Anexa
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice
APM Agenție pentru protecția mediului
ANRSC Autoritatea de Reglementare pentru Serviciile Publice de
BEI Banca Europeană de Investiții
BERD Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare
BIRD Banca Internationala de Reconstrucție și Dezvoltare
CM Comitet de monitorizare
IMA Instalații mari de ardere
ISO Organizația Internationala pentru Standardizare
ISPA Instrument structural de pre-aderare
l.e. Locuitori echivalenti
MAI Ministerul Administrației și Internelor
MFP Ministerul Finanțelor Publice
MMGA Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor
MMSSF Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei
POS Programele operationale sectoriale
PPP Parteneriat public-privat
IFI Instituții de finanțare internaționale
INS Institutul național de statistica
PET Ambalaje din polietilena tereftalata
PHARE Ajutor pentru reconstructia economică - Polonia și Ungaria
PNGD Planul național de gestionare a deșeurilor
SAPARD Instrumentul special de preaderare pentru agricultura și
SIM Sistem integrat de monitorizare
UCM Unitate centrala de monitorizare
ULM Unitate locală de monitorizare
Strategia naționala privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, asa cum acestea sunt definite în legislația în vigoare, are ca obiectiv fundamental îndeplinirea angajamentelor care vizează domeniul serviciilor comunitare de utilități publice pe care România și le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
Serviciile comunitare de utilități publice, avute în vedere de prezenta strategie, sunt servicii de interes public local - comunal, orasenesc, municipal, județean și/sau intercomunal - înființate și organizate de autorităților administrației publice locale, gestionate și exploatate sub conducerea/coordonarea, responsabilitatea și controlul acestora, prin care se asigura următoarele utilități;
b) canalizarea și epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale
d) salubrizarea localităților și managementul deșeurilor solide;
e) alimentarea cu energie termica în sistem centralizat;
f) transportul public local;
Dimensiunea economico-socială a serviciilor comunitare de utilități publice și rolul acestora în menținerea coeziunii sociale, reclama și justifica adoptarea și implementarea unui set de măsuri având ca obiectiv dezvoltarea durabila, atingerea standardelor Uniunii Europene și eliminarea disparitatilor economico-sociale dintre statele membre ale acesteia și România. În contextul implementarii angajamentelor României vizând domeniul serviciilor comunitare de utilități publice, asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, accesul la fondurile comunitare și creșterea capacității de atragere și absortie a acestor fonduri a devenit o prioritate a Ministerului Administrației și Internelor, în calitatea acestuia de autoritate a administrației publice centrale de specialitate pentru domeniul serviciilor comunitare de utilități publice.
Pentru motivele prezentate mai sus, Ministerul Administrației și Internelor a elaborat și supune spre aprobare o strategie naționala pe termen lung, cu orizont 2017, destinată accelerarii și modernizării și dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilități publice.
În conformitate cu Programul de guvernare pe perioada 2005-2008, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 24/2004 pentru acordarea încrederii Guvernului, politicile vizând dezvoltarea serviciilor comunitare de utilități publice și reforma acestui domeniu de activitate, cu implicații economico-sociale majore, au la baza următoarele orientări:
a) organizarea serviciilor comunitare de utilități publice în raport cu cerințele populației;
b) introducerea standardelor de calitate (indicatorilor de performanță) în baza cărora serviciile comunitare de utilități publice să poată fi monitorizate și evaluate;
c) liberalizarea pieței serviciilor comunitare de utilități publice, precum și eliminarea din legislație a tuturor barierelor instituționale care împiedica investițiile private în infrastructura aferentă utilităților publice;
d) promovarea relațiilor contractuale echilibrate, orientate către rezultat, bazate pe conceptul gestiunii delegate;
e) instituirea unui sistem de monitorizare și evaluare a executării contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilități publice;
f) simplificarea procedurilor de emitere a avizelor, acordurilor, licențelor și/sau autorizațiilor;
g) armonizarea legislației cu privire la sistemul de subvenții pentru sectorul serviciilor comunitare de utilități publice cu legislația comunitara în domeniu și la îmbunătățirea sistemului de tarifare;
h) adoptarea unor proceduri și mecanisme specifice pentru monitorizarea și evaluarea performantelor serviciilor comunitare de utilități publice;
i) continuarea procesului de descentralizare având în vedere limitarea sferei de intervenție a Guvernului la nivel local numai pentru situațiile în care anumite servicii publice, programe sau proiecte nu pot fi realizate cu resurse locale și de către autoritățile locale, în conformitate cu principiile Cartei Europene a autoguvernarii locale; procesul de descentralizare se va desfășura cu respectarea principiului eficacitatii, economicitatii, eficientei și cuantificării rezultatelor pe 3 direcții: întărirea autonomiei locale, descentralizarea administrativă și descentralizarea fiscală;
j) corelarea planurilor de amenajare a teritoriului cu proiecte de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilități publice;
k) redimensionarea rolului consiliilor județene în privinta furnizarii/prestării serviciilor comunitare de utilități publice;
l) focalizarea activității consiliilor județene pe realizarea investițiilor în infrastructura tehnico-edilitara de interes județean;
m) consultarea publică pentru stabilirea standardelor de calitate (indicatorilor de performanță) pentru serviciile comunitare de utilități publice și evaluarea acestora;
n) extinderea gestiunii delegate a serviciilor comunitare de utilități publice bazată pe contracte de concesiune și contracte de parteneriat public-privat, promovarea privatizării operatorilor furnizori/prestatori ai serviciilor comunitare de utilități publice și atragerea investițiilor private în dezvoltarea și modernizarea sistemelor comunitare de utilități publice;
o) introducerea, la nivel municipal și județean, a funcției de manager/director general al serviciilor comunitare de utilități publice care să preia activitatea primarilor / viceprimarilor sau președinților / vicepreședinților de consilii județene legată de conducerea, coordonarea, monitorizarea și controlul serviciilor comunitare de utilități publice de interes local, respectiv județean;
p) clarificarea principiilor și mecanismelor decizionale cu privire la inițierea, fundamentarea, aprobarea și finanțarea investițiilor publice de interes local;
q) elaborarea și aplicarea Cartei serviciilor comunitare de utilități publice în care să se publice standardele de calitate pentru fiecare tip de serviciu, metodologiile de monitorizare și evaluare aferente, regulamentele de licentiere s.a.;
r) introducerea manualului de audit urban al Uniunii Europene pentru evaluarea stadiului de dezvoltare și pentru estimarea necesarului de investiții în infrastructura edilitar-urbana;
s) eliminarea distorsiunilor care afectează concurenta pe piața serviciilor comunitare de utilități publice și reducerea prin reglementări adecvate a influentei caracterului de monopol al acestor servicii;
t) schimbarea actualului sistem de acordare a subventiei pentru energia termica furnizată populației prin trecerea de la subvenționarea producției brute de energie termica la subvenționarea energiei termice efectiv furnizată;
u) compatibilizarea tuturor actelor normative care instituie măsuri de sprijin susceptibile a constitui ajutoare de stat, cu prevederile legale în domeniu;
v) promovarea privatizării operatorilor producători și distribuitori de energie termica și a implicarii sectorului privat în finanțarea, realizarea și exploatarea de noi capacități de producție a energiei termice, bazate pe cogenerare și pe resurse naturale nepoluante și regenerabile (energie geotermala, energie solara, gaz de fermentație, biomasa);
w) asigurarea unui regim de funcționare de baza pentru centralele în cogenerare dictat de necesarul urban de energia termica, diferența eventuala de energie electrica necesară municipalitatilor urmând a fi asigurata de Sistemul energetic național prin contracte de servicii de sistem și furnizare de energie de compensare;
x) promovarea unei politici stimulative de readucere a localităților care au abandonat sistemul centralizat de alimentare cu energie termica înapoi la situația încălzirii sigure și cu căldură ieftina;
y) implementarea programului de contorizare a caldurii la bransamentul utilizatorului prin contoare de bloc sau scara și trecerea intensiva la contorizarea individuală a locuințelor;
z) clarificarea rolului și atribuțiilor statutului, ale autorităților administrației publice locale, ale autorităților naționale de reglementare din domeniu și ale operatorilor și asigurarea autonomiei functionale și financiare a acestora;
z^1) elaborarea unei strategii adecvate, specifice sferei serviciilor comunitare de utilități publice, cu privire la privatizarea operatorilor, inclusiv a celor din sectorul alimentarii centralizate cu energie termica pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;
z^2) reorganizarea gestiunii centralelor electrice de termoficare prin trecerea lor în totalitate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale și clarificarea statutului juridic și tehnic al centralelor termice și electrice de termoficare (cogenerare) administrate de autoritățile locale;
z^3) utilizarea și aplicarea principiului "poluatorul plătește" în sfera serviciilor comunitare de utilități publice și internalizarea costurilor de mediu;
z^4) introducerea la nivelul operatorilor serviciilor comunitare de utilități publice a sistemului de management de mediu ISO 14.001;
z^5) continuarea programelor privind alimentarea cu apa a satelor, conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 pentru aprobarea programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa a satelor, conectarea satelor la rețeaua de electrificare și la rețelele telefonice, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Hotărârii Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea și garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa a satelor, asigurarea cu locuințe sociale, refacerea și dezvoltarea infrastructurii în intravilanul localităților rurale, cu modificările și completările ulterioare și lansarea programului național de realizarea a sistemelor de canalizarea și epurarea a apelor uzate în localitățile rurale și localitățile recent declarate oraș, dar care nu dispun de infrastructura edilitar-urbana aferentă;
z^6) continuarea aplicării programului național privind asfaltarea drumurilor comunitare prin modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
z^7) asigurarea fondurilor necesare, inclusiv prin utilizarea Fondului de mediu, pentru realizarea investițiilor de mediu necesare îndeplinirii angajamentelor asumate de România în procesul de negociere a Capitolului 22 al acquis-ului comunitar, în special pentru implementarea directivelor UE costisitoare, legate de controlul poluarii, calitatea apei, managementul deșeurilor, calitatea aerului;
z^8) implementarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, prin: dezvoltarea unui sistem integrat de management al deșeurilor municipale în localitățile urbane și rurale, inclusiv implementarea sistemelor de colectare selectiva și valorificare a deșeurilor și ambalajelor la nivelul persoanelor fizice, instituțiilor publice și al agenților economici; constituirea parteneriatelor de tip public-privat în ceea ce privește reducerea generarii, refolosirea, reciclarea și eliminarea deșeurilor municipale; implementarea reglementărilor care transpun legislația comunitara privind depozitarea și incinerarea deșeurilor;
z^9) reactualizarea standardelor și reglementărilor tehnice privind construcția și exploatarea sistemelor de canalizare și a statiilor de epurare a apelor uzate orășenești, vizând îmbunătățirea preluării, colectării, epurarii și evacuarii apelor uzate;
z^10) realizarea unor sisteme integrate de alimentare cu apa, canalizare și epurare a apelor uzate la standarde europene, fie prin realizarea unor noi sisteme tehnico-edilitare, fie prin modernizarea și retehnologizarea celor existente, atât la nivelul localităților urbane, cat și nivelul localităților rurale;
z^11) pregătirea unui portofoliu de proiecte eligibile pentru construcția, dezvoltarea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apa și a sistemelor de canalizare pentru localități urbane și rurale prin diverse programe de finanțare;
z^12) utilizarea transparenta și creșterea capacității de atragere, utilizare și absorbție a fondurilor de preaderare (PHARE, ISPA și SAPARD) și a instrumentelor structurale, după 2007, prin pregătirea, până la acea data, a unui portofoliu de proiecte și oljiective de investiții specifice infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilități publice.
Strategia naționala privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice are la baza următoarele direcții de acțiune:
a) definirea și stabilirea cadrul instituțional și organizatoric necesar îmbunătățirii managementului serviciilor comunitare de utilități publice;
b) stabilirea atribuțiilor, competentelor și responsabilităților între factorii implicați în înființarea, organizarea, funcționarea, gestionarea și exploatarea serviciilor comunitare de utilități publice și partajarea acestora pe baza principiului descentralizării serviciilor publice, autonomiei locale, subsidiarității și proportionalitatii;
c) crearea cadrului și a instrumentelor necesare gestionării eficiente a fondurilor de investiții necesare modernizării și dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferentă serviciilor comunitare de utilități publice;
d) popularizarea procedurilor specifice și facilitarea accesului la resursele financiare necesare accelerarii dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice;
e) utilizarea eficienta a resurselor - umane, materiale, financiare - disponibile, proprii sau atrase;
f) transferul gradual al componentei de protecție socială din zona operationala în zona exclusiva a administrației publice centrale și locale;
g) susținerea efectivă și coerenta, prin programe și politici guvernamentale adecvate, a reabilitării, modernizării și dezvoltării la standarde UE a serviciilor comunitare de utilități publice, în special în zonele defavorizate, ca factor esențial pentru menținerea și întărirea coeziunii economico-sociale.
Direcțiile de acțiune adoptate trebuie avute în vedere, însușite și aplicate atât la nivel central cat și la nivel local - de către autoritățile administrației publice locale comunale, orășenești, municipale sau județene - în pregătirea și adoptarea propriilor strategii de accelerare a dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice.
Strategia naționala privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice are următoarele obiective generale:
a) atingerea conformitatii cu prevederile legislației UE aplicatiile serviciilor comunitare de utilități publice;
b) respectarea angajamentelor asumate de România cu privire la implementarea acquis-ului comunitar aplicabil serviciilor comunitare de utilități publice;
c) atingerea conformitatii cu standardele comunitare privind calitatea și cantitatea serviciilor comunitare de utilități publice;
d) creșterea capacității de absortie a resurselor financiare alocate din fonduri comunitare și de atragere a fondurilor de investiții;
e) creșterea capacității de elaborare, promovare și finanțare a proiectelor de investiții aferente infrastructurii de interes local;
f) creșterea graduala a capacității de autofinanțare a serviciilor comunitare de utilități publice și a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, corespunzător nivelelor acceptate în Uniunea Europeană;
g) satisfacerea cerințelor de interes public ale colectivităților locale și creșterea bunastarii populației;
h) adoptarea de norme juridice și reglementări care să faciliteze modernizarea și dezvoltarea serviciilor comunitare de utilități publice și a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, deschiderea pieței, eficientizarea furnizarii/prestării serviciilor și creșterea calității acestora.
