Notă Articolul 98, Titlul VIII din LEGEA nr. 236 din 19 iulie 2022 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 22 iulie 2022 prevede: Articolul 98 Orice referire la sintagma „instituție de credit“ sau „instituții de credit“, cuprinsă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , se consideră a fi făcută la sintagma „instituție de credit prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare“ sau „instituții de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare“, cu excepția referirilor cuprinse în: a) titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 ; b) art. 1 , 2 , 4 , 4^1 , art. 7 alin. (1) și (1^1) , art. 54 și 176 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 ; c) titlul II^1 al părții I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 .
(1) Entitățile prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, autorizate în calitate de societate de servicii de investiții financiare potrivit prevederilor Legii nr. 126/2018, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a solicita Autorității de Supraveghere Financiară autorizarea în calitate de instituție de credit cel târziu la data la care are loc oricare dintre următoarele evenimente:
a) media activelor totale lunare, calculată pe o perioadă de 12 luni consecutive, este mai mare sau egală cu echivalentul în lei al sumei de 30 de miliarde euro;
b) media activelor totale lunare, calculată pe o perioadă de 12 luni consecutive, este mai mică decât echivalentul în lei al sumei de 30 de miliarde euro și entitatea face parte dintr-un grup în cadrul căruia valoarea totală a activelor consolidate ale tuturor entităților din grup, care în mod individual au active a căror valoare totală este mai mică decât echivalentul în lei al sumei de 30 de miliarde euro și care desfășoară oricare dintre activitățile prevăzute la pct. 3 și 6 din secțiunea A din anexa nr. 1 la Legea nr. 126/2018, cu modificările și completările ulterioare, este mai mare sau egală cu echivalentul în lei al sumei de 30 de miliarde euro, ambele cuantumuri fiind calculate ca medie pe o perioadă de 12 luni consecutive.
(2) Autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a entităților menționate la alin. (1) în calitate de instituție de credit prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, are loc în mod concomitent cu retragerea autorizației acestora din calitatea de societate de servicii de investiții financiare.
(3) Autoritatea de Supraveghere Financiară nu poate acorda autorizație unei instituții de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, dacă aceasta nu dispune de fonduri proprii distincte sau de un nivel al capitalului inițial cel puțin egal cu nivelul minim stabilit prin reglementări, care nu poate fi mai mic decât echivalentul în lei al sumei de 5 milioane euro.
(4) Autoritatea de Supraveghere Financiară stabilește prin reglementări proprii și notifică Autorității Bancare Europene condițiile în care poate acorda autorizație și documentația care trebuie să însoțească cererea pentru obținerea autorizației pentru instituțiile de credit prevăzute la alin. (1).
La data emiterii autorizației unei instituții de credit de către Banca Națională a României potrivit prevederilor art. 44^1, valabilitatea autorizației acordate unei societăți de servicii de investiții financiare potrivit dispozițiilor Legii nr. 126/2018, cu modificările și completările ulterioare, încetează de drept.
Entitățile care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, pot desfășura în continuare activitățile prevăzute la respectiva literă până la obținerea autorizației prevăzute la art. 44^1, 44^7 sau 163^2, după caz.
(1) Atunci când, în urma constatării făcute în conformitate cu prevederile art. 275^1 din Legea nr. 126/2018, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea de Supraveghere Financiară stabilește că o entitate trebuie să fie autorizată ca instituție de credit în conformitate cu dispozițiile art. 163^2, informează entitatea respectivă cu privire la această obligație.
(2) Entitatea notificată potrivit prevederilor alin. (1) comunică de îndată Autorității de Supraveghere Financiară intenția de a desfășura sau nu activități de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public și acordarea de credite în cont propriu.
(3) Autoritatea de Supraveghere Financiară deține competența autorizării entității prevăzute la alin. (1) în cazul în care entitatea nu intenționează să desfășoare activități de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public și acordarea de credite în cont propriu. În caz contrar sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile art. 44^1.
În cazuri de reautorizare, Autoritatea de Supraveghere Financiară se asigură că procesul este cât mai raționalizat posibil și ia în considerare informațiile din autorizațiile existente dacă acestea își mențin valabilitatea.
