Capitolul VII — Completurile de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție

Pe această pagină

Articolul 43

(1) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează completuri de 5 judecători, cu competența de judecată prevăzută de lege.

(2) La începutul fiecărui an, la propunerea președintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiul de conducere aprobă numărul și compunerea completurilor de 5 judecători.

(3) Completurile de 5 judecători sunt prezidate de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de unul dintre vicepreședinți sau de președinții de secție, atunci când aceștia au fost desemnați, prin tragere la sorți, să facă parte din complet.

(4) În cazul în care dintr-un complet de 5 judecători fac parte doi sau trei președinți de secție, aceștia vor conduce completul prin rotație, în ordine alfabetică.

(5) În cazul în care niciunul dintre cei menționați la alin. (3) nu a fost desemnat să facă parte din complet, acesta va fi prezidat, prin rotație, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în funcția de judecător a acestora.

(6) În cazul în care unii membri ai completului au vechime egală în funcția de judecător, aceștia vor conduce completul în ordine alfabetică.

Articolul 44

(1) Completurilor de 5 judecători le vor fi repartizate toate cauzele înregistrate la aceste formațiuni de judecată în anul calendaristic pentru care au fost desemnate.

(2) Cererile de restituire a taxei judiciare de timbru sau a cauțiunii, formulate la nivelul completurilor de 5 judecători, după rămânerea definitivă a hotărârii, în alt an calendaristic decât cel pentru care a fost desemnat completul care a pronunțat hotărârea, se repartizează aleatoriu.

Articolul 45

(1) Judecătorii care fac parte din completurile de 5 judecători sunt desemnați anual, prin tragere la sorți, de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secției I civile, Secției a II-a civile și Secției de contencios administrativ și fiscal, conform reprezentativității stabilite anual de Colegiul de conducere, pe baza următoarelor criterii:

a) materia principală căreia îi aparțin litigiile care intră în competența de soluționare a completului, respectiv materia răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor;

b) reprezentarea în compunerea completului a tuturor celor trei secții, care soluționează cauze în alte materii decât cea penală;

c) numărul de judecători ai fiecărei secții desemnați în compunerea completurilor de 5 judecători deja constituite;

d) numărul de judecători în funcție ai fiecăreia dintre cele trei secții care judecă în altă materie decât cea penală.

(3) Pentru fiecare dintre completurile de 5 judecători se stabilește câte o listă de permanență.

(4) Numărul judecătorilor care compun listele de permanență se aprobă de Colegiul de conducere, la propunerea președintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu numărul judecătorilor în funcție în cadrul fiecărei secții și cu numărul de judecători necesar stabilirii membrilor titulari ai completurilor.

(5) Ordinea înscrierii judecătorilor în lista de permanență se stabilește prin tragere la sorți.

(6) Colegiul de conducere aprobă anual compunerea completurilor de 5 judecători și listele de permanență corespunzătoare fiecărui complet, la propunerea președintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe baza rezultatelor tragerii la sorți.

Articolul 46

(1) Data, ora și locul tragerii la sorți se stabilesc de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, se comunică în scris judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și se aduc la cunoștința publică prin afișare la sediul instanței și prin publicare pe pagina de internet.

(2) La ședința publică în care are loc tragerea la sorți poate participa orice persoană interesată.

(3) Decanul de vârstă al judecătorilor instanței supreme participă în mod obligatoriu la efectuarea tragerii la sorți; în cazul în care acesta se află în imposibilitate obiectivă de participare este înlocuit de următorul judecător, în ordinea descrescătoare a vârstei.

(4) Tragerea la sorți se înregistrează audio-video. Înregistrarea se arhivează, în condițiile legii, după ce își încetează activitatea completurile de 5 judecători ai căror membri au fost desemnați în cadrul procedurii de tragere la sorți.

(5) Tragerea la sorți se va realiza dintre toți judecătorii în funcție ai secției/secțiilor respective.

(6) Decanul de vârstă al judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție va verifica prin citire, în prezența celorlalți judecători, numele judecătorilor înscriși pe bilete în vederea tragerii la sorți și va proceda la introducerea acestora în dispozitive (bile) identice, care să asigure secretul numelui.

(7) Dispozitivele menționate la alin. (6) vor fi introduse în urne separate corespunzătoare secțiilor din care fac parte judecătorii; bilele cu numele președintelui și ale vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție vor fi introduse în urna corespunzătoare secției din care provin.