2. OBIECTIVELE SPECIFICE SECTORULUI SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE
2.1. Serviciul de alimentare cu apa, canalizare și epurare a apelor uzate
Serviciul public de alimentare cu apa, canalizare și epurare a apelor uzate este reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu apa și de canalizare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 634/2002, cu modificările și completările ulterioare.
România este în plin proces de construcție și adaptarea a sistemelor publice de alimentare cu apa și de canalizare pentru a se conformă directivelor europene privind calitatea apei potabile și epurarea apelor uzate. Obiectivul implementarii este concentrarea eforturilor și a resurselor în vederea conformitatii cu aceste directive.
Cerințele directivelor europene specifice acestui domeniu sunt transpuse în totalitate în legislația românească prin: Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu angajamentele asumate de Guvernul României prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, au fost aprobate Planurile de implementare a Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman, respectiv a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orășenești.
Ministerul Administrației și Internelor a elaborat legislația primara privind organizarea și funcționarea serviciului de alimentare cu apa, canalizare și epurare a apelor uzate care stabilește responsabilitățile autorităților administrației publice centrale și locale, ale operatorilor și ale utilizatorilor serviciului de alimentare cu apa și de canalizare cu privire la înființarea, organizarea, conducerea, gestionarea, monitorizarea și controlul serviciilor comunitare de utilități publice furnizate/prestate utilizatorilor, respectiv la funcționarea, exploatarea, întreținerea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apa și canalizare.
De asemenea, legislația secundară și tertiara subsecventa adoptată de către Autoritatea Naționala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - A.N.R.S.C, după înființarea acesteia în anul 2002, defineste indicatorii de performanță și parametrii de calitate ai fiecărui tip de serviciu pe care operatorii trebuie să îi respecte pentru a putea fi licentiati. Evaluarea operatorilor serviciilor comunitare de utilități publice în vederea licentierii a început în cursul anului 2003 și include și condiționalitati privind planurile de conformare la prevederile legale prin care sunt transpuse prevederile directivelor U.E..
Obiectivul conformarii cu acquis-ul comunitar privind calitatea apei potabile este de a proteja sănătatea oamenilor de efectele adverse ale contaminarii apei destinate consumului uman și de a asigura ca apa destinată consumului uman este potabilă și curata. Obiectivul conformarii cu legislația privind epurarea apelor uzate orășenești este de a proteja mediul înconjurător de efectele adverse ale descarcarilor în receptorii naturali a apei uzate colectate de pe teritoriul localităților și a apei uzate provenite din anumite sectoare industriale, în special din industria alimentara.
România nu poate îndeplini în prezent cerințele acquis-ul comunitar în domeniu, fapt pentru care, în urma negocierilor purtate cu Uniunea Europeană, a obținut anumite perioade de tranzitie în vederea realizării conformarii. Principalele motive pot fi identificate în tehnologia de tratare și epurare depășită, în instalațiile și echipamentele uzate fizic și moral care nu sunt adecvate pentru tratarea apei din actualele sursele de apa disponibile sau pentru epurarea apelor uzate, precum și în starea rețelelor de distribuție sau a sistemelor de canalizare (rețele vechi pe care se produc avarii frecvente, se înregistrează pierderi importante de apa și care facilitează contaminarea apei potabile). Toate acestea conduc, în prezent, la imposibilitatea de a asigura la robinetul consumatorilor apa potabilă de calitate timp de 24 de ore/zi. În ceea ce privește epurarea apei uzate, ineficienta echipamentului de epurare și pierderile din sistemul de canalizare sunt principalele motive pentru care cantități mari de apa uzata neepurata sunt încă descărcate în mediul acvatic sau în panza freatica.
Ministerul Administrației și Internelor este responsabil pentru elaborarea unui program de acțiune pentru reabilitarea, modernizarea și construcția sistemelor de alimentare cu apa și a sistemelor de colectare și epurare a apelor uzate orășenești în aglomerarile cu peste 2.000 l.e., precum și pentru centralizarea planurilor de conformare și monitorizează și controlează implementarea acestora.
ANRSC este responsabilă pentru elaborarea procedurilor, regulamentelor și metodologiilor-cadru, licentierea operatorilor, avizarea prețurilor și tarifelor, și pentru monitorizarea și controlul indicatorilor de performanță și implementarea legislației privind serviciul de alimentare cu apa și de canalizare.
Autoritățile administrației publice locale sunt responsabile, ținând seama de cerințele planurilor de conformare, pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare și epurare a apelor uzate orășenești și pentru asigurarea condițiilor pentru ca serviciul public de alimentare cu apa și canalizare să se conformeze la prevederile legale prin care sunt transpuse directivele U.E.
Operatorii au responsabilitatea privind conformarea cu prevederile de calitate ale apei potabile furnizate, respectiv a apelor epurate evacuate în receptorii naturali, monitorizarea, informarea consumatorilor, a autorității de sănătate publică și a autorităților administrației publice locale.
Pentru a se conformă cerințelor privind calitatea apei pentru consumul uman, România a preluat următoarele responsabilități de implementare:
a) implementarea unui sistem de monitorizare a calității apei potabile pentru întreaga țara;
b) implementarea imbunatatirilor tehnologice la stațiile de tratare a apei;
c) reabilitarea rețelelor de transport și distribuție a apei potabile;
d) înlocuirea instalațiilor interioare la nivelul utilizatorilor sl generalizarea contorizarii.
Costurile înlocuirii instalațiilor interioare trebuie acoperite de către proprietari, ceea ce implica un cost suplimentar. Pentru îndeplinirea în timp a acestor înlocuiri, trebuie introduse stimulente pentru proprietari.
O problema importanța din zona serviciului de alimentare cu apa și canalizare consta în construirea și reabilitarea sistemelor de colectare, canalizare, epurare și evacuare (rețele de canalizare, colectoare, stații de epurare a apelor uzate orășenești, stații de pompare s.a.) pentru a se atinge conformitatea tehnica cu acquis-ul comunitar privind epurarea apei uzate. În același timp, constrangerile importante sunt direct legate de finanțarea insuficienta în raport cu necesarul mare de investiții identificat.
Costuri foarte mari sunt generate de necesitatea de a:
a) construi noi stații de epurare a apelor uzate;
b) moderniza / reabilita stațiile existente de epurare a apelor uzate;
c) moderniza / reabilita stațiile existente de epurare a apelor uzate din industria alimentara;
d) extinde și reabilita sistemele existente de colectare, canalizare și evacuare a apelor uzate;
e) construi și/sau extinde sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate.
Întrucât investițiile ce trebuie realizate în acest domeniu se vor reflecta într-o creștere a tarifelor pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apa și de canalizare, este necesar și se ia în calcul faptul ca apa potabilă nu poate fi privită pur și simplu ca o marfa, ci ca o componenta vitala a necesităților umane. În acest context, maririle de tarif pentru acest serviciu trebuie limitate la nivelul suportabilitatii populației dar, în același timp, trebuie să stimuleze economia și reducerea consumului.
Având în vedere efortul investitional pe care îl presupune conformarea cu cerințele acquis-ului comunitar din domeniul serviciului de alimentare cu apa, canalizare și epurarea apelor uzate, problema ce nu poate fi rezolvată până la data aderării, sunt necesare măsuri energice și coerente, precum și coordonarea eforturilor și acțiunilor tuturor părților implicate, care să valorifice perioadele de tranzitie obținute în cadrul procesului de negociere. Planurile de implementare adoptate la nivel local vor tine seama termenele prevăzute în planurile de implementare și de termenele stabilite cu Autoritățile de management responsabile și acceptate de Uniunea Europeană.
Termenul de implementare a Programului dle reabilitare, modernizare și construcție a sistemelor de colectare și a statiilor de epurare în aglomerarile cu peste 2.000 l.e. este de până la 31 decembrie 2018 și este în responsabilitatea autorităților administrație publice locale. Monitorizarea și evaluarea anuală, cu începere din anul 2005, a stadiului de implementare a strategiei financiare pentru sistemele de colectare aferente aglomerarilor cu populație peste 2.000 l.e. este în responsabilitatea MMGA, MAI și MFP.
2.2. Serviciul de salubrizare a localităților
Serviciul public de salubrizare a localităților este organizat și funcționează în baza Ordonanței Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităților, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2002 precum și, complementar, în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 426/2001.
Implementarea în România a politicii UE privind gestiunea deșeurile se asigura prin Strategia naționala de gestionare a deșeurilor și Planul național de gestionare a deșeurilor - PNGD, documente care au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor și a Planului național de gestionare a deșeurilor.
Strategia și Planul național de gestionare a deșeurilor prevăd următoarele obiective strategice:
a) dezvoltarea cadrului instituțional și organizatoric;
b) constientizarea factorilor implicați;
c) intensificarea preocuparilor privind reducerea cantităților de deșeuri generate;
d) exploatarea tuturor posibilităților tehnice și economice privind recuperarea și reciclarea deșeurilor;
e) dezvoltarea metodelor și sistemelor pentru sortarea la sursa și/sau înainte de depozitare;
f) dezvoltarea de tehnologii și facilități de tratare a deșeurilor conforme cu normele europene și naționale;
g) dezvoltarea unor tehnologii de eliminare finala a deșeurilor conforme cu cerințele europene și naționale.
De asemenea, PNGD propune, într-o abordare regionala, un sistem integrat de management al deșeurilor în conformitate cu principiile UE privind managementul deșeurilor:
a) prevenirea producerii de deșeuri: aplicarea tehnologiilor curate, economisirea materialului în timpul manufacturarii și introducerea standardelor noi de manufacturare pentru producerea bunurilor; prevenirea producerii deșeurilor necesita și o schimbare în comportamentul consumatorilor, prin orientarea preferintelor acestora spre produsele cu o viața mai lungă;
b) reciclarea deșeurilor urbane: nivelul reciclarii materialelor recuperabile din deșeurile urbane va fi gradual crescut de la 1%, în prezent, la 60% în 2020;
c) reciclarea deșeurilor speciale: rate speciale de recuperare au fost stabilite pentru deșeurile din impachetare, deșeurile petroliere și deșeurile bateriilor și acumulatorilor din plumb.
Conform Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor, organizarea activităților de colectare, transport și eliminare a deșeurilor municipale este una dintre obligațiile administrației publice locale.
PNGD reprezintă instrumentul care stabilește un sistem unitar pentru managementul deșeurilor municipale, prevede stabilirea graduala la nivel național a unui sistem de management al deșeurilor municipale și consta în:
a) colectarea / colectarea selectiva;
b) transportul și transferul deșeurilor;
c) recuperarea și reciclarea anumitor fracțiuni din deșeurile municipale cu accent pe ambalajele de plastic (PET);
e) tratarea deșeurilor și neutralizarea acestora;
f) depozitarea (eliminarea finala) în depozite controlate, conforme cu legislația de mediu în vigoare.
În prezent, la nivel local, deșeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice), decât într-o foarte mica măsura. Se poate afirma ca aproximativ 40% din componentele deșeurilor municipale reprezintă materiale reciclabile, din care cca. 20% au mari sanse de recuperare, nefiind contaminate. În urma colectării selective prin proiecte pilot, doar 2% din materialele reciclabile total generate sunt valorificate. Restul se elimina prin depozitare, pierzându-se astfel mari cantități de materii prime secundare și resurse energetice.
Pentru implementarea colectării selective este necesară introducerea sau modernizarea serviciului de colectare, sistemul dezvoltandu-se în același timp cu procesul de constientizare și informare a cetățenilor.
România, în urma procesului de negociere cu U.E. a obținut o etapizare a implementarii acestui tip de sistem, astfel:
a) 2004-2006, experimentare (proiecte pilot), constientizare populație;
b) 2007-2017, extinderea colectării selective la nivel național;
c) 2017-2022, implementarea colectării selective în zone mai dificile (locuințe colective, mediu rural dispersat, zone montane).
Aceasta creștere, în același timp rațională și graduala, a colectării selective este cu atât mai justificată cu cat permite:
a) desfășurarea în timp a investițiilor necesare, evitandu-se astfel o creștere prea mare și rapida a costurilor gestionării deșeurilor față de capacitatea de suportabilitate a populației;
b) consolidarea și extinderea capacităților de reciclare, care pot astfel sa urmărească mai bine evoluția cantităților colectate, contribuind la o valorificare optima, dezvoltarea industriei de reciclare și o reducere semnificativă a cantităților de materii prime importate.
Compozitia și caracteristicile deșeurilor menajere din România (ex. umiditatea de cca. 50-60% și puterea calorica mai mica de 8400 Kj/kg), precum și costurile mai ridicate ale acestei metode de eliminare a deșeurilor menajere nu permit incinerarea în viitorul apropiat. În prezent, în România nu exista incineratoare pentru deșeurile municipale. Se asteapta ca prima capacitate de incinerare să fie instalata până în 2016.
Depozitarea reprezintă principala forma de eliminare a deșeurilor municipale.
Transpunerea în legislația interna a cerințelor Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor s-a realizat prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor.
Prin aceasta hotărâre se introduce următoarea clasificare a depozitelor de deșeurilor, în funcție de natura deșeurilor depozitate:
a) depozite pentru deșeuri periculoase - clasa "a";
b) depozite pentru deșeuri nepericuloase - clasa "b";
c) depozite pentru deșeuri inerte - clasa "c".
Azi în România exista 256 de depozite de deșeuri municipale în funcțiune în zona urbana (care primesc deșeuri colectate de firmele de salubritate în zonele urbane), din care:
a) 16 depozite sunt conforme sau vor deveni conforme cu normele europene până la 31.12.2006;
b) 240 de depozite neconforme cu cerințele europene, care vor sista activitatea de depozitare etapizat.
Depozitele de deșeuri vor fi realizate și exploatate conform legislației naționale specifice, armonizata cu legislația comunitara.
În România, până în 2017, se vor construi 65 depozite de deșeuri conforme cu legislația U.E,, din care 16 sunt deja realizate.
