Articolul 300
Pavilionul navelor constituie drapelul lor de misiune. El evocă datoria de a servi cu credință patria, de a apăra cu orice preț unitatea, suveranitatea și independența României.
1. Pavilionul navei. Ridicarea și coborârea pavilionului
Pavilionul navelor constituie drapelul lor de misiune. El evocă datoria de a servi cu credință patria, de a apăra cu orice preț unitatea, suveranitatea și independența României.
(1) Navele care intră pentru prima oară în serviciu primesc pavilion.
(2) Toate navele care se găsesc în poziția "armate" arborează pavilionul. Pe timpul cât la navele armate pavilionul nu este arborat, în staționare la cheu (ancoră), el se păstrează de către ofițerul de serviciu într-un loc stabilit prin ordin pe navă.
(3) În marș și pe timpul misiunilor, paza și supravegherea pavilionului se încredințează șefului de cart sau personalului prevăzut prin rolul de misiune.
(1) Întregul echipaj are obligația să apere pavilionul navei. Coborârea pavilionului în timpul misiunii de către comandantul navei, precum și de către orice altă persoană îmbarcată se pedepsește conform legilor în vigoare.
(2) Dacă pe timpul misiunii pavilionul navei a fost distrus, în locul lui se ridică imediat altul, iar pentru aceasta, navele trebuie să aibă pavilioane de rezervă.
(3) Dacă mijlocul de susținere a pavilionului (bastonul pupa sau picul) a fost rupt, atunci pavilionul se va arbora la vergă sau într-un alt loc vizibil.
La apariția ordinului de scoatere a unei nave din serviciu sau la intrarea ei în reparații capitale, pavilionul nu se mai ridică.
(1) Pavilionul navelor se ridică astfel:
a) când nava se află în staționare, la bastonul pupa, zilnic la ora 8,00, iar în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, la ora 9,00;
b) când nava se află în marș, la pic, în momentul când ancora este la suprafață sau a fost molată ultima legătură de la mal.
(2) Toate navele aflate în marș poartă pavilionul și pe timp de noapte.
(3) Navele care nu au pic în marș ridică pavilionul la bastonul pupa.
(1) Ridicarea zilnică a pavilionului se execută cu echipajul adunat la pupa navei, sub conducerea ofițerului de gardă pe navă, respectiv a ofițerului de cart, în situația când nava nu este acostată la cheu.
(2) Ridicarea pavilionului se execută fără echipaj în următoarele situații:
a) când nava pleacă în misiune, înainte de ora obișnuită de ridicare a pavilionului;
b) pe timp nefavorabil;
c) pe timpul executării lucrărilor de revizii lunare.
(1) Coborârea zilnică a pavilionului navelor se execută: când nava se află în staționare (la cheu, ancoră sau geamandură) la apusul soarelui; în momentul ancorării ori al dării primei legături la mal, pentru navele care au fost în marș, dacă ancorarea sau legarea la mal are loc în intervalul de la apusul soarelui până la ora ridicării pavilionului.
(2) Coborârea pavilionului navelor se execută, de regulă, fără adunarea echipajului.
Pavilionul se ridică în cadru solemn în următoarele cazuri: la intrarea navei în serviciu, de Ziua Națională a României, când nava este distinsă cu ordine și medalii, precum și cu ocazia altor zile de sărbătoare și evenimente solemne stabilite prin ordin al ministrului Afacerilor Interne. În aceste cazuri, odată cu pavilionul se ridică și marele (micul) pavoaz.
(1) Pe timpul ridicării sau coborârii pavilionului, echipajul încetează orice activitate, se ridică în picioare, la funcționarii publici cu statut special - polițiști, ofițeri, maiștri militari, subofițeri, gradați și soldații voluntari - salută, chiar dacă sunt în formație.
(2) Personalul contractual și personalul îmbarcat temporar se ridică în picioare și iau o poziție decentă, orientați cu fața către pavilion.
2. Pavilionul de prova
(1) Pavilionul de prova se ridică și se coboară zilnic, la bastonul din prova, odată cu ridicarea și coborârea pavilionului navei.
