Articolul 8
Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercită de președinte, 2 vicepreședinți și Colegiul de conducere.
Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercită de președinte, 2 vicepreședinți și Colegiul de conducere.
(1) Președintele reprezintă Înalta Curte de Casație și Justiție în relațiile interne și internaționale.
(2) Președintele asigură conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție luând, în condițiile legii, toate măsurile pentru buna desfășurare a activității acesteia. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție poate delega oricăruia dintre vicepreședinți, prin ordin, oricare dintre atribuțiile sale.
(3) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție are calitatea de ordonator principal de credite, putând delega această calitate, fie în integralitate, fie cu privire la anumite competențe, oricăruia dintre vicepreședinți. Prin ordinul de delegare sunt precizate competențele delegate și condițiile delegării acestora.
(4) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție are competența de a stabili, prin ordin, reguli de organizare și funcționare în situațiile ivite în desfășurarea activității, care nu sunt reglementate de lege sau regulament.
(5) În exercitarea atribuțiilor de conducere, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție emite ordine sau alte acte prevăzute de lege în competența sa.
Președintele are următoarele atribuții privind activitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție:
1. În privința structurilor de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție:
a) convoacă și prezidează, în condițiile prevăzute de lege, adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și Colegiul de conducere;
b) desemnează vicepreședintele care îl înlocuiește pe președinte, în lipsa acestuia.
2. În privința activității Secțiilor Unite, a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a completurilor de 5 judecători, a secțiilor și a compartimentelor din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție:
a) convoacă și prezidează Secțiile Unite, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, completul de 5 judecători și orice complet din cadrul secțiilor, când participă la judecată, potrivit legii;
b) ia măsurile necesare pentru desemnarea prin tragere la sorți a judecătorilor care fac parte din Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători;
c) asigură conducerea generală a tuturor compartimentelor din structura Înaltei Curți de Casație și Justiție;
d) programează ședințele Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și ale completurilor de 5 judecători;
e) propune Colegiului de conducere înființarea de completuri specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție;
f) controlează și îndrumă activitatea secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție;
g) propune Colegiului de conducere înființarea completurilor de 5 judecători, numărul și compunerea acestora și a listelor de permanență;
h) poate exercita, în mod direct, oricare dintre atribuțiile ce revin vicepreședinților și președinților de secții, potrivit prezentului regulament.
3. În privința personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție:
a) emite ordinele de încadrare și stabilire a drepturilor salariale ale judecătorilor, magistraților-asistenți și celorlalte categorii de personal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile legii;
b) numește în funcție magistrații-asistenți și celelalte categorii de personal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile legii;
c) repartizează judecătorii, magistrații-asistenți și alte categorii de personal la secții și la compartimentele din structura Înaltei Curți de Casație și Justiție;
d) desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, în condițiile legii, și alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată și aprobă delegările pentru alte categorii de atribuții;
e) numește, la recomandarea președinților de secții, judecătorii care fac parte din comisiile, respectiv subcomisiile de concurs pentru promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție;
f) desemnează, prin tragere la sorți, judecătorii care formează Biroul Electoral Central;
g) propune Colegiului de conducere judecătorii de la alte secții decât cea penală, care urmează să fie repartizați temporar, pe durata de maximum un an, în cadrul altei secții dintre cele care judecă în alte materii decât cea penală;
h) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii delegarea judecătorilor în funcțiile de conducere din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție;
i) încuviințează ca judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție să se informeze la sediul instanțelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă și unitară a legii și să constate situații care justifică propuneri de îmbunătățire a legislației;
j) aprobă efectuarea concediilor de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție;
k) soluționează cererile formulate de personalul Înaltei Curți de Casație și Justiție privind acordarea altor drepturi decât cele de natură salarială;
l) aprobă pentru magistrații-asistenți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție transferul, delegarea, detașarea și dispune promovarea, aplicarea sancțiunilor disciplinare și încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă, în condițiile legii;
m) aprobă pentru personalul auxiliar de specialitate și conex, funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție transferul, delegarea, detașarea și dispune promovarea, aplicarea sancțiunilor disciplinare și încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă, în condițiile legii;
n) acordă personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție premii, recompense și ajutoare, în condițiile stabilite prin ordinul emis în acest scop;
o) stabilește locurile de muncă și categoriile de personal care lucrează în condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, precum și personalul care prestează activități peste programul normal de lucru și aprobă sporurile de care beneficiază aceștia, potrivit legii;
p) desemnează persoanele care fac parte din structura de protecție a informațiilor clasificate a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea exercitării atribuțiilor prevăzute în Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările și completările ulterioare;
q) desemnează responsabilul cu protecția datelor cu caracter personal la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție;
r) stabilește, în condițiile legii, răspunderea patrimonială a personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție;
s) aprobă întocmirea dosarelor de pensionare.