Strategiile de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilități publice adoptate la nivel local, vor conține prevederi pentru conformare acestora la cerințele de mediu prevăzute în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, Astfel, se vor prevedea, în planurile de implementare, cerințele și indicatorii de performanță ai serviciilor publice de salubrizare a localităților în vederea îndeplinirii tintelor prevăzute pentru colectarea și valorificarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, a baterilor și acumulatorilor, a deșeurilor de echipamente electrice și electronice s.a.
În scopul reglementării activității de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, care transpune în legislația naționala Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, cu amendamentele ulterioare.
În 2003, nivelul colectării deșeurilor a fost de aproximativ 80% în zonele urbane. Se previzioneaza ca se va extinde colectarea deșeurilor în zonele urbane atingand 100% din colectare până în 2016. În prezent, colectarea selectiva este practicată doar în anumite zone urbane cu densitate mare și doar într-un procent foarte scăzut. Se anticipeaza ca nivelul colectării selective sa atinga aproximativ 8% (din totalul colectării) până în 2008.
Pentru a minimiza costurile și impactul asupra mediului, activitățile de transport vor fi optimizate. Va fi realizată o rețea de stații de transfer, luând în calcul distanțele ce sunt acoperite pentru colectare, recuperare, tratament și depozitare.
Ministerul Administrației și Internelor are următoarele responsabilități cu privire la implementarea Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor:
a) participa la elaborare planurilor de gestionare a deșeurilor municipale;
b) urmărește îndeplinirea obiectivelor din PNGD și sprijină autoritățile administrației publice locale pentru atingerea acestora;
c) sprijină autoritățile administrației publice locale în crearea unui sistem pentru reciclarea materialelor și deșeurilor recuperabile;
d) elaborează, împreună cu autoritățile administrației publice locale, strategii și programe sectoriale de gestionare a deșeurilor;
e) participa, împreună cu alte autorități publice, la elaborarea reglementărilor specifice pentru gestionarea deșeurilor menajere și municipale;
f) organizează și realizează, împreună cu autoritățile administrației publice locale, sisteme de gestionare a deșeurilor menajere, integrate în planurile de urbanism general și amenajarea teritoriului și urmărește realizarea proiectelor din acest domeniu;
g) elaborează reglementări specifice privind obligațiile consiliilor locale legate de gestionarea deșeurilor.
În vederea implementarii Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor, autoritățile județene au următoarele responsabilități:
a) coordonează activitatea autorităților locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean și interjudetean privind gestionarea deșeurilor;
b) acorda autorităților locale sprijin și asistența tehnica în elaborarea planurilor locale de gestiune a deșeurilor;
c) adopta planurile județene privind gestiunea deșeurilor;
d) hotărăsc asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale și/sau județene pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestiunea deșeurilor;
e) analizează propunerile făcute de autoritățile administrației publice locale - comunitare, orășenești, municipale - în vederea elaborării prognozelor pentru refacerea și protecția mediului;
f) urmăresc și asigura respectarea de către autoritățile locale a prevederilor actelor normative din domeniul gestiunii și depozitarii deșeurilor, elaborează, revizuieste și publică planuri de gestionare a deșeurilor la nivel județean.
În vederea implementarii Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor, autoritățile locale - comunitare, orășenești, municipale - au următoarele responsabilități:
- îndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a deșeurilor și asigura curățenia localităților prin: sistemul de colectare, transport, neutralizare, valorificare, incinerare și depozitare finala;
- implementarea și controlul funcționarii sistemului, inclusiv respectarea etapizarii colectării selective a deșeurilor;
- dotarea căilor de comunicație și a locurilor publice de colectare cu un număr suficient de recipiente pentru colectarea selectiva a deșeurilor;
- colectarea selectiva și transportul la timp al întregii cantității de deșeuri produse pe teritoriul localităților;
- existenta unor depozite finale pentru deșeurile colectate selectiv, dimensionate corespunzător și amenajate pentru a asigura protecția sănătății populației și a mediului;
- interzicerea depozitarii deșeurilor în alte locuri decât cele destinate depozitelor stabilite prin documentațiile urbanistice;
- elaborarea de instrucțiunii pentru agenții economici, instituții și populație privind modul de gestionare a deșeurilor în cadrul localităților și aducerea la cunoștința acestora prin mijloace adecvate;
b) aproba studii și prognoze privind gestionarea deșeurilor;
c) hotărăsc asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale, precum și colaborarea cu agenții economici, în scopul realizării unor lucrări de interes public privind gestiunea deșeurilor;
d) acționează pentru refacerea și protecția mediului.
2.3. Serviciul de alimentare cu energie termica în sistem centralizat
Serviciul de alimentare cu energie termica în sistem centralizat se desfășoară în baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea și funcționarea serviciului de alimentare cu energie termica produsă centralizat, coroborate cu prevederile: Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, republicată, Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 78/2002 privind asigurarea condițiilor de funcționare a unor centrale termice și electrice de termoficare aflate în proprietatea consiliilor județene sau locale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 643/2002, Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 48/2004 pentru adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populației, pentru încălzirea locuinței și prepararea apei calde de consum prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termica, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 430/2004, Hotărârea Guvernului nr. 933/2004 privind contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica, s.a.
Politicile și prioritățile privind restructurarea serviciului public de alimentare cu energie termica în sistem centralizat au fost stabilite prin Strategia naționala privind alimentarea cu energie termica a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2004.
Principale reglementările U.E. aplicabile domeniului încălzirii urbane în sistem centralizat sunt:
a) Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti în aer proveniți de la instalațiile mari de ardere;
b) Directiva 93/76/CE privind limitarea emisiilor de dioxid de carbon prin îmbunătățirea eficientei energetice;
c) Directiva 96/61/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluarii;
d) Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerarii pe baza cererii de căldură utila pe piața interna;
e) Directiva 2002/91/CE privind performanta energetica a clădirilor;
f) Directiva 2004/8/CE privind producerea în cogenerare a energiei electrice bazată pe cererea de energie termica utila.
În vederea armonizării legislației interne cu legislația U.E. a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanti proveniți din instalații mari de ardere, care transpune în legislația interna prevederile Directivei 2001/80/CE .
Conform prevederilor acesteia, Ministerului Administrației și Internelor îi revine sarcina de a coordona implementarea prevederilor acestui act normativ la nivelul unităților administrativ-teritoriale.
Obligațiile privind reducerea emisiilor la cos a instalațiilor mari de ardere și încadrarea în prevederile Directivei 2001/80/CE , respectiv Hotărârii Guvernului nr. 541/2003, revin deținătorilor de astfel de instalații iar procesul de modernizare a acestor instalații trebuie initiat și condus de autoritățile administrației publice locale.
În România au fost identificate 80 de instalații mari de ardere - IMA - aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor județene sau locale.
Tintele prioritare stabilite pentru instalațiile mari de ardere din România sunt următoarele:
a) reducerea sau limitarea emisiilor provenite din IMA, astfel încât să se respecte integral prevederile Directivei 2001/80/CE ;
b) stabilirea și atingerea plafoanelor naționale de reducere a emisiilor provenite din IMA;
c) monitorizarea, evaluarea și raportarea emisiilor de poluanti proveniți din IMA în conformitate cu prevederile Directivei 2001/80/CE .
În baza propunerilor operatorilor, respectiv a autorităților administrației publice locale au fost solicitate perioade de tranzitie care au fost acceptate de către Comisia Europeană.
Responsabilitățile specifice operatorilor, respectiv a autorităților administrației publice locale, cu privire la IMA sunt:
a) elaborarea propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 541/2003;
b) alocarea fondurilor de investiții, cu respectarea condițiilor impuse prin Regulamentul Consiliului Concurentei cu privire la ajutorul de stat pentru protecția mediului și prin Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat republicată, precum și implementarea programelor de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi;
c) respectarea procedurilor specifice ale Directivei 2001/80/CE privind situațiile de funcționare necorespunzătoare a instalațiilor sau de întrerupere a funcționarii echipamentelor de reducere a emisiilor;
d) monitorizarea emisiilor și a parametrilor de proces, cu raportare la APM.
Costurile de conformare au fost estimate pe baza evaluărilor pentru conformarea tehnica la care s-au adăugat costurile de monitorizare aferente IMA, care sunt coordonate de autoritățile administrației publice locale. Deoarece nivelul facturii pentru încălzire și prepararea apei calde de consum este apropiat de limitele maxime de suportabilitate și se asteapta o presiune suplimentară asupra tarifelor în următorii ani datorită internalizarii costurilor de mediu, eliminării treptate până în 2007 a prețului național de referința și a subvențiilor operationale de la bugetul de stat, va fi creat un program special cu o importanța componenta de grant pentru modernizarea infrastructurii aferente și contorizarea la nivel de bransament de imobil sau scara, în maxim 1 an după ce aceasta strategie este aprobată.
Investițiile IMA aflate în coordonarea MAI, aferente perioadei 2005-2017 sunt estimate la 608.300.000 Euro, din care 580.100.000 Euro sunt estimate pentru perioada 2005-2013.
Internalizarea costurilor de mediu se va face cu începere din trim. I 2006 și din aceasta sursa sa preconizeaza a se asigura cca. 27% din costurile de modernizare.
Pentru diferența se vor folosi:
a) surse ale bugetului de stat și surse proprii: cca. 33%;
b) fondul de mediu: cca. 3%;
c) fonduri comunitare: cca. 37%.
Deoarece nivelul facturii pentru încălzire și prepararea apei calde de consum este apropiat de limitele maxime de suportabilitate și se asteapta o presiune suplimentară în anii următori datorită internalizarii costurilor de mediu, eliminării treptate până în anul 2007 a prețului național de referința și scaderii subventiei operationale de la bugetul de stat, va fi creat un program special cu o importanța componenta de grant pentru modernizarea infrastructurii aferente și contorizarii la nivel de bransament. Unitatea centrala de monitorizare, pe baza discuțiilor cu alte entități responsabile va realiza un studiu pentru a crea un astfel de program în maxim 1 an după ce aceasta strategie este adoptată.
Metodologia de estimare a necesarului de investire și a intervenției grantului va fi desfășurată pe baza următoarei metodologii:
a) împărțirea orașelor și municipiilor cu sisteme centralizate de încălzire urbana, în 5 grupe pe baza mărimii comunității și numărului de utilizatori bransati la sistem;
b) selectarea unei comunități reprezentative pentru fiecare grupa (5 cazuri) și pregătirea unui studiu privind necesarul de investiții, strategia operationala și scenariul de finanțare;
c) extinderea rezultatelor analizei la nivel național și estimarea nivelului necesar al grantului.
La stabilirea metodologiei de estimare a necesarului de investiții, în cazul IMA aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor județene sau locale, se va tine seama și de planul de implementare, evaluarile și termenele acceptate de Uniunea Europeană.
2.4. Serviciul de transportul public local
Datorită (i) lipsei de fonduri și (îi) expertizei instituționale insuficiente, municipalitatile intampina dificultăți în întreținerea atât a drumurilor publice cat și a sistemului de transport public. Aceasta conduce la deteriorarea pavajului drumurilor și a infrastructurii asociate din sectorul drumurilor urbane și la imbatranirea parcului de vehicule și deteriorarea sinelor de tramvai în sectorul de transport public local.
Aceasta problema permanenta necesita măsuri imediate pentru a aduce sistemul la nivelul de întreținere din propriile activități. Un sistem efectiv și stabil de transport public local este acela care îndeplinește cerințele utilizatorilor săi și care este suportabil pentru plătitorii de taxe. În plus, viitoarea aderare la UE, cu standardele corespunzătoare, impune necesitatea revizuirii radicale a întregului sector.
În România, numărul de pasageri care utilizează serviciul de transport public a fost, în ultimii zece ani, în scădere. Aceasta a dus la o reducere a folosirii mijloacelor traditionale de transport public. Factorii importanti ce influențează nivelul cererii sunt:
a) creșterea numărului proprietarilor de autoturisme;
b) schimbările din structura economică, cu impact asupra numărului și locatiilor locurilor de muncă.
Cele mai importante aspecte ce trebuie luate în considerare sunt următoarele:
a) transportul public trebuie să fie perceput de către publicul larg ca fiind un mijloc de transport: suportabil, confortabil și avantajos; pentru ca aceasta cerința să fie atinsa, sunt necesare investiții periodice în mijloacele de transport și infrastructura aferentă pentru a se asigura ca declinul calității actuale a serviciului oferit este stopat. În același timp, sunt necesare scheme de imbunatatire a managementului traficului care să acorde prioritate transportului public, inclusiv măsuri pentru restrangerea utilizării mașinilor personale, cum ar fi parcarea controlată în centrele orașelor.
b) exista o nevoie urgenta de reevaluare a rețelei stradale ce este folosită de transportul public și a tipurilor mijloacelor de transport ce pot fi folosite. Aceasta va necesita o analiza pentru a determina dacă rețeaua actuala poate fi optimizata și dacă îndeplinește necesitățile pasagerilor existenți și potențiali. De asemenea, se va analiza dacă operarea a trei tipuri de modalități de transport (tramvai, troleibuz și autobuz) este cea mai eficienta metoda de operare.
c) de asemenea, se poate opta, în anumite orașe, pentru renunțarea la transportul cu troleibuzul. Aceasta se poate realiza prin concentrarea asupra sistemului de tramvai ca fiind coloana vertebrala a sistemului de transport public electric, în același timp permitandu-se autobuzelor și microbuzelor sa opereze în zonele în care nu exista linii de tramvai și să se comporte ca afluente pentru sistemul de tramvai. Considerând succesul relativ al microbuzului ca o formă de transport atractiva, vor fi luati în calcul operatorii privati de microbuze care vor continua sa opereze, în timp ce se asigura disponibilitatea resurselor adecvate pentru compania municipala de autobuze. Pentru a evita dublarea rutelor, se va asigura ca exista concurenta pentru rute și nu competiție pe călători transportați pe aceeași ruta.