(2) Când pavilionul se coboară în bernă, odată cu acesta se coboară în bernă și pavilionul de prova.
(3) În situația în care nava se află în marș pavilionul de prova nu se ridică, iar dacă este ridicat, acesta se coboară.
3. Pavilioane distinctive
(1) Pavilionul distinctiv este însemnul care arată faptul că nava respectivă aparține unei structuri a Ministerului Afacerilor Interne, este în stare operațională și execută misiuni specifice.
(2) Pavilionul distinctiv se ridică la bordul babord, mai jos decât pavilionul navei, astfel încât ambele pavilioane să fie vizibile pe întreg orizontul.
(3) Pavilionul distinctiv se poartă atât ziua, cât și noaptea, pe timpul cât nava se află în stare operațională.
Forma și dimensiunile pavilioanelor distinctive sunt stabilite în conformitate cu prevederile reglementărilor interne în vigoare privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
(1) În situația în care o navă aparținând unei anumite structuri execută misiuni specifice altei structuri, este obligatorie arborarea pavilionului distinctiv al structurii ale cărei atribuții sunt îndeplinite.
(2) Pavilionul menționat la alin. (1) este adus la bordul navei de către reprezentantul structurii ale cărei atribuții sunt îndeplinite, prezența acestuia la bordul navei fiind obligatorie pe toată durata misiunii.
(3) La terminarea misiunii, pavilionul distinctiv este coborât și înmânat reprezentantului structurii ale cărei atribuții au fost îndeplinite.
Prevederile art. 312 se aplică corespunzător și în cazurile când navele Ministerului Afacerilor Interne execută misiuni specifice pentru alte instituții sau navele aparținând altor instituții sunt folosite pentru îndeplinirea atribuțiilor proprii.
4. Mărci distinctive
(1) Mărcile distinctive sunt însemne care se arborează la navă atunci când pe aceasta se află Președintele României, Primul-ministru al României, ministrul Afacerilor Interne, persoane cu rang de demnitar sau înalți funcționari publici din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, șefi (comandanți) ai structurilor care au în dotare navele sau comandantul grupului de nave.
(2) Marca distinctivă se arborează numai cu asentimentul persoanei care are drept la această marcă; se ridică la mărul arborelui mare, atât ziua cât și noaptea, și se coboară odată cu plecarea acestei persoane de la navă.
(3) Atunci când se ridică marele sau micul pavoaz, marca distinctivă se va ridica tot la mărul arborelui mare, însă sub drapelul de stat.
(4) Când se arborează o marcă superioară, marca inferioară se coboară.
5. Micul pavoaz
Micul pavoaz se compune din pavilion, pavilion de prova (geac), precum și din drapelul României, care se ridică la fiecare arbore al navei. Se poartă atât în staționare, cât și în marș, cu deosebirea că în marș geacul se coboară. În staționare, pe vreme nefavorabilă, când situația nu permite ridicarea marelui pavoaz, se arborează numai micul pavoaz.
6. Marele pavoaz
Marele pavoaz se compune din micul pavoaz și din pavilioanele de saulă ale codului internațional, care se așază pe culori și se ridică între bastoanele prova, pupa și arbori, astfel încât în sectorul prova să predomine pavilioanele de culoare albastră, la centru cele de culoare galbenă, iar la pupa cele de culoare roșie. Marele pavoaz se arborează numai în staționare și pe timp favorabil.
(1) Marele (micul) pavoaz se arborează numai în cadru solemn, cu ocazia zilelor și evenimentelor prevăzute la art. 307.
(2) Nava arborează marele pavoaz și în situația când se află în vizită într-un port străin, iar navele statului respectiv arborează marele pavoaz. În această situație nava va ridica la vergă drapelul de stat al țării pe teritoriul căreia se află.
7. Pavoazul electric
(1) Pavoazul electric se compune dintr-o instalație electrică cu becuri înșiruite, care se desfășoară la nave între bastoanele prova, pupa, arbori, pe conturul suprastructurilor, al bordajului și care se aprinde și se stinge la navele aflate în staționare, pe timpul nopții, la orele stabilite.