(8) Președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție va extrage numărul de judecători necesar în vederea compunerii tuturor completurilor de 5 judecători.

(9) După tragerea la sorți a titularilor completurilor de 5 judecători se va proceda la întocmirea listelor de permanență pentru materia penală și pentru alte materii decât cea penală, ordinea permanenței fiind stabilită prin tragere la sorți.

(10) Rezultatele tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și de judecătorul care a participat la procedură.

Articolul 47

(1) Schimbarea membrilor completurilor de 5 judecători și înlocuirea acestora cu judecătorii din lista de permanență se fac în mod excepțional, în cazurile de incompatibilitate sau de absență.

(2) În aceste cazuri, la ședința de judecată participă unul dintre judecătorii din lista de permanență a completului de judecată, desemnat prin rotație, în ordinea ivirii situațiilor de înlocuire, conform registrului special ținut în acest scop.

(3) În cazul eliberării din funcție a unui judecător care face parte din completul de 5 judecători, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnează, prin tragere la sorți, în ședință publică, un judecător dintre cei aflați pe listele de permanență, care va deveni membru titular al completului. Tragerea la sorți se efectuează după publicarea decretului de eliberare din funcție a judecătorului în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Desemnarea unui alt judecător titular intervine și în cazurile de imposibilitate de exercitare a funcției de judecător pentru o perioadă mai mare de 3 luni.

Articolul 48

Înlocuirea membrilor titulari cu judecătorii din lista de permanență se face potrivit următoarelor reguli:

A. Pentru completurile de 5 judecători în materie penală

1. În caz de absență a membrilor titulari ai completului, înlocuirea acestora se va realiza, în ordinea intervenirii situațiilor de înlocuire, prin participarea judecătorilor din lista de permanență, prin rotație, în ordinea tragerii la sorți. Magistratul-asistent desemnat să participe în ședința de judecată va întocmi un proces-verbal, care va fi prezentat președintelui de complet spre verificare și aprobare.

1^1. În cazurile prevăzute de art. 64 alin. (2)-(6) din Codul de procedură penală, judecătorii care se află în situațiile de incompatibilitate vor fi înlocuiți din compunerea completului de președintele de complet, în baza unui proces-verbal întocmit de magistratul-asistent care participă în ședința de judecată. Procesul-verbal se înaintează președintelui de complet, împreună cu încheierile sau hotărârile pronunțate de judecătorul aflat în situația de incompatibilitate. În situația în care cazul de incompatibilitate vizează președintele de complet, procesul-verbal se înaintează următorului judecător din complet.

(la 07-10-2025, Litera A. , Articolul 48 , Capitolul VII a fost completată de Punctul 1. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 123 din 24 septembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 921 din 7 octombrie 2025 )

2. În situația în care incidentele procedurale vizează toți membrii completului, se aplică următoarele reguli:

a) incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată vor fi soluționate de completul imediat următor;

b) dacă, în urma soluționării incidentului procedural, se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu unuia dintre celelalte completuri de 5 judecători care judecă în aceeași materie, desemnate pentru același an. Dacă mai există un singur complet de 5 judecători care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia;

c) dacă niciunul dintre completurile de 5 judecători în materie penală nu este în măsură să soluționeze incidentele procedurale, întrucât toți membrii titulari sunt incompatibili, situațiile de înlocuire sunt asigurate cu judecătorii din listele de permanență, conform regulilor stabilite cu privire la acestea.

3. În situația în care incidentele procedurale vizează o parte dintre membrii completului, se aplică următoarele reguli:

a) înlocuirile membrilor titulari se efectuează cu judecătorii din lista de permanență a completului, astfel cum au fost stabiliți prin tragerea la sorți, în ordinea ivirii situațiilor de înlocuire;

b) dacă situațiile de înlocuire se ivesc concomitent, se vor rezolva în ordinea vechimii dosarelor (data și ora înregistrării la completul de 5 judecători);

c) dacă situațiile de înlocuire nu pot fi asigurate cu judecătorii din lista de permanență corespunzătoare completului, înlocuirile se vor efectua cu judecătorii din listele de permanență ale completurilor următoare, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorți;

d) dacă nici în acest mod nu se poate constitui completul, înlocuirile se vor efectua cu membrii titulari ai completurilor următoare, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorți.

