Capitolul XII — Asamblarea și cuplarea conductelor

Pe această pagină

Secțiunea 1 — Asamblarea elementelor unei conducte

Articolul 202

(1) Asamblarea elementelor componente ale conductei se poate realiza prin unul dintre următoarele procedee:

a) sudare;

b) îmbinare cu flanșe;

c) îmbinări filetate;

d) alte procedee atestate tehnic.

(2) Sudarea și calificarea/omologarea procedurilor de sudare se realizează conform prevederilor legale în vigoare.

(3) După caz, prin PAC/PT se precizează restricții suplimentare specifice de protecția muncii în domeniu.

(4) Îmbinările demontabile se realizează conform prevederilor standardelor specifice aplicabile.

Articolul 203

(1) Coeficienții de calitate ai îmbinărilor sudate pentru formarea firului unei conducte se stabilesc prin proiect.

(2) Coeficienții prevăzuți la alin. (1) nu trebuie să fie mai mici decât coeficientul de calitate - φ al îmbinării sudate a materialului tubular.

Articolul 204

Operația de sudare se realizează la poziție fixă sau prin rotirea țevii.

Articolul 205

Condițiile tehnice de acceptabilitate a sudurilor conductelor pot fi stabilite ținând cont de prevederile legale în domeniu.

Articolul 206

Elementele de bază ale îmbinărilor sudate pentru diferite subansamble ale unei conducte sunt prezentate în anexele nr. 13a, 13b, 14a, 14b și 15.

Articolul 207

În cadrul calificării/omologării conform reglementărilor legale în vigoare a procedurii de sudare, geometria rostului se stabilește pentru fiecare gamă de grosimi ale componentelor de îmbinat.

Articolul 208

Numărul minim de îmbinări sudate verificate prin controlul nedistructiv se stabilește prin PAC/PT, în funcție de tipul îmbinărilor, după cum urmează:

a) pentru îmbinări sudate cap la cap pe firul conductei:

(i) control vizual și dimensional 100%;

(ii) control cu lichide penetrante sau particule magnetice pentru cazurile stabilite prin PAC/PT;

(iii) control cu ultrasunete sau radiații penetrante:

1. pentru clasa 4 de locație:

(i1) 100% din numărul îmbinărilor sudate realizate prin rotirea țevii;

(i2) 100% din numărul îmbinărilor sudate realizate în poziție fixă a țevii;

2. pentru clasa 3 de locație:

(i1) 75% din numărul îmbinărilor sudate realizate prin rotirea țevii;

(i2) 100% din numărul îmbinărilor sudate realizate în poziție fixă a țevii;

3. pentru clasa 1 de locație și clasa 2 de locație:

(i1) 25% din numărul îmbinărilor sudate realizate prin rotirea țevii;

(i2) 100% din numărul îmbinărilor sudate realizate în poziție fixă a țevii;

b) pentru îmbinări sudate în colț:

(i) control vizual și dimensional 100%;

(ii) control cu lichide penetrante sau particule magnetice 100%;

(iii) control cu ultrasunete (conform precizărilor din PAC/PT);

c) pentru îmbinări sudate efectuate pe conducte sub presiune:

(i) control vizual și dimensional 100%, atât al sudurilor, cât și al conductei sub presiune pe care se execută sudarea;

(ii) controlul cu ultrasunete 100% a grosimii peretelui conductei sub presiune;

(iii) control cu lichide penetrante sau particule magnetice 100%, atât al sudurilor, cât și al conductei sub presiune pe care se execută sudarea;

(iv) control cu ultrasunete 100%, atât al sudurilor, cât și al conductei sub presiune pe care se execută sudarea și eventual perforarea;

d) pentru îmbinări sudate de formare a firului conductei care nu pot fi supuse unui test de probă de presiune:

(i) control vizual și dimensional 100%;

(ii) control cu lichide penetrante sau particule magnetice 100%;

(iii) control cu ultrasunete sau radiații penetrante 100%.

Articolul 209

Controlul cu ultrasunete se realizează cu aparate dotate cu memorie electronică și cu diagrame, în scopul prezentării coordonatelor discontinuităților în secțiune.

Articolul 210

Executantul răspunde de calitatea sudurilor, fiind obligat să aplice procedurile de sudare omologate/calificate conform specificațiilor din proiect.