(2) Pavoazul electric se arborează în serile premergătoare și în serile zilelor prevăzute la art. 307. De asemenea, acesta se arborează când nava se află în vizită într-un port străin.
8. Modul de folosire a pavilionului și mărcilor de către ambarcațiuni
(1) Toate ambarcațiunile aflate în marș trebuie să poarte pavilionul navei.
(2) Ridicarea pavilionului la ambarcațiuni se execută după armarea lor, iar coborârea, după ieșirea echipajului din ambarcațiune.
(3) Pavilionul ambarcațiunilor se păstrează de ofițerul de cart, la un loc cu celelalte pavilioane.
(1) Ambarcațiunile poartă pavilionul la bastonul din pupa. Când sunt remorcate mai multe ambarcațiuni, cu excepția șalupei (bărcii) care remorchează, mai poartă pavilion numai ultima ambarcațiune remorcată.
(2) La bărcile trimise pentru salvarea unui om căzut în apă, pavilionul se ridică la baston, numai după ce naufragiatul a fost ridicat în barcă. În situația când omul căzut în apă a decedat, pavilionul ambarcațiunii se ridică în bernă.
(1) Confecționarea și distribuirea pavilioanelor, flamurilor, geacului și mărcilor distinctive se fac prin grija serviciilor logistice ale structurilor care au navele în dotare.
(2) Mărimile pavilionului și ale mărcilor distinctive sunt repartizate în funcție de clasa și tipul navei, mărimea nr. 5 fiind destinată șalupelor și ambarcațiunilor.
(1) Ambarcațiunile în care se găsesc persoane cu drept la mărci vor purta aceste însemne la bastonul prova. La coborârea persoanelor respective din ambarcațiuni, mărcile se coboară.
(2) Regulile de folosire a mărcilor și modelele pavilioanelor și mărcilor distinctive sunt prevăzute în anexa nr. 4.
9. Saluturi
(1) Salutul marinăresc face parte din ceremonialul tradițional stabilit pe baza obiceiurilor și a normelor marinărești unanim recunoscute pentru primirea pe nave a persoanelor oficiale cu ocazia vizitelor și pe timpul întâlnirii navelor pe mare sau fluviu.
(2) Salutul reprezintă onorul marinăresc pe care îl dau navele cu echipajul și cu pavilionul altor nave, persoanelor oficiale și în cinstea unei națiuni străine.
(1) Când se întâlnesc ziua pe mare, fluviu sau în radă, navele se salută reciproc.
(2) Când se întâlnesc nave care navighează sub aceleași mărci, salutul se acordă, pe cât posibil, în același timp de către ambele nave.
(3) Când se întâlnesc nave care navighează sub diferite mărci, salutul se acordă mai întâi de către nava care poartă marca inferioară. Regula este valabilă și pe timpul manevrelor de acostare, ancorare, plecare de la cheu sau de la ancoră.
(4) Navele logistice previn salutul navelor de misiune (când nu se află sub marca unui comandant/șef superior).
În cazul în care navele întâlnesc nave comerciale românești sau ale altor state care salută prin coborârea pavilionului, la ordinul ofițerului de cart li se răspunde la salut printr-o singură coborâre a pavilionului la 1/3 din lungimea saulei și ridicarea acestuia imediată.
La intrarea sau ieșirea dintr-o ambarcațiune a superiorilor ori a persoanelor prevăzute la art. 331, se comandă "Drepți". La această comandă, personalul care formează echipajul ambarcațiunii ia poziția de "Drepți în barcă", iar șeful ambarcațiunii și echipajul îmbarcat salută până când persoanele respective s-au așezat sau au părăsit ambarcațiunea. Acest salut se dă atât ziua, cât și noaptea.
Ambarcațiunile aflate în marș trebuie să se salute reciproc când se găsesc la o distanță mai mică de 50 m între ele. Salutul obișnuit din ambarcațiuni se dă de către șeful acesteia prin comanda "Drepți". La această comandă, la șalupe, echipajul întoarce capul în direcția ambarcațiunii căreia i se acordă salutul.