Este necesar un pachet important de măsuri de investiții pentru a facilita revenirea sectorului la un nivel susținut. Acest pachet poate fi împărțit în câteva componente, după cum urmează:
a) la nivel național, Guvernul va promova o entitate centrala (un institut) ca centru de excelenta în domeniul transportului public. Acest institut va fi responsabil cu:
● diseminarea exemplelor pozitive, a companiilor ce operează în alte orașe, a profesionistilor ce lucrează în municipalitati, a noilor autorități de transport stabilite în oraș și a operatorilor de transport public,
● constatarea necesităților de instruire și stabilirea și desfășurarea cursurilor corespunzătoare. Institutul va avea de asemenea puterea de a acorda calificări corespunzătoare.
b) la nivel local, municipal sau județean, administrațiile locale se vor concentra pe:
● întocmirea unor planuri-directoare, desfășurarea de studii de optimizare a rutelor, permitand municipalitatilor sa decidă dacă vor păstra rețelele actuale de transport public sau le vor modifica;
● pregătirea unei strategii și politici de transport corespunzătoare;
● stabilirea unei autorități de transport pentru oraș;
● pregătirea programelor de investiții corespunzătoare și fezabile care pot oferi accesul ușor la fondurile structurale ale UE și, unde este cazul, conducerea studiilor de fezabilitate;
c) la nivelul companiilor de transport, aspectele principale ce trebuie considerate, sunt după cum urmează:
● creșterea transparenței în relațiile dintre municipalitate și companiile de transport public. Introducerea unui contract de servicii comunitare de utilități publice, care deja se folosește în alte tari europene, va ajuta fiecare parte să se concentreze asupra propriului rol.
● practicile de lucru din cadrul companiilor de transport public local trebuie să fie raportate la indicatorii celor mai bune companii care operează în transportul public. Instruirea în managementul financiar, utilizarea optima a activelor de capital și managementul personalului vor forma baza unui program educațional.
Programe de investiții realiste și suportabile trebuie pregătite pentru a acoperi necesitățile transportului public din fiecare localitate.
Aceste programe trebui să aibă în vedere corelarea rețelelor serviciului de transport public local cu celelalte servicii de transport public județean, regional și național, prin coordonarea graficelor de circulație / operare ale operatorilor acestora.
De asemenea, strategia de dezvoltare durabila a serviciului de transport public local trebuie integrată în strategia de dezvoltare durabila a localităților, strategie elaborata de autoritățile administrației publice locale, municipale sau județene în colaborare cu toți factorii de decizie implicați.
Participarea sectorului privat trebuie luată în considerare, în special acolo unde fondurile municipale sunt reduse. În acest scop, va fi evaluată posibilitatea de a introduce scheme de tip PPP pentru gestiunea serviciului și finanțarea infrastructurii aferente acestuia.
2.5. Serviciul de iluminat public
În vederea obținerii unui serviciu de iluminat public unitar, modern și eficient, în conformitate cu directivele Uniunii Europene, a fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea și funcționarea serviciilor de iluminat public, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 475/2003, cu modificările și completările ulterioare, care stabilește cadrul juridic privind înființarea, organizarea, exploatarea, gestionarea, finanțarea, și controlul funcționarii serviciului de iluminat public în comune, orașe și municipii.
3. MANAGEMENTUL SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE
Serviciile comunitare de utilități publice sunt acele servicii publice de interes local, județean sau regional organizate - în urma unui larg acord social exprimat printr-o decizie democratica adoptată de autoritățile administrației publice locale competente - la nivelul unităților administrativ-teritoriale în beneficiul locuitorilor acestora și care funcționează sub conducerea sau coordonarea, responsabilitatea și controlul autorităților administrației publice locale, în baza unor reguli specifice care trec dincolo de regulile obișnuite aplicabile altor servicii: universalitate, continuitate, adaptabilitate, accesibilitate, transparenta.
Aceste servicii sunt furnizate /prestate fie prin modalitatea gestiunii directe, bazată pe darea în administrare către operatori de drept public, fie prin modalitatea gestiunii indirecte (delegate), bazată pe contracte de delegare a gestiunii încheiate cu operatori de drept privat.
Autoritățile administrației publice centrale și locale, după caz, trebuie să-și fundamenteze politicile, initiativele, programele sau reformele naționale / locale privind serviciile comunitare de utilități publice pe următoarele principii:
a) serviciile comunitare de utilități publice sunt una din expresiile de autonomie ale colectivităților locale și un mijloc puternic de care acestea dispun pentru a servi interesul general; ele contribuie la exercițiul competentelor colectivităților locale, care, în cadrul legislației naționale sau regionale aplicabile, își asuma responsabilitatea pentru exercițiul acestor competente;
b) serviciile comunitare de utilități publice contribuie la păstrarea coeziunii sociale deoarece furnizează prestații cu caracter social și asigura punerea în practica a politicilor de asistența hotărâte la nivel național sau local; ele asigura strângerea legăturilor de solidaritate dintre locuitori, evitarea ruperii legăturilor sociale și menținerea coeziunii în cadrul comunităților locale, grație calității bunurilor pe care le furnizează populației și în particular categoriilor defavorizate;
c) serviciile comunitare de utilități publice trebuie să reprezinte o prioritate a autorităților administrației publice locale deoarece au o contribuție esențială la dezvoltarea durabila a comunităților locale, condiționand chiar dezvoltarea economico-socială a acestora; totodată, serviciile comunitare de utilități publice contribuie la repartizarea echilibrata, echitabila și rațională a resurselor disponibile pe teritoriul colectivității locale, ele țin seama de interdependenta dintre lumea urbana și lumea rurală, dintre zonele cu activități agricole și cele cu activități industriale, precum și de spațiile / zonele libere care merita să fie prezervate; ele imbina exigențele dezvoltării și economiei cu cele ale protecției sociale și protecției mediului, sprijinindu-se, dacă este cazul, pe ajutorul regiunilor, statului și al organizațiilor internaționale.
d) apropierea serviciilor comunitare de utilități publice locale față de cerințele populație este o necesitate fundamentală, iar autoritățile administrației publice locale au de jucat un rol esențial în furnizarea/prestarea acestor servicii; acesta presupune, în general, un grad important de descentralizare și autonomie locală, ca și participarea activa a colectivităților locale la luarea deciziilor cu privire la furnizarea/prestarea acestor servicii.
e) descentralizarea în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice trebuie să respecte principiile de coerenta și unitate de aplicarea a politicilor publice în beneficiul tuturor cetățenilor, de coordonare și de solidaritate teritorială.
f) gradul posibil și dorit de descentralizare depinde de factori ca structura teritorială, dimensiunea colectivităților locale și regionale, natura, importanța și dimensiunea teritorială a serviciului, capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale și județene de a-și asuma sarcinile corespunzătoare.
g) oferta serviciilor comunitare de utilități publice trebuie să fie fondată pe nevoile și asteptarile colectivității și, în consecința, autoritățile administrației publice locale trebuie să ia în considerare mai întâi populația vizata când stabilesc cea mai buna cale de a furniza serviciile de care sunt responsabile, în contextul societății actuale, asteptarile în creștere ale cetățenilor și condițiile obiective evolueaza rapid, în special din cauza noii economii mondiale, ceea ce obliga autoritățile publice, centrale și locale, să-și separare competentele și responsabilitățile, sa evalueze nivelul serviciilor și să asigure adaptarea și îmbunătățirea acestora.
În domeniul serviciilor comunitare de utilități publice, trebuie să se stabilească o delimitare clara a competentelor și responsabilităților între autoritățile administrației publice centrale sl cele locale, după caz, la diverse nivele de guvernare și o definire echilibrata, coerenta și acceptabilă a drepturilor și obligațiilor ce revin diferiților actorii implicați în furnizarea/prestarea serviciilor: autorități publice - operatori - utilizatori. În definirea responsabilităților autorităților administrației publice locale este necesar să se evite, pe de o parte, situațiile de vid de competența și, pe de altă parte, dublarile de competența; aceasta definire trebuie să se facă ținându-se seama de exigențele următoare:
a) apropierea serviciilor în raport cu utilizatorii;
b) posibilitatea entitatii însărcinate cu furnizarea/prestarea serviciului de a-l adapta nevoilor și circumstanțelor (flexibilitate, adaptabilitate);
c) asigurarea indicatorilor de performanță în ceea ce privește calitatea, continuitatea, eficacitatea, eficienta, serviciilor furnizate/prestate;
d) complementaritatea în acțiunea autorităților centrale și locale.
Autoritățile administrației publice centrale și locale, după caz, trebuie să asigure un cadrul juridic, instituțional și organizatoric privind serviciile comunitare de utilități publice, cu vocație comercială sau nu, suficient de flexibil în scopul de a permite diversificarea modului de furnizare și de alegere a furnizorului / prestatorului, acesta putând fi de drept public sau de drept privat, în funcție de modalitatea de gestiune adoptată de autoritățile responsabile.
Autoritățile administrației publice centrale sl locale, după caz, trebuie să garanteze, în limita constrangerilor economice și bugetare, continuitatea calitativă și cantitativă a acelor servicii comunitare de utilități publice considerate esențiale pentru comunitatile locale în ansamblul lor: populație și agenți economici (utilizatori persoane fizice și utilizatori persoane juridice).
3.2. Linii directoare adresate autorităților administrației publice centrale
Aceste linii directoare sunt destinate autorităților administrației publice centrale, în măsura în care acestea sunt responsabile cu definirea cadrului legal și a controlului activității autorităților administrației locale sau regionale. Linii directoare avute în vedere de autoritățile administrației publice centrale cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor comunitare de utilități publice, sunt:
3.2.1. Punerea utilizatorilor în centrul preocuparilor
a) definirea și punerea în practica a politicilor din domeniul serviciilor comunitare de utilități publice la nivel național, regional și local trebuie să se facă pe baza unei orientări globale și integrate, care să ia în considerare persoana - nevoile sale - în totalitate, în scopul de a oferi servicii pe măsura și personalizate.
b) obligația de a informa este un corolar ai principiului egalității de tratament; a face publicitate actelor și deliberărilor autorităților administrației publice locale, regionale sau naționale, face parte din principiile fundamentale pe care se sprijină sistemele juridice europene și care ar trebui să fie în general o condiție a caracterului executoriu al deciziei administrative.
c) obligația de a difuza o informație, generală și completa, trebuie să se refere nu numai la regulile de drept dar și la ansamblul datelor referitoare la organizarea și funcționarea serviciului (natura prestațiilor, preț, calitate, orare), care trebuie să fie puse la indemana oricui după modalități diferențiate, ținându-se seama de tipul de serviciu și de caracteristicile populației vizate.
d) autoritățile administrației publice centrale trebuie să adopte, cu referința la nevoile specifice și în consultare cu colectivitatile locale, norme minime pentru protecția utilizatorilor și, dacă este cazul, conforme prescripțiilor instrumentelor internaționale și europene la care România a aderat, și sa creeze mecanismul necesar de supraveghere a respectării acestor norme.
3.2.2. Punerea în practica a unui sistem de evaluare a performantei serviciilor
a) ameliorarea constanta a serviciilor comunitare de utilități publice trebuie să constituie o preocupare comuna a tuturor autorităților administrației publice centrale. În acest context, autoritățile administrației publice centrale trebuie să stimuleze și sa însoțească crearea și punerea în practica de către autoritățile administrației publice locale a unor sisteme de evaluare a serviciilor comunitare de utilități publice, care să se sprijine pe indicatori uniformi, în funcție de serviciu sau tipul serviciului. Totuși, orice efort pentru a stabili sisteme de evaluare a performantei serviciilor trebuie să fie urmărit ținându-se seama de competentele atribuite fiecărui nivel de administrație și de principiul subsidiarității.
b) realizarea unui acord între autoritatea centrala și colectivitatile locale, care să se bazeze pe o metodologie și o serie de definiții comune, fără acest acord nefiind posibila luarea de măsuri comparabile în spațiu și timp. Pentru aceasta, este indispensabil ca mijloacele de analiza să fie adaptate multiplelor servicii comunitare de utilități publice și să fie suficient de suple pentru a tine seama de diferențele considerabile care exista între colectivitatile locale și de asemenea de contextul în care se situeaza.
c) autoritățile administrației publice centrale trebuie generalizeze implementarea în practica a sistemului de evaluare a serviciilor comunitare de utilități publice locale. În funcție de situația proprie fiecărei comunități, o asemenea generalizare ar putea să rezulte din adeziunea spontana a colectivităților locale și dintr-un pachet de măsuri stimulatoare și constrangatoare. Adeziunea spontana este preferabila și mai ușor de obținut dacă colectivitatile locale sunt consultate la definirea și stabilirea metodologiei pe care urmează sa o aplice și dacă aceasta metodologie permite o punere în practica în etape, astfel încât fiecare colectivitate să poată să se angajeze în proces alegandu-și punctul de plecare.
d) aplicarea sistemului trebuie să fie constanta în timp și informația despre rezultatele evaluării trebuie să fie continua, corecta și completa.
e) evaluarea performantei nu trebuie să fie folosită în scopuri politice: a arata, în funcție de interesele politice ale momentului, numai rezultatele bune sau numai pe cele slabe ale colectivităților locale, constituie o folosire inselatoare a informatiei.
3.2.3. Stabilirea unei politici naționale de informare și consultare a partenerilor sociali
a) autoritățile administrației publice centrale trebuie să pună în practica o politica de informare la nivel național care ar trebui sa urmărească un dublu obiectiv: să permită cetățenilor, în general, și utilizatorilor, în particular, accesul la informațiile esențiale privind serviciile comunitare de utilități publice (obiective, resurse financiare, rezultate, etc.) și sa promoveze schimburile de experienta între autoritățile administrației publice locale și regionale care au adoptat un sistem de evaluare.
b) autoritățile administrației publice centrale trebuie să asigure publicarea în fiecare an, la nivel național, a informațiilor disponibile privind serviciile furnizate de autoritățile administrației publice locale, într-o formă care să poată fi inteleasa de marele public; este necesară asigurarea publicității experientelor inovatoare și a rezultatelor cele mai semnificative prin publicații și rapoarte difuzate pe lângă diferitele colectivități, disponibile pentru public.