Articolul 211

(1) Pentru a-și putea desfășura activitatea, sudorii trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de legislația în vigoare.

(2) Documentele care atestă calificarea/omologarea conform reglementărilor legale în vigoare a procedeelor de sudură și autorizarea sudorilor trebuie să fie vizate de către instituții specializate terțe.

(3) Elementele de bază ale îmbinării sudate, preîncălzirea, detensionarea sudurilor etc. trebuie specificate în procedurile de sudare și în tehnologiile de montaj și control al execuției.

Articolul 212

Verificarea sudorilor se realizează conform prevederilor legale în domeniu.

Articolul 213

Executantul păstrează evidența testelor de stabilire a procedeului tehnologic de sudare calificat/omologat pe durata folosirii acestuia, precum și datele cu rezultatele testării pentru sudori calificați/autorizați pe durata execuției construcției conductei.

Articolul 214

(1) Executantul garantează calitatea sudurilor prin certificat de conformitate sau de inspecție.

(2) Calitatea îmbinării sudate este verificată prin mijloace de control nedistructiv precizate prin PAC/PT și se realizează de către laboratoare autorizate în acest domeniu.

(3) Rezultatul verificărilor pentru numărul de suduri specificate în PAC/PT se consemnează în documente specifice, predate beneficiarului și incluse în cartea construcției.

Secțiunea a 2-a — Cuplarea conductelor scoase din funcțiune (fără presiune)

Articolul 215

Cuplarea conductelor se poate realiza după cum urmează:

a) la conducte scoase din funcțiune (fără presiune);

b) la conducte aflate în funcțiune (sub presiune).

Articolul 216

(1) Cuplarea conductelor prin depresurizare se poate realiza prin una dintre următoarele soluții:

a) secționarea firului conductei și intercalarea unui fiting, respectiv teu, cruce etc., și realizarea îmbinării cap la cap între fiting și conductă; unele detalii de sudare recomandate la sudarea flanșelor sunt prezentate în anexa nr. 16;

b) practicarea unui orificiu în corpul conductei care are diametrul cel mai mare;

c) cuplare cap la cap direct sau prin intermediul unei reducții.

(2) Prin PAC/PT se stabilesc măsurile de siguranță necesare pentru eliminarea scăpărilor de gaze naturale la locul intervenției de cuplare.

Articolul 217

Se interzice orice lucrare de intervenție la conductele scoase din funcțiune (de sub presiune) până ce nu s-au luat cel puțin următoarele măsuri de siguranță:

a) montarea unor coșuri de evacuare a eventualelor emanații de gaze naturale, cu diametrul nominal D_n 50 mm și înălțimea minimum de 2,00 m, cu respectarea distanțelor de siguranță față de obiectivele învecinate; coșurile se montează la o distanță de minimum 20,00 m amonte și aval de locul de intervenție;

b) introducerea în conductă, de o parte și de alta a locului de intervenție, a unor obturatoare sferice, respectiv baloane gonflabile, sau a altor tipuri de obturatoare, pentru evitarea trecerii gazelor naturale provenite din formarea pungilor reziduale spre zona de lucru;

c) instruirea personalului calificat de intervenție, conform normelor specifice de protecția muncii și PSI.

Articolul 218

(1) Executarea orificiului în vederea introducerii obturatorului sferic se face între zona de lucru și coș.

(2) Distanța între orificiu și coș se stabilește prin PAC/PT și este, de regulă, de 1,00-2,00 m.

Secțiunea a 3-a — Cuplarea la conducte aflate în funcțiune (sub presiune)

Articolul 219

Operația de cuplare sub presiune se efectuează în baza unor proceduri specifice elaborate de către P/OÎ/OGNL, cu respectarea PAC/PT.

Articolul 220

Prin PAC/PT sunt specificate condițiile de cuplare sub presiune a conductelor în vederea montării unor robinete de racorduri, respectând normele specifice de protecția muncii în vigoare.

Articolul 221

(1) Cuplarea sub presiune se efectuează în condiții controlate sub aspectul temperaturii peretelui conductei, al presiunii și vitezei de curgere a gazelor naturale, în scopul eliminării/diminuării riscurilor la care este expusă operația de perforare sub presiune.

