Recursul în interesul legii este un mecanism de asigurare a interpretării și aplicării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești, având scopul înlăturării divergențelor de jurisprudență atunci când problemele de drept au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.
(1) Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, președinții de secții din cadrul acesteia și un număr de 20 de judecători.
(2) Completul este prezidat de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(1) După sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție ia măsurile necesare pentru desemnarea, prin tragere la sorți, a judecătorilor care vor face parte din complet.
(2) În cazul în care în cadrul secțiilor în a căror competență intră problema de drept au fost înființate completuri specializate, desemnarea, prin tragere la sorți, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează completurile de judecată specializate în domeniul căruia i se circumscrie problema de drept.
(3) În cazul în care problema de drept care a fost soluționată diferit de instanțele judecătorești intră în competența unei singure secții sau prezintă interes pentru o singură secție, completul se compune din 14 judecători din secția respectivă și câte 2 judecători din cadrul celorlalte secții.
(4) În cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secții, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește secțiile interesate și numărul judecătorilor din cadrul acestora care intră în compunerea completului, după cum urmează:
a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secții, completul se compune din câte 8 judecători din cadrul secțiilor interesate și câte 2 judecători din cadrul celorlalte secții;
b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secții, completul se compune din câte 6 judecători din cadrul secțiilor interesate și 2 judecători din cadrul celeilalte secții;
c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul se compune din câte 5 judecători din cadrul fiecărei secții.
(5) În cazul în care problema de drept nu intră în competența și nu prezintă interes pentru niciuna dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnează, prin tragere la sorți, câte 5 judecători din cadrul fiecărei secții.
(6) În aplicarea dispozițiilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul în care problema de drept care a fost soluționată diferit de instanțele judecătorești intră în competența unei singure secții sau prezintă interes pentru o singură secție, președintele completului desemnează trei judecători-raportori din cadrul secției respective.
(7) În aplicarea dispozițiilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secții, președintele completului desemnează 3 judecători-raportori, după cum urmează:
a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secții, desemnează câte un judecător din cadrul fiecărei secții interesate, urmând ca al treilea judecător să fie desemnat, în funcție de natura problemei de drept, din cadrul secției al cărei interes este preponderent în funcție de competența ce îi revine acesteia;
b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secții, desemnează câte un judecător din cadrul fiecărei secții interesate;
c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție sau dacă problema de drept nu intră în competența niciunei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, desemnează câte un judecător din cadrul a 3 secții stabilite prin tragere la sorți.
(8) În cazul în care sunt desemnați 2 sau 3 judecători- raportori, președintele completului desemnează dintre aceștia judecătorul care va redacta raportul, în funcție de problema de drept supusă interpretării.
(9) În aplicarea dispozițiilor art. 473 alin. (4) din Codul de procedură penală, președintele completului desemnează un judecător-raportor din cadrul Secției penale.
(10) În aplicarea dispozițiilor art. 473 alin. (4) din Codul de procedură penală, în cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secții, președintele completului desemnează 3 judecători-raportori, după cum urmează:
a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secții, desemnează un judecător din cadrul Secției penale, un judecător din cadrul celeilalte secții interesate, urmând ca al treilea judecător să fie desemnat, în funcție de natura problemei de drept, din cadrul secției al cărei interes este preponderent în funcție de competența ce îi revine acesteia;
b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secții, desemnează un judecător din cadrul Secției penale și câte un judecător din cadrul fiecăreia dintre celelalte două secții interesate;
c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, desemnează un judecător din cadrul Secției penale și câte un judecător din cadrul a două secții, stabilite prin tragere la sorți.
(11) Judecătorii-raportori pot fi înlocuiți de președintele completului, pentru motive obiective.
La ședințele de judecată ale Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii participă un magistrat-asistent desemnat de președintele ori, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre magistrații-asistenți repartizați la Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și completurile de 5 judecători, în funcție de problema de drept care a fost soluționată diferit de instanțele judecătorești și de specializarea magistratului-asistent.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.