Capitolul VIII — Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție

(1) Fiecare secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție este condusă de un președinte.

(2) Președinții de secții au următoarele atribuții:

(3) Președinții de secții pot propune Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptarea hotărârilor prevăzute la art. 20 lit. d), după consultarea judecătorilor, iar, în celelalte cazuri, consultă judecătorii secțiilor dacă apreciază că este necesar.

(4) Președintele de secție poate prezida orice complet de judecată din cadrul secției.

(5) Președintele Secției I civile, Secției a II-a civile și Secției de contencios administrativ și fiscal sau înlocuitorul acestuia:

(6) Președintele Secției penale sau înlocuitorul acestuia:

(7) În lipsa președintelui de secție, atribuțiile acestuia sunt exercitate de înlocuitorul stabilit prin hotărâre a Colegiului de conducere ori, în lipsa acestuia, de judecătorul desemnat prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(1) În materie penală, completurile de judecată se compun după cum urmează:

(2) Pentru admiterea în principiu a cererii de recurs în casație, completul de judecată este format dintr-un judecător, iar cauzele înregistrate se repartizează ciclic judecătorilor ce alcătuiesc completul prevăzut la alin. (1) lit. g).

(3) Judecătorul care a dispus admiterea în principiu a cererii de recurs în casație trimite cauza, în vederea judecării recursului în casație, la completul de judecată format din 3 judecători din care face parte.

(4) Procedura de judecată în cameră preliminară se desfășoară de un judecător din completul prevăzut la alin. (1) lit. a).

(1) Președinții de secții propun judecătorii care compun completurile de judecată din cadrul secțiilor, transmit spre aprobare Colegiului de conducere compunerea completurilor de judecată din cadrul secțiilor și programează ședințele acestora.

(2) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu poate fi asigurat, acesta se constituie, în mod excepțional, cu judecători de la celelalte secții, desemnați, cu acordul acestora, iar, în lipsa acordului, prin tragere la sorți, de către președintele sau unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul Colegiului de conducere.

(1) Președinții de secții convoacă judecătorii secției și supun dezbaterii acestora jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și alte probleme de interes general, în vederea luării măsurilor necesare pentru buna desfășurare a activității secției.

(2) Prezența judecătorilor la ședințele secției din care fac parte, convocate potrivit alin. (1), este obligatorie, cu excepția cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.

(3) Măsurile se adoptă în prezența a cel puțin două treimi din numărul judecătorilor în funcție, cu votul majorității judecătorilor prezenți, inclusiv al președintelui.

(4) La ședințele ce au ca obiect dezbaterea jurisprudenței pot participa, atunci când președintele de secție consideră necesar, și magistrații-asistenți din cadrul secției.

(5) Președinții de secții pot stabili grupuri de lucru formate din 2-3 judecători și/sau magistrați-asistenți ai secției pentru identificarea problemelor de drept care generează practică neunitară și propunerea de soluții în scopul rezolvării acestora, inclusiv propunerea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție de către Colegiul de conducere al acesteia cu cereri de recurs în interesul legii, în vederea unificării practicii pe diverse probleme de drept.

(6) Judecătorii și magistrații-asistenți din cadrul secției au obligația de a semnala problemele de drept soluționate diferit în jurisprudența secției și problemele de drept care au potențialul de a genera practică neunitară.

(7) În cadrul ședințelor convocate potrivit alin. (1) se dezbat problemele de drept care au generat sau care au potențialul de a genera practică judiciară neunitară, identificate în activitatea completurilor de judecată și în rapoartele întocmite de Serviciul pentru studiul și unificarea jurisprudenței.

(8) Atunci când se dezbat rapoartele întocmite de Serviciul pentru studiul și unificarea jurisprudenței din cadrul Direcției legislație, jurisprudență și contencios, la ședință participă și un magistrat-asistent alocat secției din cadrul serviciului menționat.

(1) La sesizarea completurilor de judecată, judecătorii secțiilor dezbat fiecare caz privind schimbarea jurisprudenței și hotărăsc, cu votul majorității, sesizarea Secțiilor Unite pentru a decide potrivit art. 27 lit. a) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.

(2) În încheierea de sesizare trebuie indicate hotărârile judecătorești prin care se evidențiază jurisprudența constantă a secției cu privire la respectiva problemă de drept și motivele pentru care se impune schimbarea jurisprudenței în sensul propus.

(3) La dezbateri participă un magistrat-asistent din cadrul Serviciului pentru studiul și unificarea jurisprudenței, care întocmește un raport asupra jurisprudenței în materie.

(1) La sfârșitul fiecărui an, judecătorii secțiilor dezbat cazurile în care este necesară îmbunătățirea legislației. Propunerile privind îmbunătățirea legislației se supun Secțiilor Unite pentru a hotărî cu privire la sesizarea celor două Camere ale Parlamentului și a ministrului justiției.

(2) În acest scop, ori de câte ori în decursul anului un complet de judecată constată existența unui caz în care este necesară îmbunătățirea legislației, îl comunică președintelui de secție, însoțit de o expunere succintă a deficienței legislative constatate și de o propunere concretă de intervenție legislativă.

(3) Propunerile menționate la alin. (2) sunt incluse, prin grija magistratului-asistent-șef, într-un material unitar care va fi supus de către președintele de secție dezbaterii judecătorilor, în cadrul unei ședințe organizate în condițiile art. 57. În cadrul dezbaterilor vor putea fi luate în considerare și propuneri de îmbunătățire a legislației formulate de Serviciul pentru studiul și unificarea jurisprudenței.

(4) Rezultatul dezbaterilor va fi consemnat într-un proces-verbal care va fi transmis, împreună cu materialul conținând propunerile de îmbunătățire a legislației asumate de judecătorii secției, vicepreședintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție care coordonează activitatea secției.

(5) În baza rezoluției vicepreședintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Direcția legislație, jurisprudență și contencios, prin Serviciul legislație și documentare, va prelucra, din punctul de vedere al tehnicii legislative, propunerile primite de la secții și le va înainta președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea convocării Secțiilor Unite.

(6) Secțiile Unite stabilesc cazurile în care este necesară îmbunătățirea legislației și le comunică celor două Camere ale Parlamentului și ministrului justiției.

(1) Înregistrările în registrele și condicile existente la nivelul fiecărei secții se țin, de regulă, în sistem informatizat. La sfârșitul fiecărei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport extern, conform instrucțiunilor de exploatare a bazei informatice.

(2) Evidențele în sistem informatizat se păstrează și pe suport hârtie, prin listarea anuală a înregistrărilor și legarea lor în mape distincte.

(3) În cazul în care nu este posibilă menționarea datelor în sistem informatizat, evidențele se țin pe suport hârtie, în registrele și condicile prevăzute la art. 100.

(4) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și personalului repartizat la registratura și arhiva Secțiilor Unite, completurilor pentru interpretarea și aplicarea unitară a legii și completurilor de 5 judecători.