(2) Riscurile operației de perforare sub presiune pot fi:

a) scăderea rezistenței mecanice și deformarea locală a peretelui conductei în condițiile creșterii temperaturii în zona de sudare;

b) deteriorarea microstructurii și fisurarea materialului conductei, ca urmare a încălzirii locale excesive sau a răcirii rapide în timpul sudării, respectiv imediat după întreruperea acțiunii arcului electric;

c) amorsarea și propagarea unor ruperi fragile în peretele conductei, ca urmare a tensiunilor create de efectul temperaturii de sudare.

Articolul 222

La stabilirea procedurii de sudare se ia în calcul temperatura maximă pe care o poate atinge suprafața interioară a conductei, respectiv 300 °C.

Articolul 223

(1) În timpul intervenției presiunea maximă a gazelor naturale din conductă îndeplinește următoarea condiție:Tabelul nr. 8

unde:

p - presiunea maximă din conductă, în timpul intervenției [MPa];

F - factorul de corecție a efectului încălzirii peretelui conductei în timpul preîncălzirii și al sudării, care depinde de temperatura peretelui conductei - t_i - prevăzută în tabelul nr. 8;

σ_a - tensiunea admisibilă a materialului țevii [N/mmp];

g_ef - grosimea de perete minimă efectivă, măsurată în zona de sudare [mm];

u - reducerea de grosime a peretelui conductei la sudare [mm];

φ - coeficientul de calitate al îmbinării sudate [mm];

D_e - diametrul exterior al conductei [mm].

Temperatura peretelui conducteiFactorul de corecțiet_iF[°C]< 1201,00= 1200,90= 2000,85= 3000,75

(2) În situația în care se perforează o conductă pentru care σ_a nu se cunoaște cu certitudine, se ia în calcul valoarea pentru σ_a la nivelul minim pentru conductele existente.

Articolul 224

(1) În timpul operației de sudare, viteza gazelor naturale în conductă nu se admite să fie mai mică de 0,4 m/s.

(2) Pentru asigurarea răcirii în zona de sudură se are în vedere ca pe toata durata intervenției gazele naturale să circule prin conductă.

Articolul 225

(1) La stabilirea procedurii de sudare se ține cont de capacitatea de răcire a conductei în condițiile stabilite de presiune și viteză de curgere a gazelor naturale.

(2) Se determină caracteristica vitezei de răcire prin determinarea valorii t_2,5/1 [s], reprezentând timpul de scădere a temperaturii peretelui conductei în intervalul de temperaturi 250 °C-100 °C.

Articolul 226

Cuplarea sub presiune se realizează, de regulă, pe direcție perpendiculară pe axul conductei.

Articolul 227

Procedurile de sudare pentru cuplarea sub presiune a conductelor sunt conforme cu prevederile reglementărilor în domeniu și ale standardelor aplicabile.

Articolul 228

(1) La perforare este interzisă intersectarea cordoanelor de sudură longitudinale sau elicoidale ale conductei.

(2) Distanța minimă între sudura circulară pentru îmbinarea a două țevi și piesa specială este de minimum 1,5 D.

Articolul 229

Documentația pentru cuplarea sub presiune a conductelor cuprinde cel puțin următoarele:

a) calcule de proiectare (configurația în teren a interconectării, date privind conducta în locul de intervenție, dimensionarea pieselor speciale);

b) desenele și condițiile tehnice pentru conductă în zona de intervenție;

c) desenele și condițiile tehnice pentru piesa specială;

d) probele de presiune;

e) procedurile calificate;

f) informațiile rezultate din:

(i) examinarea vizuală, controlul geometric și dimensional al conductei în zona de sudare a piesei speciale;

(ii) examinarea cu ultrasunete a peretelui conductei în zona de sudare a piesei speciale;

(iii) examinarea cu particule magnetice sau lichide penetrante a conductei în zona de sudare a piesei speciale și a suprafețelor de margine și de fixare ale piesei speciale;

g) grosimea peretelui conductei în zona de sudare a piesei speciale, măsurată prin metoda cu ultrasunete;

h) controlul parametrilor de sudare;

i) detaliile de verificat la examinarea vizuală și controlul dimensional al sudurilor de colț pentru fixarea piesei speciale pe corpul conductei;

j) controlul cu ultrasunete al îmbinărilor sudate de colț de pe corpul conductei;

k) detaliile privind operația de perforare sub presiune pe direcție orizontală sau verticală a conductei, prin piesa specială și racordarea dispozitivului de perforat cu piesa specială.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.