Capitolul II — Urmarirea și judecarea magistratilor și a inaltilor demnitari

Cînd un judecator de tribunal, un membru al Ministerului public de pe lîngă această instanță sau un judecator dela judecatorie este invinuit ca a comis un delict în exercitiul functiunii sale, procurorul general, din oficiu sau la plangerea părții vatamate, face cercetari, fie personal, fie delegand pe un membru din parchetul Curtii.

Partea civila nu poate sezisa direct cu plangerea sa pe primul presedinte sau Curtea de Apel.

Procurorul general are dreptul cu ocazia facerii cercetării sa pronunte amenzi și sa dea mandate de aducere contra martorilor, după regulile prevăzute în art. 160 și 161.

În cazul cînd exista un corp delict, acesta poate fi constatat de orice ofiter de politie judiciara, pînă la intrarea în cercetare a delegatului Parchetului general, iar pentru restul procedurii se urmeaza, cum s'a prescris mai sus.

Cînd procurorul general crede ca delictul ar necesita o instructie prealabila, el deschide actiunea penala și defera cazul primului presedinte al Curtii de Apel. Primul presedinte al Curtii de Apel are atribuțiile judecatorului de instructie pe care le poate delega magistratilor dela tribunal însă numai pe acelea pe care și judecatorul de instructie le poate delega.

Actele incheiate prin delegare sînt inaintate primului presedinte al Curtii.

Cînd în urma cercetarilor facute, procurorul general găsește că nu este cazul a se face o instructie prealabila, inculpatul este trimis cu rechizitor inaintea Curtii de Apel, spre a fi judecat. În cazul art. 579, primul presedinte da ordonanța de neurmarire sau de trimitere în judecata Curtii de Apel.

Participantii, tainuitorii și favorizatorii sînt urmariti și judecati prin aceeasi procedura.

Rezolutiunea de clasare a procurorului general și ordonanța de neurmarire a primului presedinte, pot fi atacate cu apel, în termen de 10 zile, socotite dela comunicarea în extras, la camera de consiliu a Curtii, compusa conform art. 257, alin. 3.

Cînd magistratii prevăzuți în art. 577 sînt inculpați de o crima, instructia cauzei se zece de către primul presedinte al Curtii de Apel și dacă se găsește ca este loc de urmărire, se procedeaza conform regulilor dela punerea sub acuzare, trimitandu-se cauza inaintea Curtii cu Jurați, Camera de consiliu a Curtii indeplinind atribuțiile Camerei de acuzare.

Cînd crima sau delictul savarsit în exercitiul functiunii este imputata individual unui membru al Curtii de Apel sau al Parchetului general de pe lîngă o asemenea Curte, ori unei Curti sau, unui tribunal intreg, se procedeaza după cum urmeaza:

Ministerul public de pe lîngă Curtea de Casatie, fie în baza ordinelor primite dela Ministrul justiției, fie sezisat direct de partea vatamata sau din oficiu, chiar pe cale de informatiuni, face cercetarile preliminare pentru urmărire și le inainteaza primului presedinte al Curtii de Casatie.

Primul presedinte, personal sau printr'un membru al Curtii, delegat de el, procedeaza la instruirea cauzei, facand oficiu de judecator de instructie. În cazul cînd sînt martori de ascultat sau acte de instructie de facut, el poate da delegatie judecatorului de instructie.

Primul presedinte poate emite mandat de arestare împotriva magistratului invinuit, mandatul de arestare este supus confirmarii la secțiunea criminala, conform art. 257.

În caz de delict, judecata se face de Curtea de Casatie în secțiuni unite. În caz de crima, Secțiunea criminala indeplineste atributiunile Camerei de acuzare, iar judecata se face de Curtea cu Jurați.

Recursul în contra deciziei Curtii cu Jurați se judeca de Curtea de Casatie în secțiuni unite.

În contra ordonantei primului presedinte, cînd faptul e delict, părțile au dreptul sa faca apel, în termen de 3 zile dela comunicare, la secțiunea criminala a Curtii de Casatie.

Dispozitiunile din aceasta secțiune se aplică și inaltilor demnitari, supuși prin legi speciale jurisdictiunii Inaltei Curti de Casatie, cu excepția ministrilor și membrilor Inaltei Curti de Casatie.