3.2.4. Măsuri de stimulare a dezvoltării serviciilor și a infrastructurii aferente acestora
a) trebuie întreprinse studii și analize periodice privind servicii comunitare de utilități publice, nu numai pentru a urmări mai bine activitățile locale, dar și pentru a stimula punerea la punct a unor metode și instrumente comune și pentru a favoriza cunoașterea și răspândirea bunelor practici.
b) autoritățile administrației publice centrale trebuie să organizeze seminarii naționale pentru alesii locali și regionali și pentru funcționarii din aparatul administrațiilor locale, chiar adevărate cicluri de formare, pentru a favoriza evoluția mentalitatilor și pregătirea terenului pentru introducerea unui sistem de evaluare sau pentru dezvoltarea pregătirii profesionale a acestora.
c) autoritățile administrației publice centrale trebuie să condiționeze nivelul sprijinului financiar al statului pentru anumite cheltuieli, în special cheltuielile pentru echipamente aferente serviciile comunitare de utilități publice, de existenta unui sistem de evaluare a performantelor, respectiv de obținerea anumitor rezultate care trebuie măsurate prin acest sistem.
3.2.5. Funcționarea structurilor de suport specifice
a) autoritățile administrației publice centrale trebuie să ofere fiecărei colectivități care dorește, oricare ar fi resursele sale umane și financiare, posibilitatea evoluției gestiunii serviciilor sale. În consecința, autoritățile administrației publice centrale trebuie să incerce să facă fața dificultăților tehnice și financiare intalnite de colectivitatile locale și regionale în punerea în practica a sistemelor de evaluare.
b) autoritățile administrației publice centrale trebuie să facă o analiza a nevoilor colectivităților care doresc sa introducă un sistem de evaluare a performantei cu privire la dotarea tehnico-materială, la personal, la situația economico-financiară și la costuri. Asemenea auditari trebuie încredințate funcționarilor specializați din administrația publică centrala, cabinetelor de consultanța specializate sau ar putea fi efectuate de colectivitatile în cauza, cu asistența acestora.
c) colectarea și exploatarea datelor statistice sau a altor date, în vederea evaluării performantei, pot cere folosirea unor resurse de care colectivitatile interesate nu dispun, sau pe care nu sunt în măsura să le deblocheze cu rapiditatea cerută. Autoritățile administrației publice centrale trebuie să stabilească un sistem de colectare a informatiei care să cuprindă centre naționale și regionale de gestiune a datelor și care, în colaborare cu alte autoritățile publice interesate, sunt însărcinate cu prelucrarea datelor privind serviciile comunitare de utilități publice și indicatorii de performanță ai acestora. Autoritățile administrației publice centrale pot sa susțină financiar initiativele luate în acest sens de colectivitatile locale și regionale.
3.2.6. Stabilirea liniilor directoare și a cadrului de referința la nivel național
a) în anumite cazuri, în special pentru a asigura gradul de armonizare necesar pentru reusita sistemului de evaluare, autoritățile administrației publice centrale trebuie să adopte și sa definească, cu consultarea colectivitatile locale, o politica naționala de evaluare a performantei serviciilor comunitare de utilități publice, inclusiv un ansamblu de principii directoare indicând modalitatea în care sectorul serviciilor comunitare de utilități publice trebuie să integreze și sa utilizeze sistemul de evaluare a performantei. Cadrul de referința astfel definit trebuie să nu fie constrangator și sa lase o perioadă rezonabila de adaptare colectivităților a căror situație nu permite punerea în practica imediata a sistemului adoptat.
b) o politica naționala de evaluare a performantei serviciilor comunitare de utilități publice locale trebuie să cuprindă elementele următoare:
- un sistem de strangere și prelucrare a informațiilor transparent care să favorizeze utilizarea unei contabilitati separate pentru fiecare serviciu comunal de utilități publice, local sau regional, în scopul asigurării unei evaluări adecvate a costurilor;
- indicatori standardizati (de ex.: productivitatea, calitatea prestației, eficacitatea, nivelul de satisfactie al utilizatorilor etc.) pentru fiecare serviciu comunal de utilități publice sau pentru fiecare tip de serviciu, pe care colectivitatile locale pot să-i utilizeze pentru a determina propria performanta în furnizarea/prestarea serviciilor comunitare de utilități publice.
c) când măsurile luate la nivel național creează obligații în sarcina colectivităților locale sau regionale, autoritățile administrației publice centrale trebuie să le aducă tot sprijinul lor, adoptând măsurile cerute, inclusiv financiare, și creând structurile potrivite.
3.2.7. Concesiunea serviciilor comunitare de utilități publice către sectorul privat
a) autoritățile administrației publice centrale trebuie să adopte un cadru juridic care să lase colectivităților locale posibilitatea de a alege concesiunea gestiunii serviciilor comunitare de utilități publice către sectorul privat atunci când aceasta soluție oferă avantaje pentru utilizatori. Regulile de pe piețele publice privind achizițiile de bunuri și servicii trebuie aplicate de către colectivitatile locale și în cazul gestiunii delegate a serviciului prin intermediul sectorului privat.
b) atunci când protecția cetățenilor o cere și în special pentru serviciile importante, dispozițiile de baza privind (i) condițiile pe care operatorii privati trebuie să le satisfacă atunci când oferă servicii comunitare de utilități publice și (îi) controlul pe care autoritățile administrației publice centrale sau locale îl exercita pentru a garanta respectul acestor condiții trebuie fixat prin legislație.
c) autoritățile administrației publice centrale trebuie să pregătească ghiduri, manuale și modele de contracte pentru a ajuta colectivitatile locale care decid sa concesioneze servicii comunitare de utilități publice și pentru a asigura un serviciu de consultanța tehnica pentru autoritățile administrației publice locale care cer acest lucru.
d) autoritățile administrației publice centrale trebuie să stimuleze și sa ajute colectivitatile locale și asociațiile lor la punerea în practica a modulelor de formare specifică pentru personalul și alesii lor, cu privire la gestiunea și finanțarea serviciilor și la relațiile autorităților administrației publice locale cu operatorii privati.
În asociere cu autoritățile administrației publice locale și asociațiile lor, autoritățile administrației publice centrale trebuie să definească, la nivel național, un sistem unitar și performant de evaluare și de comparare a performantelor operatorilor privati furnizori/prestatori de servicii comunitare de utilități publice.
3.2.8. Cooperarea intercomunitara
a) Autoritățile administrației publice locale trebuie să aibă libertatea de a se asocia între ele. Formele de cooperare permise de lege trebuie să fie suficient de flexibile pentru ca colectivitatile interesate să le poată adapta nevoilor lor specifice și obiective lor, cu condiția ca acestea sa reflecte efectiv interesul comun și ca acesta să fie definit de consiliile locale sau județene, după caz.
b) Structurile de cooperare intercomunitara (asociațiile de dezvoltare comunitara) trebuie să rămână supuse principiilor serviciului public, adică:
- principiul schimbării sau a adaptabilitatii (prestațiile sunt adaptate permanent nevoilor și evolueaza în cantitate și în calitate);
- principiul egalității (accesibilitati egale) utilizatorilor (utilizatorii sunt plasati pe o poziție egala, fără discriminări sau avantaje speciale);
- principiul continuității (activitatea se desfășoară într-o maniera regulată și continua).
3.2.9. Alte forme de cooperare
a) autoritățile administrației publice centrale trebuie să consulte autoritățile administrației publice locale și/sau structurile asociative ale acestora în toate etapele elaborării, punerii în practica și evaluării serviciilor pe care acestea le furnizează în mod direct și sa ajute, în măsura posibilului, colectivitatile locale în punerea în practica a propriilor lor proiecte și servicii.
b) autoritățile administrației publice centrale trebuie să folosească În totalitate diferitele forme de cooperare internationala disponibile în scopul de a face schimb de experienta și de a identifica bunele practici, în special în domenii în care exista în general mai putina experienta, asa cum este evaluarea nevoilor, a riscurilor, evaluarea performantelor serviciilor și a impactului prestațiilor.
c) cadrul legislativ al participării sectorului privat la gestiunea (furnizarea/prestarea) serviciilor comunitare de utilități publice locale, cu orientare comercială sau non-comercială, trebuie să faciliteze parteneriatul public-privat și formele moderne de contracte publice și trebuie să permită dezvoltarea cooperării, inclusiv utilizând facilitățile oferite de domeniul tehnologiilor informatiei.
3.3. Liniile directoare adresate autorităților administrației publice locale
Aceste linii directoare sunt destinate autorităților administrației publice locale, în măsura în care acestea sunt responsabile cu înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea, evaluarea și controlul serviciilor comunitare de utilități publice, precum și cu adoptarea și definirea normelor locale privind aceste servicii.
3.3.1. Servicii adaptate nevoilor
a) autoritățile administrației publice locale trebuie să organizeze serviciile a căror responsabilitate și-o asuma astfel încât sa răspundă într-o maniera eficace nevoilor populației care trăiește în teritoriul administrat, ținând seama de necesitatea de a ameliora continuu calitatea serviciilor lor publice pentru a tine pasul cu evoluția cererilor sociale, a prioritatilor politice generale, a exigențelor unei bune gestiuni economice și a evolutiilor tehnologice.
b) autoritățile administrației publice locale trebuie să vizeze asigurarea egalității între utilizatori serviciilor comunitare de utilități publice, ceea ce ar putea necesita, dacă este cazul, ca acestora să le fie aplicat un tratament diferențiat (tarife, ajutoare, condiții de acces etc.) pentru a tine seama de situațiile obiective diferite în care se găsesc acești utilizatori sau candidații la utilizarea serviciului.
c) operatorii serviciilor comunitare de utilități publice trebuie să respecte principiile de neutralitate și de non-discriminare în ceea ce îi privește pe utilizatorii, libertatea de opinie a acestora și ansamblul libertăților publice.
d) autoritățile administrației publice locale trebuie să incerce sa amelioreze accesibilitatea serviciilor prin:
- o mai buna apropiere geografică, implicând o optimizare a organizării birourilor și serviciilor administrative;
- formalități simplificate și un timp redus de acces la serviciul public;
- orare de acces compatibile cu programul cotidian al locuitorilor;
- costuri de acces reduse, în special pentru categoriile cele mai defavorizate;
- o mai buna administrare a cazurilor speciale (handicapati, persoane defavorizate).
e) autoritățile administrației publice locale trebuie să organizeze serviciile comunitare de utilități publice, în special cele de natura comercială sau industriala, astfel încât să asigure utilizatorilor, de câte ori pare adecvat, posibilitatea de a opta între mai multe prestații, chiar între mai mulți furnizori, pentru a evita ca o situație de monopol sau statutul public al serviciilor sa antreneze dificultăți în relațiile cu utilizatorii.
3.3.2. Informație și publicitate
a) autoritățile administrației publice locale și operatorii serviciilor comunitare de utilități publice trebuie să organizeze modul de a comunică cu utilizatorii astfel încât să asigure tuturor persoanelor interesate o cunoaștere adecvată a drepturilor lor și a prestațiilor pe care pot să le obțină ca și a regulilor aplicabile și astfel încât sa constituie un mijloc de a face sa progreseze calitatea serviciului intensificand raporturile pe care le întreține cu mediul sau. În acest scop, trebuie definită și implementata o adevarata politica de informare, în conformitate cu dreptul la informare recunoscut utilizatorilor;
b) pentru toate marile proiecte utilizatorii trebuie să primească informații circustantiale și preliminare. Trebuie să se ofere posibilitatea ca utilizatorii sa participe la procesul de luare a deciziilor.
3.3.3. Simplificare administrativă
a) înființarea, organizarea și conducerea serviciilor comunitare de utilități publice și specializarea structurilor administrației publice locale trebuie făcute în funcție de nevoile cetățenilor mai curând decât în funcție de nevoile administrative, astfel încât să se evite blocarea fluxului documentelor, procedurile artificiale sau puțin transparente pentru utilizator, să se creeze ghisee unice și/sau birouri mobile etc.
3.3.4. Modul de tratare a petitiilor utilizatorilor
a) rezolvarea reclamatiilor utilizatorilor trebuie să fie o activitate normală a oricărui operator, indiferent de forma de gestiune și trebuie concepută și organizată în consecința. Aceasta activitate trebui sa includă doua aspecte: (i) soluționarea rapida a problemelor ridicate și (îi) remedierea în profunzime a cauzelor, când cererea este fondată.
b) procedurile de primire a reclamatiilor trebuie să fie simple, ușor de asimilat și de folosit de către utilizatori; de asemenea, trebuie aduse pe larg la cunoștința acestora și organizate pentru a permite o rezolvare rapida.
3.3.5. Participarea utilizatorilor la gestiunea serviciilor comunitare de utilități publice
a) utilizatorii trebuie să dispună de multiple canale pentru a-și exprima cererile și a-și face cunoscute criticile privind serviciile comunitare de utilități publice prin: alegerea consilierilor locali și a primarului, dreptul de petiție și reclamație, dreptul de a asista la reuniunile deliberative ale consiliului local/județean, participare la referendumuri și eventual la alte inițiative populare etc.
b) utilizatorii serviciilor comunitare de utilități publice, în calitate de beneficiari / consumatori, trebuie să fie respectati și satisfacuti. Aceștia trebui să fie luati în considerare și ascultați, atât în calitatea lor de utilizatori, cat și în calitatea lor de alegatori sau cetățeni și trebui să poată sa influenteze în mod direct furnizarea / prestarea serviciilor comunitare de utilități publice, indiferent de forma de gestiune adoptată de autoritățile administrației publice locale.
c) autoritățile administrației publice locale trebuie să încurajeze initiativele private și societatea civilă care pot să contribuie, în legătură sau în complementaritate cu serviciile lor publice, la satisfacerea nevoilor colective ale locuitorilor. Autoritățile administrației publice locale nu trebuie să vada aceste inițiative ca o concurenta ce trebuie franata ci, din contra, să contribuie la inflorirea lor pentru ca ele reprezintă o resursa naturala de o valoare adesea foarte apreciabila, care nu s-ar putea găsi în bugetul local și constituie o manifestare remarcabila de spirit civic și solidaritate.