4. Alte atribuții ale președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție:
a) propune, împreună cu ministrul justiției, cu avizul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, numărul maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, care se stabilește prin hotărâre a Guvernului;
b) ia măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea informatizării activității acesteia, și gestionează Fondul președintelui, constituit potrivit legii;
c) coordonează activitatea personalului Jandarmeriei Române care asigură paza sediului, a bunurilor și valorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității acesteia;
d) aprobă, prin ordin, lista documentelor de interes public și lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate potrivit legii;
e) desemnează, în condițiile legii, reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție în comisii, comitete, grupuri de lucru și alte structuri de colaborare sau decizie, constituite la nivelul altor instituții publice;
f) stabilește numărul autoturismelor din parcul auto al Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și regimul folosirii acestora;
g) dispune, în condițiile legii, orice altă măsură necesară bunei desfășurări a activității Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Președintele are următoarele atribuții cu privire la activitatea celorlalte instanțe judecătorești:
a) analizează anual, împreună cu președinții curților de apel și ministrul justiției, volumul de activitate al instanțelor și datele din statele de funcții actualizate trimestrial și, în funcție de rezultatele analizei, ia măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;
b) aprobă, prin ordin, statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii;
c) aprobă, prin ordin, cu avizul conform al Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii;
d) emite actele privind salarizarea și alte drepturi de natură salarială ale judecătorilor și asistenților judiciari care funcționează în cadrul instanțelor pentru care Înalta Curte de Casație și Justiție are calitatea de ordonator principal de credite în privința cheltuielilor de personal și a altor categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal;
e) stabilește plafonul maxim al cheltuielilor aferente organizării activităților de formare profesională continuă organizate de către curțile de apel în condițiile prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor;
f) propune, în vederea aprobării prin hotărâre a Guvernului, numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru paza sediilor instanțelor judecătorești, a bunurilor și valorilor aparținând acestora, pentru supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în aceste sedii și încheie protocolul prevăzut de art. 135 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, vizând modul de utilizare a acestui personal;
g) încheie cu Ministerul Afacerilor Interne protocolul privind modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanțelor judecătorești, a bunurilor și valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare.
(1) Vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție exercită atribuțiile ce revin președintelui, în lipsa acestuia, conform delegării de atribuții dispuse de președinte sau în baza dispoziției președintelui.
(2) Vicepreședinții prezidează, în lipsa președintelui, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, și Secțiile Unite.
Conform repartizării stabilite prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție:
a) unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție coordonează și controlează activitatea Secției I civile și a Secției a II-a civile și coordonează activitatea completurilor de 5 judecători în materie civilă, iar în această calitate dispune măsurile administrative necesare pentru buna funcționare a acestor completuri, în condițiile legii;
b) unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție coordonează și controlează activitatea Secției penale și a Secției de contencios administrativ și fiscal și coordonează activitatea completurilor de 5 judecători în materie penală, iar în această calitate dispune măsurile administrative necesare pentru buna funcționare a acestor completuri, în condițiile legii.
Vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție exercită, conform repartizării stabilite de președinte, următoarele atribuții:
a) urmăresc punerea în aplicare a hotărârilor Colegiului de conducere și a ordinelor președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție;
b) efectuează verificări tematice sau punctuale fie din proprie inițiativă, în raport cu aspectele constatate în activitatea secțiilor coordonate, fie în baza celor dispuse de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție;
c) coordonează activitatea secțiilor în scopul identificării divergențelor de jurisprudență care impun recurgerea la mecanismele de asigurare a unei practici judiciare unitare și iau măsurile necesare în vederea asigurării unei practici judiciare unitare în cazul divergențelor de jurisprudență ivite între secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție;
d) supun analizei Colegiului de conducere necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu cereri de recurs în interesul legii, pe baza referatului întocmit de Serviciul pentru studiul și unificarea jurisprudenței în cazul identificării unor divergențe de jurisprudență care nu au fost reglate prin mecanismul prevăzut la art. 57;
e) urmăresc dezbaterea problemelor de drept în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție;
f) propun Colegiului de conducere măsurile necesare ce urmează a fi adoptate în procesul formării și perfecționării profesionale a judecătorilor, a magistraților-asistenți și a grefierilor;
g) coordonează activitatea Cancelariei, a Direcției legislație, jurisprudență și contencios și a Departamentului economico-financiar și administrativ;
h) asigură conducerea generală a Biroului de informare și relații publice;
i) asigură publicarea periodică a jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție;
j) organizează paza sediului și a bunurilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și aprobă măsurile pentru prevenirea incendiilor, cele privind protecția muncii, protecția civilă, apărarea împotriva dezastrelor și activitățile privind problemele militare;
k) controlează activitatea arhivistică specifică instanțelor judecătorești, potrivit legii;
l) controlează și coordonează activitatea comisiei de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informațiile de interes public;
m) unul dintre vicepreședinți conduce structura de protecție a informațiilor clasificate a Înaltei Curți de Casație și Justiție, constituită prin ordin al președintelui în vederea exercitării atribuțiilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, cu modificările și completările ulterioare;
n) îl informează pe președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la aspectele constatate în exercitarea atribuțiilor;
o) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege sau dispuse de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile legii.
(1) Vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție exercită, conform repartizării stabilite de președinte, următoarele atribuții privind personalul Înaltei Curți de Casație și Justiție:
a) aprobă fișele posturilor pentru magistrații-asistenți, personalul auxiliar de specialitate și celelalte categorii de personal, întocmite de președinții de secție sau de conducătorii compartimentelor;
b) controlează și coordonează evaluarea anuală a activității personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu excepția judecătorilor și a magistraților-asistenți;
c) analizează cererile și propun președintelui încadrarea personalului, în condițiile legii, cu excepția judecătorilor și a magistraților-asistenți;
d) aprobă efectuarea concediilor de către personalul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu excepția judecătorilor.
(2) Fișele posturilor se actualizează ori de câte ori intervin modificări ale atribuțiilor și se aduc la cunoștința personalului, sub semnătură.
(1) Președintele, vicepreședinții, președinții de secții și 4 judecători, câte unul de la fiecare secție, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(2) Când se dezbat probleme economico-financiare și administrative, la ședințele Colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu vot consultativ.
(1) În adunarea generală a judecătorilor sunt aleși, ca membri ai Colegiului de conducere, câte un judecător propus din cadrul fiecărei secții, conform calendarului stabilit de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(2) Pentru desemnarea judecătorului propus de fiecare secție pentru a fi ales în Colegiul de conducere se întocmesc liste cu judecătorii care vor să facă parte din Colegiul de conducere.
(3) În ședința judecătorilor secției, care se organizează și se desfășoară în condițiile art. 57, se aleg prin vot secret candidații propuși de secție.
