Capitolul X — Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție

Pe această pagină

Articolul 70

(1) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt inamovibili.

(2) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt independenți, se supun numai legii și trebuie să fie imparțiali.

Articolul 71

(1) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt datori să rezolve lucrările în termenele stabilite, să soluționeze cauzele în termen rezonabil, în funcție de complexitatea acestora, să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării funcției, și să îndeplinească toate celelalte îndatoriri ce le revin în calitate de judecător, potrivit legii.

(2) Judecătorii sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie și în societate și să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.

Articolul 72

(1) Participarea judecătorilor la activitatea de judecată are loc conform planificării ședințelor de judecată.

(2) Abținerea judecătorilor de la activitatea de judecată este admisă numai în cazurile prevăzute de lege.

Articolul 73

În ședințele de judecată judecătorii poartă robă de culoare neagră. Modelul și elementele distinctive ale robei sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, în mod distinct pentru ședințele de judecată ale Secțiilor Unite, ale completurilor pentru soluționarea recursurilor în interesul legii și ale completurilor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și, respectiv, pentru ședințele de judecată ale completurilor de 5 judecători și ale completurilor secțiilor.

Articolul 74

În activitatea de judecată, judecătorii se conformează legii și prezentului regulament cu privire la pregătirea ședințelor, deliberarea, pronunțarea și redactarea hotărârilor.

Articolul 75

(1) Specializarea judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție se stabilește, de regulă, pe baza următoarelor criterii:

a) experiența profesională. Acest criteriu are în vedere:

perioada de timp în care judecătorul a soluționat cauze în materia de drept/domeniul în raport cu care se analizează specializarea acestuia;

gradele de jurisdicție parcurse ca judecător în materia de drept sau în domeniul în raport cu care se analizează specializarea;

b) înalte standarde de profesionalism.

(2) Colegiul de conducere poate adopta și alte criterii suplimentare de stabilire a specializării judecătorilor.

Articolul 76

În afară de activitatea de judecată, judecătorii duc la îndeplinire orice alte atribuții stabilite de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiul de conducere sau președinții de secții, potrivit legii și prezentului regulament.

Articolul 77

Judecătorii prezidează completul de judecată prin rotație.

Articolul 78

(1) Președintele completului de judecată are următoarele atribuții:

1. anterior ședințelor de judecată:

a) ia măsuri, personal sau prin magistratul-asistent, pentru efectuarea de către grefierul de ședință și arhivă a tuturor lucrărilor necesare bunei desfășurări a ședinței de judecată;

b) în cazurile prevăzute de lege, întocmește raportul asupra admisibilității în principiu a recursului sau desemnează un alt membru al completului ori magistratul-asistent în acest scop;

c) înlocuiește din compunerea completului de judecată, în baza procesului-verbal întocmit de magistratul-asistent, judecătorii care se află în situațiile de incompatibilitate prevăzute de art. 64 alin. (2) și (4) din Codul de procedură penală;

2. în timpul ședințelor de judecată:

a) asigură ordinea și solemnitatea dezbaterilor, dispunând, când se impune, limitarea accesului publicului la ședința de judecată, ținând seama și de mărimea sălii de judecată, sau îndepărtarea din sală a persoanelor care tulbură ședința, inclusiv cu ajutorul organelor de poliție;

b) asigură înregistrarea desfășurării ședinței de judecată prin mijloace tehnice video sau audio ori consemnarea desfășurării acesteia prin stenografiere;

3. după dezbateri:

a) asigură secretul deliberării;

b) întocmește minuta sau desemnează un alt membru al completului în acest scop;

c) asigură pronunțarea hotărârilor în ședință publică, la orele stabilite din timp, transmiterea sau comunicarea rezultatului deliberării înainte de pronunțare fiind interzisă;

4. după pronunțarea hotărârilor:

a) repartizează judecătorilor și magistraților-asistenți spre redactare hotărârile pronunțate, urmărind asigurarea unui echilibru al activității acestora;

b) verifică hotărârile redactate de magistratul-asistent;

c) informează președintele secției asupra aspectelor mai importante din activitatea de judecată, în scopul luării măsurilor prevăzute de lege și de prezentul regulament.

(2) Odată cu pronunțarea soluțiilor, președintele completului de judecată, de comun acord cu ceilalți magistrați, poate stabili considerentele hotărârilor adoptate.

(3) Dezbaterile purtate de părți în limba maternă se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, consemnându-se în limba română.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.