3.4. Furnizarea/prestarea serviciilor comunitare de utilități publice
3.4.1. Gestiunea serviciilor
a) autoritățile administrației publice locale trebuie să asigure punerea în practica a unei gestiuni eficace, performanțe și durabile, orientata asupra rezultatelor. O evaluare periodică și publică a performantei operatorilor este un instrument puternic în ameliorarea gestiunii acestora. Pentru a face posibila o asemenea evaluare, este necesar să se stabilească sisteme adecvate de informare și culegere a datelor privind serviciile furnizate/prestate și nevoile populației și să se asigure un schimb de informații pertinente între diferitele autorități implicate.
b) o gestiune eficace, orientata asupra rezultatelor, cere o reexaminare periodică a serviciilor, pe baza următoarelor principii:
- punerea în dezbatere a: de ce, cum și de către cine este furnizat / prestat un serviciu;
- asigurarea comparatiei cu performanta altora, cu ajutorul unei game de indicatori pertinenți, luând în considerare atât opiniile utilizatorilor serviciilor cat și ale furnizorilor potențiali;
- consultarea contribuabililor locali, a utilizatorilor serviciilor, a partenerilor și a celei mai largi comunități de afaceri pentru a stabili noi obiective și criterii de performanță;
- utilizarea unei competitii echitabile și deschise, de fiecare data când acest lucru este posibil, ca mijloc de a asigura eficienta și eficacitatea serviciilor.
c) serviciile comunitare de utilități publice trebuie adaptate, în fiecare caz, la formele de gestiune și la modul de finanțare care asigura cea mai buna sinteza între toate interesele legitime ale utilizatorilor și care oferă cel mai bun raport cost / avantaje. Pentru aceasta ele trebuie să țină cont de efectele directe ca și de efectele induse de activitatea furnizată /prestată în ceea ce privește solidaritatea socială, protecția mediului și amenajarea teritoriului.
3.4.2. Finanțarea serviciilor comunitare de utilități publice
a) autoritățile administrației publice locale trebuie să asigure operatorului, public sau privat, resurse suficient de stabile și durabile pentru a-i permite să-și ia angajamente și să-și îndeplinească misiunea la timp.
b) autoritățile administrației publice locale trebuie să asigure un just echilibru între participarea beneficiarilor la finanțarea serviciilor prin tarif și finanțarea prin impozite și taxe, adică între principiul responsabilității și responsabilizarii individuale și principiul solidarității. Aceste principii nu sunt conflictuale; ponderea unuia sau a altuia trebuie să varieze în funcție de circumstanțe și în vederea atingerii rezultatelor preconizate.
c) în măsura posibilului, autoritățile administrației publice locale trebuie să pună la contribuție pe toți care beneficiază direct sau indirect de efectele pozitive ale serviciilor
d) serviciile comunitare de utilități publice trebuie să beneficieze de un mod de finanțare bine adaptat particularitatilor acestora, ratiunilor economice și exigențelor sociale. După circumstanțe, care pot varia funcție de tipul serviciului, de loc, de modalitatea de gestiune, sunt posibile diferite tipuri de finanțare a serviciilor pe baza principiului "beneficiarul plătește": prin tarif, prin impozit, prin taxe speciale de tipul "poluatorul plătește" prin subvenții sau prin combinatii ale acestora.
3.4.3. Modernizare și inovare
a) operatorii serviciilor comunitare de utilități publice trebuie să participe la modernizarea gestiunii serviciilor publice. Ei trebuie să se adapteze nevoilor schimbatoare ale populației și sa promoveze tehnologiile și tehnicile noi atunci când acestea favorizează progresul și permit ameliorarea satisfacerii nevoilor utilizatorilor.
3.5. Gestiunea performantei
3.5.1. Principiile evaluării performantei
a) evaluarea performantei trebuie să devină criteriul principal în baza căruia se iau decizii privind opțiunile politice, în special atunci când se iau decizii privind sistemul de gestiune a serviciilor comunitare de utilități publice, deoarece aceasta este un mijloc:
- de a ameliora serviciile comunitare de utilități publice, de corelare a rezultatele cu nevoile, de evaluare a impactului și a raportului calitate-preț;
- de a îmbunătăți controlul autorităților administrației publice locale asupra utilizării resurselor publice;
- de a asigura utilizatorilor o informare adecvată privind serviciile;
- de a garanta o mai mare transparenta a acțiunii publice;
- de a întări participarea cetățenilor la stabilirea strategiilor locale și la luarea deciziilor privind organizarea și funcționarea serviciilor care trebuie furnizate / prestate.
b) autoritățile administrației publice locale trebuie să evalueze performanta serviciilor prin intermediul indicatorilor de performanță. Scopul final vizat nu trebuie să fie judecarea unei situații, ci ameliorarea serviciului examinat (în termeni de eficacitate, de eficienta și de economie), dar și satisfacerea cerințelor utilizatorilor.
c) controalele politice și administrative trebuie să se concentreze asupra fixării obiectivelor și evaluării rezultatelor, lăsând în același timp o libertate de acțiune și o responsabilitate suficiente pentru operatorii serviciilor comunitare de utilități publice. Aceste controale trebuie să vizeze nu numai prevenirea sau sancționarea neregularităților, dar și să asigure îmbunătățirea calității prestațiilor, punând accentul pe coerenta între obiectivele fixate și rezultatele obținute, pe evaluarea rezultatelor și pe măsurile de corectie necesare.
d) prin competența lor tehnica, diversele organe de control, specializate sau generale (autorități statale, jurisdicții, corpuri de inspecție etc), trebuie să fie considerate ca garanți și ajutoare prețioase pentru utilizatori atunci când se constata insuficientele serviciilor publice. Rezultatul investigatiilor lor trebuie să fie comunicat autorităților responsabile care exercită coordonarea și supraveghere serviciului în cauza și trebuie să facă obiectul unei informări adecvate a utilizatorilor.
3.5.2. Punerea în practica a sistemului de evaluare
a) autoritățile administrației publice locale și regionale trebuie să facă eforturi pentru a planifica - în baza orientarilor fixate la nivel național - punerea în practica, în etape, a unui sistem de evaluare a performantei serviciilor. În acest scop, ele trebuie să se sprijine pe experientele acumulate deja în țările Uniunii Europene.
b) autoritățile administrației publice locale trebuie să își exercite competentele privind evaluarea performantelor fie direct (prin personal propriu, specializat), fie indirect (prin recursul la auditori de gestiune independenți) și să se asigure ca persoanele însărcinate cu evaluarea nu sunt susceptibile a fi influentate de furnizorii/prestatorii serviciilor.
c) pentru colectarea și prelucrarea datelor statistice, sau a altor date privind serviciile comunitare de utilități publice, autoritățile administrației publice locale trebuie să participe activ la sistemul de colectare a informatiei și sa furnizeze centrelor de gestiune create la nivel național sau regional toate datele și indicatorii de care dispun.
d) autoritățile administrației publice locale trebuie să coopereze, să facă schimb de informații și experiențe proprii în vederea generalizarii bunelor practici și a unui cadru de auto-evaluare.
3.5.3. Ameliorarea gestiunii serviciilor comunitare de utilități publice locale
a) criteriile utilizate în evaluarea performantei trebuie să fie cuantificabile, precise, fiabile, chiar și atunci când situația evolueaza, să fie cunoscute dinainte fără sa genereze mecanisme de adaptare perverse.
b) autoritățile administrației publice locale trebuie să organizeze sisteme de analiza comparativa pentru a fi utilizate permanent de către cei care iau decizii și de către personalul însărcinat cu monitorizarea indicatorilor de performanță, schimbărilor și rezultatelor diferitelor politici dar și pentru a permite comparatia cu rezultatele obținute de alte servicii similare. Sistemele de analiza comparativa și rezultatele monitorizarii trebuie să fie publicate și accesibile tuturor utilizatorilor, prin diverse mijloace de difuzare în masa.
3.6. Concesiunea serviciului public către sectorul privat
3.6.1. Decizia de concesiune
a) autoritățile administrației publice locale trebuie să ia decizia de a concesiona un serviciu comunal de utilități publice având în vedere numai interesul comunității și pe bază de date clare și fiabile și în special în funcție de raportul calitate/preț; concesionarea serviciilor comunitare de utilități publice se face, de regula, prin licitație publică deschisă și are drept scop selectarea acelui operator capabil sa îndeplinească serviciul încredințat la indicatorii de performanță solicitati prin caietul de sarcini și la cele mai mici prețuri. În cazul în care încredințarea serviciului se face prin alte proceduri de concesionare prevăzute în Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile prevederile Regulamentului Consiliului Concurentei privind ajutorul de stat sub forma compensărilor acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea serviciilor de interes economic general;
b) autoritățile administrației publice locale nu trebuie să concesioneze competentele care implica o utilizare importanța a puterii publice; concesiunea serviciului nu trebuie să pună în pericol drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, garanțiile legale și alte exigente ale unei bune guvernari (de ex. dreptul cetățenilor de a fi ascultați în chestiunile care îi privesc, necesitatea de a justifica deciziile și dreptul de recurs).
c) în caz de concesiune a serviciului public, autoritatea concedenta trebuie să păstreze responsabilitatea politica și juridică. Este bine să se stabilească mecanisme performanțe de evaluare, cuantificare, de monitorizare și control a contractului de concesionare și a rezultatelor activităților încredințate operatorului privat însărcinat cu furnizarea/prestarea serviciului. Costul financiar pentru autoritatea publică concedenta și condițiile de acordare a oricărei contribuții financiare publice trebuie să fie definite în prealabil în vederea evitării conferirii unui avantaj economic operatorului. Contribuțiile financiare publice sub forma compensărilor nu trebuie să depășească suma necesară acoperirii totale sau parțiale a costurilor înregistrate de operatorul privat sau public, luându-se în considerare veniturile relevante, precum și un profit rezonabil.
3.6.2. Clauze contractuale
a) autoritățile administrației publice locale trebuie să definească în mod clar, în caietele de sarcini, obiectivele concesiunii, în termeni cantitativi și calitativi și să asigure, în contractul de delegare a gestiunii, o partajare clara a riscurilor și responsabilităților, o structura de finanțare clara, precum și proceduri stricte de informare și de evaluare a rezultatelor.
b) autoritățile administrației publice locale trebuie să definească durata contractelor de concesiune a serviciului ținând seama de nevoia operatorului de a-și dezvolta politicile și de a-și amortiza investițiile, dar și de necesitatea de a stimula operatorul să-și amelioreze performanțele pentru a obține reînnoirea contractului; ca regula generală, o durată de la zece la doua zeci de ani ar trebui sa răspundă exigențelor.
c) autoritățile administrației publice locale trebuie să asigure responsabilizarea operatorilor privati, asociindu-i, prin clauze contractuale și structura de finanțare a serviciilor, diferitelor tipuri de risc: investitional, industrial (costurile) și comercial (încasările).
3.6.3. Finanțarea serviciilor în cazul gestiunii delegate
a) autoritățile administrației publice locale nu trebuie să utilizeze transferurile de fonduri publice către operator pentru a compensa rezultatele unei proaste gestiuni, ci pentru:
- a împărți costurile între beneficiarii direcți și indirecti;
- a acționa în beneficiul persoanelor defavorizate;
- a incuraja serviciile cele mai puțin dăunătoare pentru mediu;
- a asigura o dezvoltare durabila, a face orașul mai atractiv pentru habitat și pentru întreprinderi.
b) după fixarea părții din costuri care trebuie să fie acoperită din resurse publice, autoritățile administrației publice locale trebuie să finanteze aceasta parte cu prioritate prin compensări pentru constrangerile specifice serviciului public (de ex. compensație pentru zonele indepartate, pentru tarifele reduse etc.)
c) autoritățile administrației publice locale trebuie să identifice în mod clar subvențiile implicite (de ex. alocații de la bugetul local, diminuarea fiscalitatii, etc.), să le consolideze în orice analiza de gestiune și să le acorde în urma unei alegeri clare și făcute în deplina cunoștința de cauza.
d) orice formă de transfer de fonduri publice către operatorii privati din sfera serviciilor comunitare de utilități publice trebuie să fie facuta pe baza unui contrat, stipuland ex-ante condițiile de acordare, obiectivele de atins și modalitățile de calcul ale sumei ce trebuie transferata.
e) autoritățile administrației publice locale trebuie să își organizeze evidenta relațiilor financiare care au loc între ele și operatorii de servicii comunitare de utilități publice, precum și evidenta sumelor acordate pentru fiecare operator în parte.
3.7.1. Cooperarea cu sectorul privat
a) participarea sectorului privat, cu orientare comercială sau non-comercială, în furnizarea/prestarea serviciilor comunitare de utilități publice este de o mare valoare și trebuie să fie incurajata. Aceasta nu înseamnă ca autoritățile administrației publice locale sa evite responsabilitățile ce le revin față de cetățeni, ci sa dea forțelor vii ale societății civile locul ce le aparține și posibilitatea de a se implica.
b) autoritățile administrației publice locale trebuie să incerce să se asocieze cu ONG-urile și cu ceilalți actori din sectorul privat lucrativ și non-lucrativ în definirea politicilor și strategiilor serviciilor, sa utilizeze energia acestora în gestiunea și urmărirea activităților, sa utilizeze informațiile pe care aceștia le dețin și sa pună la dispoziția acestora o parte din informațiile deținute de administrație, sa participe la finanțarea activităților acestora etc.
c) formele de parteneriat între autoritatea locală responsabilă și operatorii privati trebuie să fie complementare serviciilor oferite de operatorii direct subordonați autorității administrației publice locale. Autoritățile administrației publice locale trebuie să aibă posibilitatea de a utiliza gestiunea delegată. În alegerea între gestiunea directa (publică) și gestiunea delegată (privată), decidentii trebuie să urmărească un echilibru just între binele public și cel mai bun raport calitate/preț.
