NOTĂ DE FUNDAMENTARE a planurilor-cadru pentru învățământul special
Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precizează că „statul asigură cetățenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ preuniversitar și superior, precum și la învățarea pe tot parcursul vieții, fără nicio formă de discriminare“ (art. 1).
Învățământul special, parte a sistemului național de învățământ, utilizează documente și instrumente specifice (planuri de învățământ, programe școlare, programe de intervenție psihopedagogică, manuale) adaptate tipului de dizabilitate și nivelului de severitate al acesteia.
Dizabilitatea cuprinde limitări semnificative atât ale funcționării cognitive, cât și ale comportamentului adaptativ exprimat prin abilitățile conceptuale, sociale și practice.
Nivelul de severitate se stabilește în funcție de abilitatea funcțională, nu pe baza coeficientului intelectual sau a funcționării adaptative în comparație cu normele aceluiași grup de vârstă, și este necesar să fie evaluat în 3 domenii (DSM5, 2013):
1. deficite conceptuale: limbaj, citit, scris, matematică, raționament, cunoștințe și memorie, planificare, gândire abstractă, confirmate atât prin intermediul evaluării clinice, cât și prin testarea standardizată a inteligenței;
2. deficite sociale: deprinderi de comunicare interpersonală, prietenie, judecată socială, empatie;
3. deficite practice: îngrijire personală, organizarea activităților școlare și de muncă, managementul banilor, responsabilitățile locului de muncă.
Nivelul de severitate pentru fiecare domeniu se bazează pe nivelul de suport cerut: ușor, moderat, sever și profund.
Conform Clasificării internaționale a funcționării, dizabilității și sănătății, „dizabilitatea este rezultatul sau efectul unor relații complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali și factorii externi care reprezintă circumstanțele de viață ale acestui individ. Datorită acestei relații, impactul diverselor medii asupra aceluiași individ, cu o stare de sănătate dată, poate fi extrem de diferit“. Din această perspectivă toți copiii și elevii trebuie să aibă acces la un curriculum care să faciliteze dezvoltarea cognitivă, socioemoțională și a comportamentelor adaptative.
Planurile-cadru reprezintă o componentă a curriculumului național. Planurile-cadru pentru învățământul special primar și gimnazial au fost elaborate în acord cu prevederile specifice de politici educaționale stabilite la nivel național și internațional, care promovează accesul la educație și egalitatea de șanse.
Aceste planuri-cadru se aplică, după caz, în:
– unitățile de învățământ special;
– grupele/clasele speciale integrate în învățământul de masă.
Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul special cuprind:
– trunchiul comun (TC) - reprezintă numărul de ore care trebuie parcurse în mod obligatoriu de către toți elevii cuprinși într-un anumit program de educație, la nivelul fiecărei discipline de studiu. Acest număr de ore asigură egalitatea șanselor la educație;
– curriculumul la decizia școlii (CDS) - reprezintă oferta educațională propusă de școală, în concordanță cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, specificul școlii, nevoile și tradițiile comunității locale. La nivelul planurilor-cadru de învățământ, curriculumul la decizia școlii se exprimă prin numărul de ore alocate școlii pentru construirea propriului proiect curricular. Stabilirea CDS se realizează, în mod descentralizat, de către fiecare unitate de învățământ și se decide în fiecare an școlar, pentru anul școlar următor. CDS este rezultatul unui proces real și transparent de consultare și negociere cu elevii și părinții acestora, cu alți actori de la nivelul comunității și valorifică oportunități și nevoi specifice;
– terapiile educaționale și activitățile specifice tipurilor de dizabilitate și nivelelor de severitate ale acestora, grupate în două arii curriculare:
• terapii specifice și de compensare;
• terapie educațională complexă și integrată.
Reperul fundamental de construcție a planurilor-cadru pentru învățământul special primar și gimnazial a constat în stabilirea unui nivel optim de funcționare cognitivă, socioemoțională și a comportamentelor adaptative, în raport cu potențialul psihoindividual și cu nivelul de severitate al dizabilității.
Planurile-cadru pentru învățământul special sunt un răspuns la nevoile educaționale ale copiilor/elevilor și tinerilor cu dizabilități, facilitându-le acestora dezvoltarea biopsihosocială, în vederea unei cât mai bune integrări sociale și a unei inserții socioprofesionale viabile, care să le asigure o viață autonomă și demnă.
În concluzie, aceste planuri se bazează pe fundamentul teoretic potrivit căruia profilul de competențe al elevilor cu dizabilități este unic, oferind un cadru de referință pentru atingerea scopurilor educaționale și de reabilitare. Profilul de competențe și graficul dezvoltării comportamentelor adaptative (conceptuale, sociale și practice) reprezintă fundamentul planurilor educaționale și de intervenție personalizată și a programelor de sprijin și de recuperare corectiv-compensatorie.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.