(1) Prevederile art. 4 alin. (1^1), art. 7 alin. (1^4), art. 12 alin. (2), art. 13-17, art. 24-29, art. 31, art. 33-35, art. 36^1-46, art. 48-52, art. 59-61, art. 63-66, art. 80-91, art. 101-104, art. 106-110, art. 122, 123, art. 126-126^8, art. 144, art. 146-149, art. 151-154, art. 156 alin. (1) și (3)-(4^1), art. 163, 163^1, art. 165-166^6, art. 168-169^1, art. 171 alin. (2), art. 172 alin. (1), art. 173-177, art. 179-181, art. 183-188, art. 194-204, art. 206-211, art. 214-226, art. 228-232, art. 234-234^2, art. 275-277, art. 410, 412 și 420 se aplică în mod corespunzător instituțiilor de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), orice referire la Banca Națională a României se consideră a fi făcută la Autoritatea de Supraveghere Financiară.
(3) În aplicarea prevederilor art. 166^3, în vederea informării Autorității Bancare Europene, Autoritatea de Supraveghere Financiară transmite Băncii Naționale a României informațiile prevăzute la respectivul articol.
(4) Autoritatea de Supraveghere Financiară poate solicita înlocuirea unui auditor financiar al unei instituții de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, în situația în care acesta nu își îndeplinește în mod corespunzător atribuțiile prevăzute de lege sau nu respectă cerințele de conduită etică și profesională specifice.
(5) În aplicarea prevederilor art. 183 alin. (1), art. 185^1 alin. (2) și (4), art. 185^4 și art. 202 alin. (2), trimiterile la obligația de păstrare a secretului profesional aplicabile Băncii Naționale a României se consideră a fi făcute la obligațiile de păstrare a secretului profesional aplicabile Autorității de Supraveghere Financiară, prevăzute de dispozițiile legale privind supravegherea prudențială a societăților de servicii de investiții financiare.
(6) În aplicarea prevederilor art. 224 alin. (1) lit. d), Autoritatea de Supraveghere Financiară face publice datele statistice prevăzute la respectiva literă, fără a aduce atingere prevederilor privind păstrarea secretului profesional aplicabile Autorității de Supraveghere Financiară prevăzute de dispozițiile legale privind supravegherea prudențială a societăților de servicii de investiții financiare.
Autoritatea de Supraveghere Financiară poate retrage autorizația acordată unei instituții de credit în situația în care, pentru o perioadă de 5 ani consecutivi, media activelor sale totale este inferioară pragurilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare.
(1) Desfășurarea uneia dintre activitățile de tranzacționare pe cont propriu >și subscriere de instrumente financiare și/sau plasarea de instrumente financiare cu angajament ferm, prevăzute la pct. 3 și 6 din secțiunea A din anexa nr. 1 la Legea nr. 126/2018, cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) pct. 1 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările ulterioare, și atingerea pragului prevăzut la același articol, fără a avea o autorizație ca instituție de credit, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
(2) În sensul prevederilor alin. (1) sunt aplicabile următoarele definiții:
a) plasare de instrumente financiare cu angajament ferm - serviciul de investiții prevăzut în secțiunea A pct. 6 din anexa nr. 1 la Legea nr. 126/2018, cu modificările și completările ulterioare, furnizat unui emitent de o S.S.I.F., o firmă de investiții sau o instituție de credit care prestează servicii și activități de investiții prin care aceasta se angajează să distribuie publicului, în numele emitentului, instrumentele financiare care fac obiectul unei oferte publice și se obligă să achiziționeze pe cont propriu instrumentele financiare rămase nedistribuite;
b) subscriere de instrumente financiare - serviciul de investiții prevăzut în secțiunea A pct. 6 din anexa nr. 1 la Legea nr. 126/2018, cu modificările și completările ulterioare, furnizat unui emitent de o S.S.I.F., o firmă de investiții sau o instituție de credit care prestează servicii și activități de investiții, prin care aceasta se obligă să achiziționeze pe cont propriu instrumentele financiare care fac obiectul unei oferte publice și să le plaseze/revândă în nume propriu în termenii și perioada agreate cu emitentul;
c) tranzacționare pe cont propriu - încheierea de tranzacții privind unul sau mai multe instrumente financiare prin angajarea capitalurilor proprii.