3.7.2. Cooperarea intercomunitara
a) autoritățile administrației publice locale trebuie să folosească formele de cooperare intercomunitare existente, în special în cazul în care cooperarea între colectivități constituie condiția necesară pentru furnizarea eficace a unui serviciu, de exemplu atunci când mărimea unei colectivități și/sau capacitatea sa financiară sunt limitate în raport cu dimensiunile și costul serviciului în cauza.
b) în majoritatea domeniilor, trebuie ca structurile de cooperare intercomunitare sa atinga o masa critica, aceea care permite sinergii și economii de fonduri, dar trebuie și să se asigure păstrarea contactului între aceste structuri și fiecare din asociații săi și chiar fiecare din beneficiarii săi. Aceasta masa critica poate să varieze în funcție de situații concrete (în special tipul de serviciu, situația geografică și demografică, situația infrastructurii tehnico-edilitare etc.).
c) cu ocazia creării unei asociații intercomunitare, viitorii asociați trebuie să stabilească un plan financiar în care să fie justificată suma capitalului social.
d) finanțarea structurilor de cooperare intercomunitara trebui să aibă un anumit grad de stabilitate și să fie în general asigurata prin capitalul propriu, prin prețuri și tarife plătite de utilizatorii serviciilor, prin cotizarile anuale ale asociaților și prin recurgerea la împrumut și la diversele subvenții.
4. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTĂRII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE
Pentru fundamentarea strategiei privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice și pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a sectorului serviciilor comunitare de utilități publice s-au avut în vedere următoarele:
a) asigurarea universalitatii, continuității, adaptabilitatii, transparenței și accesului nediscriminatoriu al populației la serviciile comunitare de utilități publice de interes vital (principiul serviciului public);
b) aplicarea principiilor economiei de piața în sectorul serviciilor comunitare de utilități publice;
c) respectarea standardelor naționale și ale UE privind serviciile comunitare de utilități publice și a angajamentelor României privind implementarea acquis-ului comunitar, luate în vederea aderării;
d) menținerea unui balante echitabile între veniturile populației și tarifele pentru serviciile comunitare de utilități publice (principiul suportabilitatii);
e) realizarea managementului integrat al serviciilor comunitare de utilități publice care asigura coordonarea între autoritățile administrației publice centrale și locale cu atribuții și responsabilități privind realizarea serviciilor comunitare de utilități publice și planificarea echilibrata a resurselor financiare în funcție de prioritati;
f) asistarea autorităților administrației publice locale cu privire la înființarea, organizarea și gestionarea serviciilor comunitare de utilități publice;
g) elaborarea studiilor de prognoza în vederea reducerii costurilor și creșterii eficientei serviciilor comunitare de utilități publice;
h) armonizarea reglementărilor interne cu prevederile legislației UE aplicabile serviciilor comunitare de utilități publice;
i) răspândirea informațiilor de interes public în scopul asigurării unui management performant al serviciilor comunitare de utilități publice la nivelul autorităților administrației publice locale, operatorilor și utilizatorilor/beneficiarilor;
j) facilitarea participării societății civile la luarea deciziilor privind sectorul serviciilor comunitare de utilități publice;
k) implicarea activa a sectorului privat în finanțarea, realizarea și exploatarea/operarea serviciilor;
l) coordonarea inițiativelor colectivităților locale și asocierea intercomunitara;
m) promovarea dezvoltării integrate a serviciilor comunitare de utilități publice și monitorizarea planurilor de implementare pe baza participării tuturor părților implicate;
n) atingerea și garantarea stabilitatii instituționale și financiare a colectivităților locale.
Strategia naționala privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice este fundamentată pe trei piloni:
a) Pilonul 1: Crearea unui cadru instituțional durabil
Pentru implementarea prezentei strategii, Ministerul Administrației și Internelor, în calitate de autoritate centrala în sfera serviciilor comunitare de utilități publice, va crea cadrul instituțional adecvat prin înființarea a doua structuri: "Comitetul interministerial pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice" și "Unitatea centrala pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice".
b) Pilonul 2: Reorientarea politicii de tarifare și finanțare a activităților operationale și a investițiilor aferente serviciilor comunitare de utilități publice.
Pentru aceasta este necesară redefinirea politicilor ce privesc: stabilirea, ajustarea, modificarea și aprobarea prețurilor și tarifelor; acordarea subvențiilor; delegarea gestiunii serviciilor; licentierea operatorilor; accesul la resursele de finanțare a investițiilor; prioritizarea și planificarea multianuala a proiectelor.
c) Pilonul 3: Creșterea capacității de absorbție a fondurilor de investiții în anii următori trebuie să se implementeze programe de investiții privind modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare a unităților administrativ-teritoriale, ceea ce reclama îmbunătățirea semnificativă a capacității de absorbție a fondurilor de investiții la toate nivelele: pregătirea proiectelor, implementarea/execuția proiectelor și operarea/furnizarea serviciilor după punerea în funcțiune a obiectivelor realizate.
5. PILONUL 1 - CREAREA CADRULUI INSTITUTIONAL DURABIL
5.1.1. Autoritățile responsabile
Responsabilitatea furnizarii/prestării serviciilor comunitare de utilități publice revine autorităților administrației publice locale.
La nivel național, responsabilitatea elaborării Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, precum și monitorizarea și evaluarea implementarii acesteia revine Ministerului Administrației și Internelor.
Alte autorități ale administrației centrale cu responsabilități în zona serviciilor comunitare de utilități publice sunt:
a) Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor: pentru problemele privind conservarea și protecția mediului;
b) Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului: pentru probleme privind infrastructura;
c) Ministerul Economiei și Comerțului: pentru politica în domeniul energetic;
d) Ministerul Finanțelor Publice: pentru problemele legate de finanțarea programelor de investiții publice de interes local;
e) Ministerul Integrării Europene: pentru probleme privind cofinantarea programelor de investiții din fonduri comunitare;
f) Ministerul Sănătății: pentru probleme privind protecția stării de sănătate a populației;
g) Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei: pentru probleme privind politica în domeniul ajutoarelor sociale;
h) Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale: pentru probleme privind cooperarea în domeniul dezvoltării rurale;
i) Autoritatea Naționala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - ANRSC: pentru probleme privind reglementarea domeniului serviciilor comunitare de utilități publice - avizarea prețurilor și tarifelor, acordarea licențelor, monitorizarea și controlul indicatorilor de performanță și implementarea legislației specifice serviciilor.
5.1.2. Comitetul interministerial pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice
La nivel național, se va înființa Comitetul interministerial pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice care va fi format din reprezentanți ai Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Ministerului Sănătății și ai Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice.
Comitetul interministerial pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice, denumit în continuare Comitet de monitorizare - CM, are ca atribuție principala monitorizarea și evaluarea implementarii Strategiei naționale și a strategiilor locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice adoptate la nivel local - comunal, orasenesc, municipal sau județean - precum și evaluarea acțiunilor întreprinse pentru implementarea acquis-ului comunitar cu impact în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice, în conformitate cu angajamentele României în acest sens.
Activitatea de monitorizare are ca scop corelarea și coordonarea politicilor publice cu impact asupra serviciilor comunitare de utilități publice adoptate la nivelul autorităților administrației publice centrale, evaluarea și prioritizarea proiectelor de investiții, identificarea surselor de finanțare și planificarea fondurilor de investiții, precum și evaluarea și adaptarea continua a politicilor și strategiilor adoptate la nivel central și local în vederea atingerii obiectivelor asumate de România prin semnarea Tratatului de aderare.
Comitetul de monitorizare asigura cadrul instituțional de cooperare cu ministerele desemnate ca autorități de management. În ceea ce privește evaluarea, planificarea, coordonarea și alocarea asistenței financiare nerambursabile necesare accelerarii dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice.
Comitetul de monitorizare va analiza rapoartele asupra activităților desfășurate de Unitatea centrala pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice și de autoritățile administrației publice locale, municipale sau județene și va adopta, pentru fiecare tip de serviciu, măsuri și politici ce vor fi recomandate autorităților administrației publice centrale și locale responsabile.
Comitetul de monitorizare va fi creat prin ordin al ministrului administrației și internelor, în termen de maxim 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului pentru aprobarea prezentei strategii și va cuprinde reprezentanți la nivel de secretari de stat desemnați de ministerele și instituțiile menționate.
Prin acest ordin se va aproba componenta nominală a comitetului și regulamentul sau de organizare și funcționare.
5.1.3. Unitatea centrala pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice
Ministerul Administrației și Internelor va înființa, în cadrul Direcției Generale pentru Serviciile de Interes General și Parteneriat cu Asociațiile Aleșilor Locali, prin reorganizarea acesteia, o structura specializată denumita Unitatea centrala pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice.
Unitatea centrala pentru monitorizarea serviciile comunitare de utilități publice, denumita în continuare Unitatea centrala de monitorizare - UCM, coordonează și monitorizează implementarea Strategiei naționale de accelerare a dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, a Planului multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilități publice, precum și a strategiilor și a planurilor de implementare a acestora adoptate la nivel local, în conformitate cu angajamentele asumate pentru respectarea acquis-ului comunitar.
Unitatea centrala de monitorizare va avea următoarele atribuții și competente principale:
a) urmărirea îndeplinirii obiectivelor Strategiei naționale;
b) urmărirea întocmirii și a adoptării strategiilor locale de către autoritățile administrației publice locale;
c) urmărirea modului în care sunt îndeplinite obiectivele strategiilor locale și programele de implementare a acestora;
d) monitorizarea îndeplinirii angajamentelor asumate de Guvernul României pentru îndeplinirea acquis-ului comunitar cu impact în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice;
e) raportarea datelor rezultate din procesul de monitorizare a îndeplinirii obiectivelor din planurile de implementare a directivelor Uniunii Europene către MMGA.
Responsabilitatea principala a UCM va fi monitorizarea autorităților administrației publice locale, comunitare, orășenești, municipale sau județene în procesul de implementare, conform programului centralizat, a tuturor angajamentelor României incluse în planurile de implementare a acquis-ului comunitar și în planurile de conformare.
UCM este subordonata secretarului de stat pentru comunitatile locale din cadrul Ministrului Administrației și Internelor care este și președintele Comitetului de monitorizare.
UCM prezintă rapoarte Comitetului de Monitorizare, periodic sau ori de câte ori i se solicita, și are compartimente de monitorizare în fiecare județ, la nivelul instituției prefectului.
┌─────────────────┐ │ Ministerul │ │Administrației și│ │ Internelor │ └─────────────────┘ ↑ │ ↓ ┌────────────────────┐ ┌─────────────────┐ │Unitatea centrala de│←─── │ Comitetul de │ │monitorizare - UCM │ │monitorizare - CM│ └────────────────────┘ └─────────────────┘ ↑ │ ┌──────────────┼──────────────────────────┐ │ │ │ ↓ ↓ ↓ ┌──────────────────┐ ┌──────────────────┐ ┌──────────────────┐ │Compartiment de │ │Compartiment de │ │Compartiment de │ │monitorizare │ │monitorizare │-----│monitorizare │ │(nivel prefectura)│ │(nivel prefectura)│ │(nivel prefectura)│ └──────────────────┘ └──────────────────┘ └──────────────────┘ ↑ ↑ ↑ │ │ │ ↓ ↓ ↓ ┌────────────────┐ ┌────────────────┐ ┌────────────────┐ │ Autorități ale │ │ Autorități ale │ │ Autorități ale │ │ administrației │ │ administrației │--------│ administrației │ │ publice locale │ │ publice locale │ │ publice locale │ └────────────────┘ └────────────────┘ └────────────────┘
Principalele responsabilități ale Unității centrale de monitorizare vor fi:
a) monitorizarea și evaluarea implementarii Strategiei naționale și a strategiilor locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice;
b) prezentarea de rapoarte de activitate periodice Comitetului de monitorizare cu privire la stadiul realizării planurilor de implementare a Strategiei naționale și a strategiilor locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice;
c) organizarea în mod regulat a consultărilor cu reprezentanții altor ministere și instituții cum ar fi Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Integrării Europene, Delegația UE, reprezentanții instituțiilor financiare internaționale pentru a analiza stadiului și progresul implementarii Strategiei naționale și a strategiilor locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, fondurile alocate/disponibile în sectorul serviciilor comunitare de utilități publice, precum și măsurile necesare pentru asigurarea acestora;
d) informarea entitatilor responsabile asupra nevoilor de resurse financiare pentru sectorul serviciilor comunitare de utilități publice;
e) ajustarea Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice conform dezvoltarilor din sector, dar fără a schimba obiectivele importante (îndeplinirea tuturor angajamentelor incluse în planurile de implementare a acquis-ului comunitar);
f) asigurarea secretariatul tehnic al Comitetului de monitorizare.
Personalul Unității centrale de monitorizare va fi selectat conform legii. Persoanele ce vor ocupa aceste poziții trebuie să îndeplinească următoarele cerințe din punct de vedere al pregătirii profesionale:
a) să aibă pregătire tehnica și o buna înțelegere a sectorului serviciilor comunitare de utilități publice și a cerințelor de conformitate cu normele tehnice din UE;
b) să aibă pregătire financiară, experienta în modelarea financiară și o buna înțelegere a sectorului serviciilor comunitare de utilități publice;
c) să aibă pregătire juridică, în special în materia legislației serviciilor comunitare de utilități publice și participării sectorului privat;
d) să fie specializat în probleme instituționale;
e) să aibă abilitați bune de comunicare și de operare a computerului;
f) o mare parte din personalul menționat trebuie să aibă cunoștințe avansate de limba engleza, franceza sau alte limbi de circulație internationala;
Ministerul Administrației și Internelor va organiza, prin ordin al ministrului, Unitatea centrala de monitorizare în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului pentru aprobarea prezentei Strategii naționale.
5.2.1. Autoritățile adiministratiei publice locale
Autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor municipiilor, municipiului București și județelor, după caz, au, în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilități publice, obligația elaborării și aprobării strategiilor locale, proprii, privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice și a planurilor de implementare aferente acestora, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului pentru aprobarea prezentei Strategii naționale.
Autoritățile administrației publice locale, municipale și județene, vor înființa prin hotărâri ale consiliilor municipale sau județene, după caz, prin reorganizarea aparatului propriu, structuri specializate denumite Unități Municipale/Județene pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilități Publice, denumite în continuare Unități locale de monitorizare - ULM.
Unitățile locale de monitorizare, municipale sau județene, sunt responsabile cu elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea implementarii strategiilor locale, municipale sau județene, privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice și a implementarii acestora.