(4) Rezultatul votului va fi consemnat într-un proces-verbal semnat de toți judecătorii care au participat la ședință. Procesul-verbal va fi înaintat președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea convocării adunării generale a judecătorilor. În procesul-verbal sunt menționați:
a) primii doi candidați în ordinea numărului de voturi obținute;
b) candidații de rezervă, în ordinea numărului de voturi obținute.
(5) Adunarea generală a judecătorilor îi alege, prin vot secret, cu majoritatea prevăzută de lege, pe cei patru judecători, câte unul de la fiecare secție, care fac parte din Colegiul de conducere pe o perioadă de 3 ani. În situația în care nu este ales niciunul dintre candidații prevăzuți la alin. (4) lit. a), adunarea generală a judecătorilor alege, prin vot secret, cu majoritatea prevăzută de lege, pe unul dintre judecătorii prevăzuți la alin. (4) lit. b).
(1) Calitatea de membru al Colegiului de conducere încetează în următoarele cazuri:
a) eliberarea din funcția de judecător;
b) imposibilitatea de exercitare a funcției pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
c) detașarea judecătorului la o altă instituție;
d) demisie;
e) revocare.
(2) În cazul încetării calității de membru al Colegiului de conducere înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute la art. 17, în termen de 30 de zile de la vacantare.
(3) Până la alegerea unui nou membru, activitatea Colegiului de conducere se desfășoară prin participarea la ședințele sale, cu drept de vot, a judecătorului cu cea mai mare vechime în funcția de judecător din cadrul secției.
Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:
1. Atribuții referitoare la organizarea generală a instanței:
a) aprobă Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție;
b) aprobă statele de funcții și de personal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție;
c) organizează și supraveghează rezolvarea petițiilor, în condițiile legii;
d) propune proiectul de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
e) dezbate și aprobă măsurile necesare pentru buna desfășurare a activității Înaltei Curți de Casație și Justiție.
2. Atribuții referitoare la organizarea activității de judecată:
a) aprobă înființarea completurilor de 5 judecători, compunerea acestora și listele de permanență corespunzătoare, la propunerea președintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreședinți;
b) aprobă înființarea completurilor specializate, compunerea acestora și listele de permanență corespunzătoare, la propunerea președintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreședinți, cu consultarea președinților de secții;
c) aprobă înființarea completurilor de judecată din cadrul secțiilor, compunerea acestora și listele de permanență corespunzătoare, la propunerea președinților de secție;
d) la începutul fiecărui an, la propunerea președinților de secție, în cazul secțiilor, și a vicepreședinților, în cazul completurilor de 5 judecători, aprobă parametrii de configurare a completurilor de judecată în aplicația ECRIS;
e) sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție cu cereri de recurs în interesul legii.
3. Atribuții referitoare la personalul instanței:
a) stabilește vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinește atribuțiile funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție în caz de imposibilitate obiectivă de desemnare a acestuia, în condițiile art. 10pct. 1 lit. b), de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție;
b) desemnează judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție care compun comisiile de evaluare a judecătorilor, în cazurile prevăzute de lege, și adoptă hotărârile de constituire a comisiilor de evaluare a judecătorilor, în cazurile prevăzute de lege;
c) soluționează contestațiile privind modul de stabilire a drepturilor salariale, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.
4. Atribuții referitoare la activitatea sa:
a) stabilește reguli de desfășurare a ședințelor sale ordinare și extraordinare, precum și reguli de adoptare a hotărârilor;
b) soluționează plângerile prealabile formulate împotriva actelor administrative emise în exercitarea atribuțiilor ce îi revin.
În îndeplinirea atribuției prevăzute la art. 19 pct. 1 lit. e), Colegiul de conducere poate adopta, pe baza propunerilor președintelui, ale vicepreședinților și ale președinților de secții, hotărâri privind:
a) circuitul documentelor și al dosarelor la nivelul secțiilor și al completurilor de 5 judecători, în funcție de specificul activității;
b) reguli comune și reguli specifice privind repartizarea aleatorie a dosarelor, în aplicarea dispozițiilor din acest domeniu prevăzute în lege, în prezentul regulament și în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești;
c) reguli comune și reguli specifice privind organizarea registraturii generale, a registraturilor și arhivelor secțiilor, a completurilor de 5 judecători, a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii și a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
d) reguli privind organizarea activității judecătorilor și a completurilor de permanență.
