(1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează:
a) condițiile de acces la activitate pentru instituțiile de credit și de desfășurare a acesteia pe teritoriul României;
b) competențele și instrumentele pentru supravegherea prudențială a instituțiilor de credit;
c) supravegherea prudențială a instituțiilor de credit într-o manieră care să corespundă cu regulile stabilite în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, cu modificările ulterioare;
d) cerințele de publicare în domeniul reglementării și supravegherii prudențiale a instituțiilor de credit;
f) supravegherea sistemelor de plăți și a sistemelor de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare.
(2) Prezenta ordonanță de urgență se aplică instituțiilor de credit, persoane juridice române, inclusiv sucursalelor din străinătate ale acestora și instituțiilor de credit din alte state membre, respectiv din state terțe, în ceea ce privește activitatea acestora desfășurată în România.
(4) Prevederile Titlului VI, Partea a II-a se aplică sistemelor de plăți, sistemelor de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare, participanților la aceste sisteme și administratorilor sistemelor și ai serviciilor de infrastructură utilizate în cadrul acestor sisteme.
(5) Nu intră sub incidența prezentei ordonanțe de urgență băncile centrale din statele membre. Alte instituții permanent excluse de la aplicarea Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute la art. 2 paragraful 5 pct. 3-24 din această directivă, nu beneficiază de regimul instituțiilor de credit din alte state membre instituit potrivit prezentei ordonanțe de urgență. Pentru scopurile dispozițiilor cuprinse în cap. II din titlul III partea I, instituțiile prevăzute la art. 2 paragraful 5 din Directiva 2013/36/UE, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția băncilor centrale din statele membre, sunt considerate instituții financiare.
Notă Articolul 98, Titlul VIII din LEGEA nr. 236 din 19 iulie 2022 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 22 iulie 2022 prevede: Articolul 98 Orice referire la sintagma „instituție de credit“ sau „instituții de credit“, cuprinsă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , se consideră a fi făcută la sintagma „instituție de credit prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare“ sau „instituții de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare“, cu excepția referirilor cuprinse în: a) titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 ; b) art. 1 , 2 , 4 , 4^1 , art. 7 alin. (1) și (1^1) , art. 54 și 176 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 ; c) titlul II^1 al părții I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 .
În scopul realizării supravegherii prudențiale a instituțiilor de credit, dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se aplica și altor categorii de persoane, după cum urmează:
a) Capitolul II din Titlul III, Partea I, se aplică societăților financiare holding, societăților financiare holding mixte și societăților holding cu activitate mixtă;
b) art. 54 - 58 se aplica instituțiilor financiare cu sediul în alte state membre, care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 54:
c) art. 89 - 90 se aplica instituțiilor financiare cu sediul în România, care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 89;
d) Capitolul IV din Titlul II, Partea I se aplica auditorilor financiari și instituției de credit și, potrivit art. 197, auditorilor financiari ai societăților financiare holding.
Notă Articolul 98, Titlul VIII din LEGEA nr. 236 din 19 iulie 2022 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 22 iulie 2022 prevede: Articolul 98 Orice referire la sintagma „instituție de credit“ sau „instituții de credit“, cuprinsă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , se consideră a fi făcută la sintagma „instituție de credit prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare“ sau „instituții de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare“, cu excepția referirilor cuprinse în: a) titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 ; b) art. 1 , 2 , 4 , 4^1 , art. 7 alin. (1) și (1^1) , art. 54 și 176 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 ; c) titlul II^1 al părții I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 .
(1) Banca Națională a României este autoritatea competentă cu privire la reglementarea, autorizarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare.
(1^1) Potrivit art. 197^3-197^13, Banca Națională a României este autoritatea competentă cu privire la aprobarea și supravegherea societăților financiare holding și a societăților financiare holding mixte, care sunt responsabile de îndeplinirea, pe bază consolidată, a cerințelor prudențiale prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, precum și de reglementările emise în aplicarea acestora, fără a face obiectul unor cerințe prudențiale la nivel individual.
(la 02-01-2022, Articolul 4 din Sectiunea 1 , Capitolul I , Titlul I , Partea I a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 319 din 29 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1247 din 30 decembrie 2021 )
(2) Banca Națională a României monitorizează activitățile instituțiilor de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, precum și, în cazul în care este autoritate responsabilă cu supravegherea pe bază consolidată, activitățile societăților financiare holding și ale societăților financiare holding mixte, pentru prevederile aplicabile acestora, în scopul evaluării conformării la cerințele prudențiale prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, și de reglementările emise în aplicarea acestora.
(3) În exercitarea competențelor sale prevăzute de lege, Banca Națională a României colectează și procesează orice date și informații relevante, inclusiv de natura datelor cu caracter personal, necesare pentru evaluarea conformării instituțiilor de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, precum și, în cazul în care este autoritate responsabilă cu supravegherea pe bază consolidată, a societăților financiare holding și a societăților financiare holding mixte, la cerințele prudențiale prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, și de reglementările emise în aplicarea acestora, și pentru investigarea posibilelor încălcări ale acestor cerințe.
