Vizita unei nave aparținând Ministerului Afacerilor Interne în porturi străine se desfășoară, de regulă, după un protocol dinainte stabilit, care se referă la: participanți, intervalul de timp în care se desfășoară marșul, asigurarea materială, activități protocolare, învoiri în oraș, întâlniri sportive și alte activități.
(1) În străinătate, comandantul navei admite îmbarcarea persoanelor, cerută oficial de organele diplomatice românești din acea țară. Comandantul poate să refuze satisfacerea acestor cereri oficiale când misiunea navei este de așa natură încât nu-i permite îmbarcarea pasagerilor; în acest caz este obligat să motiveze refuzul.
(2) Comandantul navei va lua măsuri ca pasagerii îmbarcați să se conformeze prescripțiilor vamale și de poliție sanitare.
(3) Orice îmbarcare și debarcare de pasageri se va consemna în jurnalul de bord. Pe timpul cât sunt cazați la bord, pasagerilor li se asigură hrană din fondurile speciale aprobate.
(1) Dacă pe timpul marșului, nava întâlnește alte nave aparținând structurilor similare ale altor state, salută cu echipajul la front, după regulile stabilite pentru navele aparținând Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Când rangul și marca sub care naviga nava străină întâlnită nu pot fi apreciate, salutul se acordă, pe cât posibil, în același timp de către ambele nave.
(1) În cadrul vizitelor oficiale, la sosirea în punctul de primire a pilotului se va îmbarca și ofițerul de legătură al marinei aparținând statului respectiv.
(2) Comandantul navei solicită ofițerului de legătură să indice pe hartă (schiță) ora și punctul de executare a salutului națiunii și, după caz, a salutului personal, locul de unde se execută de către gazde salvele de răspuns la salutul națiunii și salutul personal.
(3) Ofițerul de legătură se cazează și servește masa la bord cu ofițerii navei.
(1) În apele și porturile străine, navele aparținând Ministerului Afacerilor Interne reprezintă România. Această calitate impune comandanților și echipajului tact în comportament pentru a nu aduce daune intereselor țării, evitarea oricărei fapte care ar putea atinge prestigiul țării străine în care se află. Se vor respecta obiceiurile, tradițiile, religia și așezămintele culturale din țara vizitată.
(2) Membrii echipajului sunt obligați să respecte legile privitoare la vămi, poliție, carantină, protecția mediului și regulile portului vizitat.
(3) Dacă situația impune, comandantul navei poate interzice orice comunicare cu uscatul sau cu navele din apropiere.
(1) În porturile străine, comandantul navei poate acorda învoiri membrilor echipajului, care pot fi individuale sau în grupuri organizate.
(2) Pentru cunoașterea uzanțelor și particularităților portului vizitat, comandantul navei se interesează prin ofițerul de legătură străin la autoritățile civile locale sau aparținând ministerului omolog al țării respective. Uzanțele și particularitățile locale se aduc la cunoștința întregului echipaj și vor fi reamintite de ofițerul de gardă pe navă înainte de plecarea de la bord a învoiților.
(1) Când un membru din echipaj trebuie internat în spital într-o țară străină, comandantul navei stabilește cu organele consulare române și autoritățile locale cine asigură cheltuielile de spitalizare. Când spitalizarea durează peste timpul de staționare al navei, comandantul stabilește cu aceștia și modul de înapoiere în țară a bolnavului.
(2) Când în timpul staționării în porturi străine siguranța unor cetățeni români este amenințată de un pericol imediat, comandantul navei le va asigura protecție la bordul navei, în măsura posibilităților. Când situația locală este de așa natură încât viața refugiaților nu mai este amenințată sau interesele statului (sau de serviciu) o reclamă, aceștia pot fi debarcați.
(3) Când un străin se strecoară la bord fără aprobare sau se introduce prin declarație falsă, acesta nu are drept de protecție.
(4) Comandantul navei nu poate debarca și lăsa la uscat în țară străină nicio persoană îmbarcată pe nava sa fără ca mai întâi să se fi consultat cu atașatul Ministerului Afacerilor Interne sau autoritatea consulară română și fără consimțământul oficial al autorităților locale.
(5) Comandantul navei poate debarca și trimite în țară orice persoană îmbarcată pe nava sa în caz de îmbolnăvire sau rănire gravă, de natură a o face improprie serviciului (în situația când menținerea la navă până la înapoierea în țară i-ar agrava boala sau i-ar pune viața în pericol).
(6) Trimiterea în țară a persoanelor debarcate se va face, pe cât posibil, cu nave comerciale române din zonă, care se înapoiază în țară.
În cazul când prin plan se prevăd mese oficiale la navă, acestea se vor încadra în limitele planului prevăzut la plecarea din țară, privind numărul de participanți români și străini. Comandantul navei stabilește locurile la masă în funcție de gradul și rangul persoanelor participante. Locurile de onoare se ocupă, de la gazde, de persoana care oferă dineul, iar de la oaspeți, de persoana în cinstea căreia se oferă dineul. Rangul și locul fiecărei persoane din partea oaspeților se stabilesc de comun acord cu ofițerul de legătură străin. Indiferent cine oferă dineul, comandantul navei nu trebuie să fie omis.
Cu ocazia vizitei navei în porturi străine pot avea loc schimburi de cadouri cu caracter simbolic între comandantul navei și șefii autorităților aparținând ministerului similar, precum și ai autorităților civile din acel port. În practica marinărească sunt folosite în mod frecvent drept cadouri: machete și plachete, insigne, albume cu fotografii cu tematică marină. La înapoierea în țară, comandantul navei va înainta un raport scris, pe cale ierarhică, cu privire la cadourile ce s-au primit. Cadourile individuale rămân în posesia persoanelor cărora le-au fost oferite, iar cadourile primite de navă rămân în posesia acesteia.