Șefii ambarcațiunilor, precum și echipajul aflat într-o ambarcațiune din care se dă sau se răspunde la salut acordă salutul fără să se ridice în picioare.
Salutul din ambarcațiuni nu se acordă:
a) de la apusul și până la răsăritul soarelui;
b) pe timpul acțiunilor de salvare și când se asigură manevra navelor în port;
c) când se transportă bolnavi sau persoane decedate;
d) când se găsesc pe mare cu vânt puternic și valuri sau când se navighează pe fluviu în zone cu curent mare;
e) în orice situație în care darea salutului ar periclita siguranța ambarcațiunii.
Regulile salutului între ambarcațiuni stabilite mai sus se aplică în cazul șalupelor de bord și al celor similare acestora. În cazul celorlalte șalupe se aplică regulile de salut stabilite pentru nave.
10. Întâmpinarea persoanelor care vin la bord
Atunci când sosesc la bord președintele României, prim-ministrul Guvernului României, ministrul Afacerilor Interne, secretarii de stat ai Ministerului Afacerilor Interne, chestori, generali, șefii sau comandanții structurii care are în dotare nava, comandantul navei îi întâmpină, dă onorul, raportul și îi însoțește.
Întâmpinarea și primirea la bord a oficialităților străine se fac pe baza protocolului stabilit în acest sens.
Persoanelor prevăzute la art. 331 care sosesc la bord în vizită oficială sau în inspecție (control) li se dă onorul cu echipajul navei aliniat pe punte.
Primirea la bord a persoanelor prevăzute la art. 331 se face de către cel mai mare comandant (șef) care se află la bord. Comandanții (șefii) eșaloanelor inferioare care se află pe aceeași navă se aliniază în flancul drept al formației, în ordinea funcțiilor.
Ceremonialul pentru primirea la bord a persoanelor prevăzute la art. 331 constă în:
a) darea semnalului "Atențiune" și a onorului;
b) darea raportului;
c) ridicarea mărcii distinctive (cu aprobarea persoanei primite la bord).
Onorul cu echipajul la front și raportul se dau persoanelor prevăzute la art. 331 numai la prima sosire a acestora la bord, în cursul zilei respective. Plecarea definitivă de la navă a persoanelor specificate la art. 331 se face cu același ceremonial cu care au fost întâmpinate la sosire, activitățile desfășurându-se în ordine inversă (mai puțin raportul).
Ofițerul de cart este obligat să întâmpine la schelă (scară) atât la sosire, cât și la plecare pe toți comandanții (șefii), să comande "Drepți" și să dea onorul.
Când în apropiere de schelă sau de scară se află o persoană mai mare în grad (în funcție) decât persoana care intră sau iese de la bord, nu se mai comandă "Drepți" și nu se mai dă onorul.
Întâmpinarea la navă a oficialităților străine se organizează în detaliu pe baza protocolului stabilit în acest sens.
Scheme-model pentru adunarea echipajului cu diferite ocazii sunt prevăzute în anexa nr. 6.
11. Solemnitățile la navă
11.1. Primirea pavilionului navelor
Navele care intră în serviciu primesc pavilionul în cadru solemn, astfel:
a) navele de misiune, de la secretarul de stat care coordonează activitatea structurii respective sau înlocuitorul legal;
b) navele speciale și logistice, de la comandantul/șeful structurii care le are în dotare.
(1) Solemnitatea înmânării pavilionului constă în: primirea la bord a persoanelor care îl înmânează și a invitaților; prezentarea pavilionului în fața echipajului și sfințirea acestuia; citirea ordinului ministrului Afacerilor Interne referitor la intrarea navei în serviciu; înmânarea pavilionului; ridicarea pentru prima dată a pavilionului.
(2) Desfășurarea solemnității este prezentată în anexa nr. 5.