4. Dacă situațiile de înlocuire nu se pot asigura cu judecătorii titulari sau de permanență din cadrul Secției penale, conform regulilor stabilite mai sus, se va proceda la desemnarea prin tragere la sorți a unor judecători din cadrul celorlalte secții ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, corespunzător numărului de înlocuiri care se impun.

B. Pentru completurile de 5 judecători în materie civilă

1. În caz de absență a membrilor titulari ai completului, înlocuirea acestora se va realiza, în ordinea intervenirii situațiilor de înlocuire, prin participarea judecătorilor din lista de permanență corespunzătoare secției din cadrul căreia provine judecătorul înlocuit, prin rotație, în ordinea tragerii la sorți.

2. În situația în care incidentele procedurale vizează toți membrii completului, se aplică următoarele reguli:

a) incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată vor fi soluționate de completul imediat următor;

b) dacă, în urma soluționării incidentului procedural, se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu unuia dintre celelalte completuri care judecă în aceeași materie. Dacă mai există un singur complet care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia;

c) dacă niciunul dintre completurile de 5 judecători în alte materii decât cea penală nu este în măsură să soluționeze incidentele procedurale, întrucât toți membrii titulari sunt incompatibili, situațiile de înlocuire sunt asigurate cu judecătorii din lista de permanență corespunzătoare secției din cadrul căreia provine fiecare judecător înlocuit, conform regulilor stabilite cu privire la aceasta, cu respectarea reprezentativității secțiilor în structura completului.

3. În situația în care incidentele procedurale vizează o parte dintre membrii completului, se aplică următoarele reguli:

a) înlocuirea membrilor titulari se efectuează cu judecătorii din lista de permanență corespunzătoare secției din cadrul căreia provine fiecare judecător înlocuit, astfel cum au fost stabiliți prin tragere la sorți, în ordinea ivirii situațiilor de înlocuire, cu respectarea reprezentativității secțiilor în structura completului;

b) dacă situațiile de înlocuire se ivesc concomitent, se vor rezolva în ordinea vechimii dosarelor (data și ora înregistrării la completul de 5 judecători);

c) dacă situațiile de înlocuire nu pot fi asigurate cu judecătorii din lista de permanență a completului corespunzătoare secției din care provine fiecare judecător înlocuit, înlocuirile se vor efectua cu judecătorii din listele de permanență ale completurilor următoare, corespunzătoare secției din cadrul căreia provine fiecare judecător înlocuit, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorți, cu respectarea reprezentativității secțiilor în structura completului;

d) dacă nici în acest mod nu se poate constitui completul, înlocuirile se vor efectua cu membrii titulari ai celorlalte completuri, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorți, cu respectarea reprezentativității secțiilor în structura completului.

4. Dacă situațiile de înlocuire nu se pot asigura cu judecătorii titulari sau din lista de permanență corespunzătoare secției din care provin judecătorii care trebuie înlocuiți, conform regulilor stabilite mai sus, se va proceda la desemnarea prin tragere la sorți a unor judecători din cadrul celorlalte secții ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, corespunzător numărului de înlocuiri care se impun.

C. În cazul în care situația care atrage înlocuirea îl vizează pe președintele completului de judecată, conducerea completului va fi asigurată de următorul judecător, membru al completului de judecată, în ordinea vechimii în funcția de judecător, iar completul urmează a fi întregit cu un judecător de pe lista de permanență, care va intra pe ultima poziție a formațiunii de judecată.

Articolul 49

(1) Măsurile necesare pregătirii judecății se dispun, prin rezoluție, de către judecătorul (membru titular al completului) care va conduce următoarea ședință de judecată a completului.

(2) În ipoteza în care judecătorul care va conduce următoarea ședință a completului este incompatibil sau este în imposibilitate de a lua măsurile necesare pregătirii judecății, acestea vor fi dispuse de unul dintre ceilalți judecători din complet (membru titular), în ordinea vechimii în funcția de judecător.

(3) În situația în care membrii completului se află în imposibilitate să ia măsurile necesare pregătirii judecății, astfel încât să se asigure soluționarea cu celeritate a cauzelor, acestea vor fi dispuse de vicepreședintele cu atribuții în materie penală sau civilă, după caz.

Articolul 50

(1) La ședințele de judecată ale completurilor de 5 judecători participă un magistrat-asistent, desemnat de președintele ori, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre magistrații-asistenți repartizați la completurile pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, în funcție de specializarea magistratului-asistent.

(2) Înlocuirea magistratului-asistent se face cu un magistrat-asistent din planificarea de permanență.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.