(4) În îndeplinirea funcțiilor cu privire la supravegherea prudențială, investigațiile și aplicarea sancțiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și de reglementările emise în aplicarea acestora, Băncii Naționale a României îi sunt conferite competențele necesare și acționează în mod independent. În acest sens, Banca Națională a României trebuie să dispună de cunoștințele de specialitate, resursele și capacitatea operațională necesare.
(5) În exercitarea atribuțiilor sale generale de supraveghere prudențială, Banca Națională a României are în vedere, în mod corespunzător, impactul potențial al deciziilor sale asupra stabilității sistemului financiar din toate celelalte state membre implicate, în special în situații de urgență, pe baza informațiilor disponibile la momentul respectiv*).
(5^1) În aplicarea dispozițiilor art. 124 alin. (1a) și art. 164 alin. (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, Banca Națională a României exercită atribuțiile în calitate de autoritate responsabilă cu aplicarea prevederilor art. 124 alin. (2), respectiv ale art. 164 alin. (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, în ceea ce privește instituțiile de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din același regulament.
(5^2) Banca Națională a României, în calitate de autoritate competentă, poate reduce pragul prevăzut la art. 4 alin. (1) pct. 145 lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, prin reglementările emise în baza prezentei ordonanțe de urgență.
(la 02-01-2022, Articolul 4 din Sectiunea 1 , Capitolul I , Titlul I , Partea I a fost completat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 319 din 29 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1247 din 30 decembrie 2021 )
(6) În exercitarea competențelor sale, Banca Națională a României se asigură că atribuțiile de supraveghere decurgând din prezenta ordonanță de urgență și din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, precum și orice alte atribuții conferite prin lege acesteia sunt exercitate în mod distinct și independent de atribuțiile privind rezoluția instituțiilor de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din același regulament.
(7) Banca Națională a României informează Comisia și Autoritatea Bancară Europeană cu privire la orice delimitare a atribuțiilor prevăzute la alin. (6).
Notă Articolul 98, Titlul VIII din LEGEA nr. 236 din 19 iulie 2022 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 22 iulie 2022 prevede: Articolul 98 Orice referire la sintagma „instituție de credit“ sau „instituții de credit“, cuprinsă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , se consideră a fi făcută la sintagma „instituție de credit prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare“ sau „instituții de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare“, cu excepția referirilor cuprinse în: a) titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 ; b) art. 1 , 2 , 4 , 4^1 , art. 7 alin. (1) și (1^1) , art. 54 și 176 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 ; c) titlul II^1 al părții I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 .
(1) Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea competentă cu privire la autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare.
(2) Autoritatea de Supraveghere Financiară monitorizează activitățile instituțiilor de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, precum și, în cazul în care este autoritate responsabilă cu supravegherea pe bază consolidată, activitățile societăților financiare holding și ale societăților financiare holding mixte, pentru prevederile aplicabile acestora, în scopul evaluării conformării la cerințele prudențiale prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, și de reglementările emise în aplicarea acestora.
(3) În exercitarea competențelor sale prevăzute de lege, Autoritatea de Supraveghere Financiară colectează și procesează orice date și informații relevante, inclusiv de natura datelor cu caracter personal, necesare pentru evaluarea conformării instituțiilor de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, precum și, în cazul în care este autoritate responsabilă cu supravegherea pe bază consolidată a societăților financiare holding și a societăților financiare holding mixte, la cerințele prudențiale prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, și de reglementările emise în aplicarea acestora, și pentru investigarea posibilelor încălcări ale acestor cerințe.
(4) În îndeplinirea funcțiilor cu privire la supravegherea prudențială, investigațiile și aplicarea sancțiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, de Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, și de reglementările emise în aplicarea acestora, Autorității de Supraveghere Financiară îi sunt conferite competențele necesare și acționează în mod independent. În acest sens, Autoritatea de Supraveghere Financiară dispune de cunoștințele de specialitate, resursele și capacitatea operațională necesare.
(5) În exercitarea atribuțiilor sale de supraveghere prudențială, Autoritatea de Supraveghere Financiară are în vedere, în mod corespunzător, impactul potențial al deciziilor sale asupra stabilității sistemului financiar din toate celelalte state membre implicate, în special în situații de urgență, pe baza informațiilor disponibile la momentul respectiv.
(6) În exercitarea competențelor sale, Autoritatea de Supraveghere Financiară se asigură că atribuțiile de supraveghere decurgând din prezenta ordonanță de urgență și din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, precum și orice alte atribuții conferite prin lege acesteia sunt exercitate în mod distinct și independent de atribuțiile privind rezoluția instituțiilor de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare.
Notă Articolul 98, Titlul VIII din LEGEA nr. 236 din 19 iulie 2022 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 22 iulie 2022 prevede: Articolul 98 Orice referire la sintagma „instituție de credit“ sau „instituții de credit“, cuprinsă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , se consideră a fi făcută la sintagma „instituție de credit prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare“ sau „instituții de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare“, cu excepția referirilor cuprinse în: a) titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 ; b) art. 1 , 2 , 4 , 4^1 , art. 7 alin. (1) și (1^1) , art. 54 și 176 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 ; c) titlul II^1 al părții I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 .
Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară cooperează în mod strâns în aplicarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, și ale reglementărilor emise în aplicarea acestora și fac schimb de orice informații esențiale pentru exercitarea funcțiilor și sarcinilor lor, cu respectarea cerințelor referitoare la secretul profesional prevăzute la art. 214 din prezenta ordonanță de urgență sau a unor cerințe similare celor prevăzute la art. 214.
(la 01-08-2022, Sectiunea 1 din Capitolul I , Titlul I , Partea I a fost completată de Punctul 7, Articolul 91, Titlul VII din LEGEA nr. 236 din 19 iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 22 iulie 2022 )
(1) Se interzice oricărei persoane fizice, juridice sau entități fără personalitate juridică, ce nu este instituție de credit, să se angajeze într-o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public ori într-o activitate de atragere și/sau gestionare de sume de bani provenite din contribuțiile membrilor unor grupuri de persoane constituite în vederea acumulării de fonduri colective și acordării de credite/împrumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achiziționarea de bunuri și/sau servicii de către membrii acestora.
(2) Interdicția prevăzută la alin. (1) nu se aplică în cazul atragerii de depozite sau alte fonduri rambursabile:
a) de către un stat membru ori de către administrațiile regionale sau autoritățile administrației publice locale ale unui stat membru;
b) de către organisme publice internaționale la care participă unul sau mai multe state membre;
c) în cazurile expres prevăzute de legislația românească sau de legislația Uniunii, cu condiția ca aceste activități să fie supuse unor reglementări și supravegheri aplicabile acestor cazuri în scopul protejării deponenților și investitorilor.
(3) În aplicarea dispozițiilor alin. (1) și (2), o emisiune de obligațiuni sau alte instrumente financiare similare este considerată atragere de fonduri rambursabile de la public dacă este îndeplinită cel puțin una din următoarele condiții:
a) constituie activitatea exclusiva sau principala a emitentului;
b) emitentul desfășoară cu titlu profesional activitate de acordare de credite sau una ori mai multe din activitățile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. c) - l).
(4) Dispozițiile alin. (3) nu sunt aplicabile în cazul în care emisiunea se adresează exclusiv investitorilor calificați, în înțelesul legislației privind piața de capital.
(5) Banca Națională a României este abilitată să determine dacă o activitate reprezintă ori nu atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public, activitate bancară ori activitate de atragere și/sau gestionare de sume de bani provenite din contribuțiile membrilor unor grupuri de persoane constituite în vederea acumulării de fonduri colective și acordării de credite/împrumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achiziționarea de bunuri și/sau servicii de către membrii acestora. Determinarea naturii activității, exprimată de Banca Națională a României, este obligatorie pentru părțile interesate.
(6) Prin noțiunea de public se înțelege orice persoană fizică, persoană juridică sau entitate fără personalitate juridică ce nu are cunoștințele și experiența necesare pentru evaluarea riscului de nerambursare a plasamentelor efectuate. Nu intră în categoria de public: statul, autoritățile administrației publice centrale, regionale și locale, agențiile guvernamentale, băncile centrale, instituțiile de credit, instituțiile financiare, alte instituții similare.
(7) Comisia Europeană și Autoritatea Bancară Europeană sunt notificate cu privire la legislația românească ce permite entităților care nu sunt instituții de credit să desfășoare activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public.
(la 02-01-2022, Articolul 5 din Sectiunea 1 , Capitolul I , Titlul I , Partea I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 319 din 29 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1247 din 30 decembrie 2021 )
(8) Instituțiile de credit nu pot fi exceptate, în temeiul prezentului articol, de la aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, a Regulamentului (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, și a reglementărilor emise în aplicarea acestora.
(la 02-01-2022, Articolul 5 din Sectiunea 1 , Capitolul I , Titlul I , Partea I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 319 din 29 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1247 din 30 decembrie 2021 )
(1) Se interzice oricărei persoane, alta decât o instituție de credit autorizată, să utilizeze denumirea de «bancă» sau «organizație cooperatistă de credit», «cooperativă de credit», «casa centrală a cooperativelor de credit», «bancă cooperatistă», «bancă centrală cooperatistă», «bancă ipotecară/bancă de credit ipotecar», «bancă de economisire și creditare în domeniul locativ» sau derivate ori traduceri ale acestor denumiri, în legătură cu o activitate, un produs sau un serviciu, cu excepția cazului în care această utilizare este stabilită sau recunoscută prin lege ori printr-un acord internațional sau când din contextul în care este utilizată denumirea respectivă rezultă neîndoielnic că nu este vorba despre desfășurarea unei activități bancare.
(2) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (1), entitățile, persoane juridice române, din grupul din care face parte o instituție de credit pot utiliza în denumirea acestora inițialele, sigla, emblema, denumirea ori alte elemente de identificare utilizate la nivel de grup.