(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție este prezidat de președinte, iar în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinți.
(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este necesar. Convocarea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se poate face de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, în lipsa acestuia, de către unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție ori la solicitarea a cel puțin 3 dintre membrii săi. Convocatorul va fi transmis membrilor Colegiului de conducere numai însoțit de ordinea de zi.
(3) Ședințele Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se desfășoară în prezența a cel puțin 7 dintre membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se adoptă cu votul majorității membrilor săi.
(4) Secretariatul Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție este asigurat de prim-magistratul-asistent. În exercitarea acestei atribuții, prim-magistratul-asistent coordonează personalul desemnat să desfășoare activități legate de activitatea de secretariat al ședințelor.
(5) Prin grija secretariatului Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, convocatorul, însoțit de ordinea de zi și de înscrisurile care compun mapa ședinței (cereri, proiecte de hotărâri, propuneri motivate), se comunică membrilor Colegiului de conducere cu cel puțin 2 zile lucrătoare înaintea datei ședinței, cu excepția situațiilor urgente.
(6) Pentru personalul instanței, publicitatea convocatorului, a ordinii de zi a ședințelor ordinare sau extraordinare ale Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și a extraselor hotărârilor Colegiului de conducere se va asigura, prin grija secretariatului colegiului, prin postarea acestora în rețeaua intranet a instanței.
(7) Hotărârile adoptate de Colegiul de conducere în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 19 pct. 1 și 2 se supun aprobării și se definitivează conform procedurii aprobate prin hotărâre a Colegiului de conducere.
(8) Hotărârile adoptate de Colegiul de conducere se redactează de către secretariatul Colegiului de conducere.
(1) Extrase din hotărârile adoptate de Colegiul de conducere privind componența secțiilor, numărul și compunerea completurilor, modificarea compunerii completurilor, planificările de permanență și modificările acestora, precum și înființarea/ desființarea completurilor se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(2) Colegiul de conducere poate aproba publicarea pe pagina de internet a instanței și a altor hotărâri care vizează informații de interes public.
(3) Convocatorul, materialele care au stat la baza adoptării hotărârilor, precum și hotărârile Colegiului de conducere se păstrează într-o mapă specială de către secretariatul colegiului.
(1) Adunarea generală a judecătorilor este compusă din toți judecătorii în funcție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(2) Prezența la adunarea generală a judecătorilor este obligatorie, cu excepția cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.
Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție se întrunește pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicității;
b) aprobarea proiectului de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor;
c) alegerea și revocarea membrilor aleși ai Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
d) alegerea și revocarea reprezentanților Înaltei Curți de Casație și Justiție în Consiliul Superior al Magistraturii;
e) consultarea judecătorilor cu privire la unele măsuri necesare pentru buna desfășurare a activității Înaltei Curți de Casație și Justiție;
f) îndeplinirea oricăror alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente.
(1) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție se convoacă de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, din proprie inițiativă sau la cererea a cel puțin o treime din numărul judecătorilor în funcție, cu minimum 24 de ore înaintea ședinței.
(2) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție este legal constituită în prezența majorității judecătorilor în funcție, cu excepția cazului revocării membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, în care adunarea generală este legal constituită în condițiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și a altor cazuri prevăzute de lege.
(3) Adunarea generală a judecătorilor este prezidată de președinte, iar, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreședinți, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
(4) Hotărârile adunării generale se adoptă cu votul majorității simple a membrilor prezenți, cu excepția revocării membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, care se adoptă cu majoritatea prevăzută în Legea nr. 305/2022, și a altor hotărâri pentru care legea prevede altfel.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.