Capitolul VII — Asistența medicală la punerea în libertate

(1) La punerea în libertate, persoanele private de libertate sunt examinate medical, iar concluziile se consemnează în fișa medicală și în Registrul de consultații la liberare.

(2) Fișa medicală se păstrează și se arhivează conform normelor în vigoare privind arhivarea documentelor medicale.

(1) La punerea în libertate a unei persoane care este în tratament pentru o afecțiune transmisibilă cu declarare obligatorie se informează direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București în a cărei rază teritorială își are domiciliul declarat, conform datelor existente la structura evidență deținuți. Informarea se face prin adresă scrisă de către medicul curant, prin serviciul de secretariat al locului de deținere.

(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în situația în care persoana ce urmează a fi pusă în libertate a intrat în contact cu o persoană care suferea de o afecțiune transmisibilă.

(3) În cazul punerii în libertate a unei persoane aflate în tratament permanent, aceasta primește sub directă observare tratamentul aferent pentru ziua respectivă.

(4) Medicamentele personale existente la cabinetul medical se predau persoanei puse în libertate, pe bază de semnătură.

(1) Persoanele private de libertate ce urmează a fi puse în libertate pot obține, la cerere, contra cost, într-un număr justificat de exemplare, fotocopii ale fișei medicale sau ale unei scrisori medicale eliberate de către medicul locului de deținere.

(2) Apărătorul sau oricare altă persoană, cu acordul scris al persoanei private de libertate, poate obține, contra cost, o fotocopie a fișei medicale.

(3) Datele medicale ale persoanelor private de libertate sunt confidențiale, potrivit legii.