11.2. Activitățile desfășurate la procesiunile funerare
Organizarea înmormântării membrilor echipajului decedați la bord revine comandantului navei.
(1) De regulă, corpul celui decedat trebuie să fie înmormântat la uscat. Numai în cazul când nava se află în marș, iar decesul s-a produs dintr-o boală contagioasă sau depărtarea de prima escală este mai mare de 24 de ore, corpul se scufundă în mare. În acest caz, înainte de scufundare, defunctul se introduce într-un sicriu lestat, iar dacă nu sunt posibilități de confecționare a sicriului, acesta se învelește într-o tendă care se coase și se lestează. Coordonatele punctului unde decedatul a fost scufundat se înscriu în jurnalul de bord.
(2) În cazul executării unor marșuri de lungă durată în ape străine, în calitate de delegat de stare civilă, comandantul navei se îngrijește de redactarea și de întocmirea actelor legale de deces, precum și de expedierea lor la organele consulare române din străinătate, întocmirea actelor executându-se conform instrucțiunilor speciale emise de eșaloanele superioare.
(3) Când depărtarea de prima escală este mai mică de 24 de ore, corpul defunctului se păstrează la bord până la intrarea în portul respectiv, unde, imediat după sosire, prin mijlocirea agenției companiilor de navigație române sau organelor consulare, se fac formalitățile pentru debarcarea, trimiterea în țară sau înmormântarea defunctului.
Nava pe care se găsește corpul defunctului coboară pavilionul în bernă în momentul când corpul se scufundă în mare. Când ambarcațiunea care transportă corpul la mal se îndepărtează la două cabluri de navă sau când defunctul se scoate direct la mal, pavilionul se ridică la semn.
La decesul persoanelor care au dreptul la mărci distinctive, mărcile acestora se coboară și se mențin în bernă, ca și pavilionul navelor.
Toate navele aparținând Ministerului Afacerilor Interne care staționează în apropierea unei nave la bordul căreia se află un defunct sau când prin apropierea lor (până la distanța de două cabluri) trece o navă cu un defunct la bord, coboară pavilionul în bernă și îl ridică la semn după ce defunctul a fost ridicat de la bord sau după ce nava respectivă, în trecere, s-a depărtat la distanță de două cabluri.
În timpul misiunilor, pavilionul și mărcile distinctive nu se coboară în berna.
(1) La bord, sicriul cu membrul echipajului decedat se instalează la prova pe un postament și se acoperă cu pavilionul României. Culoarea albastră a pavilionului trebuie să fie spre capul corpului neînsuflețit. Cascheta (bereta) se așează pe sicriu, la capul defunctului. Pe sicriul ofițerilor se mai așează stiletul cu lama și teaca în forma literei "X", iar alături, pe o pernă din catifea (astar) roșie, se expun dispozițiile și medaliile primite (dacă aceste obiecte se găsesc la bord).
(2) Pe timpul cât stă la bord, la sicriul defunctului se instalează o gardă de onoare.
(3) Înainte de coborârea defunctului în mare sau înainte de înmormântarea la uscat se desfășoară serviciul religios de înmormântare, după care pavilionul, medaliile și stiletul se strâng.
(1) În cazul când nu este posibilă obținerea actului de deces de la biroul stării civile, documentul care confirmă decesul membrului echipajului va fi actul întocmit la bord de o comisie numită de comandantul navei. În componența acesteia intră ofițerul secund, medicul (sanitarul șef) navei și un alt ofițer.
(2) Actul eliberat se avizează de comandantul navei (forma și structura documentului se stabilesc în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare).
(1) Actul de deces al membrului echipajului se întocmește în 3 exemplare și i se aplică ștampila structurii care are în dotare nava.
(2) La sosirea navei în port, un exemplar al actului de deces întocmit de comisie se predă biroului local de stare civilă pentru înregistrare și pentru eliberarea actului legal de deces. După obținerea lui, acest act se trimite rudelor decedatului. Al doilea exemplar al actului se trimite la inspectoratul general pentru evidență, iar al treilea exemplar se păstrează în dosarul navei (al unității de nave).
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.