În cazul comunelor și orașelor, responsabilitatea coordonării elaborării, centralizarii și implementarii strategiilor locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice și a planurilor de implementare aferente acestora revine unităților locale de monitorizare de la nivelul județean.
┌──────────────────────┐ │ Autoritate a │ │administrației publice│ │ municipala/judeteana │ └──────────────────────┘ ↑ │ ┌────────────────┬────┴─────────────────────┐ │ │ │ ↓ ↓ ↓ ┌─────────────┐ ┌─────────────┐ ┌──────────────────────┐ │ Departament │ │ Departament │ etc. │ Unitatea locală │ │ Financiar │ │ Juridic │--------│(municipala/judeteana)│ └─────────────┘ └─────────────┘ │ monitorizarea - ULM │ ↑ ↑ └──────────────────────┘ ↓ ↓ ↑ ────────────────────────────────────────────┘
Principalele responsabilități ale ULM organizate la nivelul municipiilor și orașelor vor fi:
a) pregătirea strategilor locale pentru accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, în colaborare cu operatorii existenți și prezentarea acestora autorităților administrației publice locale, municipale sau județene, spre aprobare;
b) implementarea strategiilor locale, municipale sau județene pentru accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice și monitorizarea rezultatelor fiecărui operator;
c) asigurarea conformitatii clauzelor atașate la contractele de delegarea a gestiunii serviciilor comunitare de utilități publice cu prevederile Strategiei naționale;
d) pregătirea și trimiterea raportului de activitate către birourile de monitorizare de la nivel de prefectura;
e) asistarea operatorilor de interes local, municipal sau județean și a consiliilor locale, municipale sau județene în procesul de accesare a fondurilor pentru investiții;
f) prezentarea rapoartelor de activitate și supunerea acestora spre aprobarea consiliului local, municipal sau județean;
g) pregătirea și supunerea spre aprobare a ajustarilor strategiei locale, municipale sau județene prin consultări cu autoritățile responsabile;
h) administrarea relatiei cu reprezentanți ai UE, ai instituțiilor financiare internaționale, ai băncilor și ai autorităților administrației publice centrale;
Suplimentar, UCM -urile de la nivel județean asigura și coordonarea elaborării strategiilor locale privind dezvoltarea serviciilor comunitare de utilități publice pentru comunele și orașele din județ și a planurilor de implementare aferente acestora, precum și centralizarea și implementarea acestora, alături de autoritățile administrației publice locale comunitare și orășenești implicate.
Personalul unităților locale de monitorizare, municipale sau județene, va fi selectat conform legii. Principalele calificări ale persoanelor ce vor ocupa aceste poziții vor trebui să fie următoarele:
a) cunoștințe tehnice și o buna înțelegere a sectorului serviciilor comunitare de utilități publice și a cerințelor de conformitate ale normelor tehnice din UE;
b) cunoștințe financiare și o buna înțelegere a sectorului serviciilor comunitare de utilități publice;
c) cunoștințe juridice și specializare în legislația serviciilor comunitare de utilități publice și parteneriatul public-privat (participarea sectorului privat);
d) cunoștințe specifice problemelor instituționale;
e) abilitați bune de comunicare și de operare a computerului;
f) o mare parte din personalul menționat trebuie să aibă cunoștințe bune de limba engleza, franceza sau alte limbi de circulație internationala.
Fiecare autoritate a administrației publice locale, municipala sau judeteana, va determina mărimea unității și poate lua în calcul posibilitatea ca o persoană sa acopere o singura calificare sau mai multe.
Fiecare autoritate a administrației publice locale, municipala sau judeteana, va înființa ULM prin reorganizarea aparatului propriu, prin hotărâre a consiliului municipal, respectiv a consiliului județean, în termen de maxim 60 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului pentru aprobarea prezentei Strategii naționale.
5.2.2. Operatorii serviciilor comunitare de utilități publice
Operatorii serviciilor comunitare de utilități publice, definiți potrivit legislației privind serviciile comunitare de utilități publice în vigoare, vor conlucra îndeaproape cu autoritățile administrației publice locale a implementa prezenta Strategie naționala, indiferent de natura capitalului lor și de modalitatea de gestiune adoptată.
Operatorii au obligația de a raporta periodic către ULM stadiul de realizare a prevederilor strategiilor locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice și a planurilor de implementare aferente.
6. PILONUL 2 - REORIENTAREA POLITICII DE TARIFARE ȘI FINANȚARE A ACTIVITĂȚILOR OPERATIONALE ȘI A INVESTIȚIILOR AFERENTE SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂȚI PUBLICE
6.1. Consideratii generale
Aceasta secțiune prezintă modul de abordare a celor mai importante probleme ale sectorului și criteriile de stabilire a prioritatilor, și anume:
a) pregătirea studiilor de fezabilitate pentru obiectivele de investiții aferente serviciilor comunitare de utilități publice;
b) abordarea și limitarile privind finanțarea;
c) abordarea și limitarile privind stabilirea tarifului;
d) abordarea și limitarile privind problemele fiscale;
e) abordarea și limitarile privind subvențiile pentru serviciile comunitare de utilități publice;
6.2. Analiza necesarului de Investiții
Necesarul de investiții aferent infrastructurii tehnico-edilitare a unităților administrativ-teritoriale se fundamentează prin studii de fezabilitate, elaborate și aprobate potrivit legii de către autoritățile administrației publice locale în subordinea /coordonarea cărora funcționează serviciile comunitare de utilități publice.
Stabilirea necesarului de investiții trebuie să cuprindă următoarele etape:
a) analiza situației existente a serviciilor comunitare de utilități publice și a necesităților obiective ale comunităților locale;
b) elaborarea și aprobarea unor strategii proprii, locale, privind dezvoltarea serviciilor comunitare de utilități publice;
c) identificarea obiectivelor de investiții necesare la nivelul fiecărei comunități locale;
d) prioritizarea obiectivelor de investiții;
e) identificarea resurselor - umane, materiale și financiare - necesare pentru realizarea proiectelor;
f) elaborarea și aprobarea studiilor de fezabilitate.
Metodologia de identificare a resurselor pentru finanțarea necesarului de investiții va respecta următoarele:
a) tarifele serviciilor pot fi majorate, în corelare cu rata de suportabilitate, astfel încât nivelul facturii sa nu ducă la depășirea acesteia (a se avea în vedere, în acest sens, secțiunea "Creșterea de tarif");
b) nivelul maxim al resurselor financiare proprii (surse directe pentru investiții rezultate din creșterile de tarif, împrumuturi ce pot fi contractate luând în considerare costurile rambursarii, participarea sectorului privat considerând rentabilitatea capitalului investit, etc.) va fi calculat pe baza resurselor generate de creșterile tarifare;
c) deficitul financiar - reprezentând valoarea aferentă volumului de investiții neacoperit - va fi finanțat din următoarele surse:
- surse de la bugetul local;
- surse de la bugetul de stat;
Autoritățile administrației publice locale trebuie să realizeze o analiza diagnostic a situației existente, sa evalueze nivelul necesarului investitional și structura instituțională la nivel local pentru ca toate serviciile comunitare de utilități publice să respecte angajamentele României față de UE.
La analiza necesarului de investiții trebuie să se țină seama de planurile de implementare, evaluarile de costuri și perioadele de tranzitie acceptate de Uniunea Europeană.
Analiza la nivel local va fi realizată prin consultarea tuturor actorilor implicați în sfera serviciilor comunitare de utilități publice, respectând atât principiul comunitar al "parteneriatului" cat și Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala în administrația publică.
Fiecare autoritate a administrației publice locale trebuie, cu concursul operatorilor din subordine /coordonare, sa elaboreze și sa aprobe un Plan-director pentru fiecare sector al serviciilor comunitare de utilități publice, în care să identifice necesitățile investitionale, să le prezinte coerent sub forma de proiecte și să le atribuie un grad de prioritate, pe baza unor criterii de evaluare și selecție adoptate în conformitate cu Normele metodologice privind criteriile de evaluare și selecție a obiectivelor de investiții publice aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 980/2005.
Structura Planului-director trebuie să fie pregatita în conformitate cu prevederile legislației române, sa țină cont de programele privind dezvoltarea economico-socială a unităților administrativ-teritoriale, de planurile de amenajare a teritoriului și de planurile de urbanism.
Consiliul județean va coordona întreg procesul în cazul proiectelor de investiții publice ce necesita o abordare judeteana sau care înglobează orașe și/sau zone rurale. Pentru proiectele care necesita o abordare regionala consiliile județene trebuie să colaboreze cu agențiile de dezvoltare regionale.
Pe baza programului de investiții și a prioritatilor de investire identificate în Planul-director, fiecare autoritate a administrației publice locale trebuie să identifice sursele pentru finanțarea proiectelor de investiții publice. Sursele pe care autoritățile administrației publice locale trebuie să le ia în considerare la pregătirea planului de finanțare sunt prezentate, fără a se limita la acestea, în următoarele capitole.
6.3.1. Fonduri de la Uniunea Europeană
Asistența financiară primită de la Uniunea Europeană operează pe baza următoarelor principii-cheie:
a) programarea - principiu care implica diagnosticarea situației existente, formularea unei strategii multianuale integrate și coerente și definirea de obiective concrete și fezabile;
b) subsidiaritatea - principiu de baza a funcționarii U.E. care se traduce prin faptul ca o autoritate superioară nu trebuie și nu poate prelua activitățile unei autorități inferioare, atât timp cat aceasta poate să atinga scopul în mod eficient (de aceea, fondurile structurale nu sunt direct alocate de Comisia Europeană, principalele prioritati ale unui program de dezvoltare fiind definite de autorități naționale/regionale în cooperare cu Comisia Europeană, iar selecția și managementul proiectelor rămân în responsabilitatea exclusiva a autorităților naționale/regionale);
c) concentrarea resurselor - principiu care asigura directionarea celei mai mari părți a resurselor financiare pe câteva obiective prioritare către regiunile cu cele mai critice situații economice și către grupurile sociale cele mai dezavantajate;
d) aditionalitatea - principiu care implica faptul ca asistența furnizată de U.E. este complementara celei asigurate de un stat membru (ajutorul comunitar trebuie să fie suplimentar și nu un substitut pentru activitățile și cheltuielile naționale);
e) parteneriatul - principiu-cheie care implica cooperarea strânsă între Comisia Europeană și autoritățile corespunzătoare, naționale/regionale/locale, inclusiv parteneri economici și sociali.
Nivelul intervenției grantului va fi calculat pe baza metodologiei descrise în ghidurile Comisiei Europene pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiții și va fi stabilit prin documentele de programare și finanțare agreate de România cu Uniunea Europeană.
Nivelul intervenției grantului trebuie folosit ca un instrument pentru combinarea diferitelor surse de finanțare. Nivelul intervenției grantului trebuie folosit ca un instrument de maximizare a altor resurse financiare ce au costuri scăzute cum ar fi împrumuturile de co-finanțare, în principal de la instituțiile financiare internaționale, și co-finanțarea prin PPP.
Pentru accesarea fondurilor UE, autoritățile administrației publice locale vor parcurge următoarele etape:
a) tarifele serviciilor vor fi mărite până când nivelul facturii pentru un serviciu va atinge nivelul acceptat ale ratei suportabilitatii (pentru mai multe detalii vezi secțiunea "Creșterea de tarif");
b) pe baza veniturilor generate din creșterile tarifare va fi calculat nivelul maxim al resurselor financiare proprii (pe baza costului și a perioadei rambursarii co-finanțării);
c) pentru partea ce a rămas de acoperit se vor cauta soluții de co-finanțare din împrumuturi și/sau granturi din fondurile UE.
Autoritățile de management, constituite pentru gestionarea asistenței financiare comunitare acordate prin instrumentele structurale vor comunică U.C.M., pentru fiecare an bugetar, fondurile disponibile de la UE pentru domeniul serviciilor comunitare de utilități publice.
Fondurile disponibile vor fi grupate pe sectoare; pentru fiecare sector al serviciilor comunitare de utilități publice ce va beneficia de fondurile UE se va dezvolta un program de investiții publice de interes local, municipal sau județean.
Beneficiarii finali vor depune proiecte pe baza necesităților investitionale identificate în prealabil în Planul multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilități publice și vor accesa fondurile disponibile conform criteriile de eligibilitate specifice fiecărui program.
Sectoarele serviciilor comunitare de utilități publice care pot primi alocari din fondurile UE sunt:
a) alimentarea cu apa potabilă;
b) canalizarea și epurarea apelor uzate;
c) managementul deșeurilor solide;
d) alimentarea cu energie termica în sistem centralizat;
e) transportul public local;
Metodologia de accesare a fondurilor UE, specifică fiecărui sector al serviciilor comunitare de utilități publice va fi comunicată U.C.M. de către autoritățile de management responsabile.
Unitatea centrala de monitorizare va colabora cu autoritățile de management relevante pentru elaborarea documentelor de programare a fondurilor comunitare pentru domeniul serviciilor comunitare de utilități publice.
6.3.2. Resurse de la instituțiile financiare locale, de la instituții financiare internaționale și/sau obținute prin PPP
Aceasta sursa de finanțare va fi folosită pentru a:
a) co-finanta proiecte cu componenta de grant de la UE;
b) finanta proiectele de sine-stătătoare;
Autoritățile administrației publice locale pot accesa resursele atât de la instituțiile financiare internaționale, cat și de la cele locale.
6.3.2.1. Resursele de la instituțiile financiare locale și/sau obținute prin PPP constau, fără a fi limitate la acestea, în următoarele:
a) împrumuturi de la băncile comerciale;
b) obligațiuni municipale;
c) alte instrumente financiare;
d) forme contractuale în cadrul PPP.
Resursele de la instituțiile financiare locale vor fi accesate direct de autoritățile administrației publice locale și pot fi contractate luând în considerare următoarele optiuni:
a) împrumuturi contractate direct de către operator fără implicarea autorității administrației publice locale;
b) împrumuturi contractate de către operator, dar cu garanția parțială sau totală a autorității administrației publice locale, cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat;
c) împrumuturi contractate de către autoritățile administrației publice locale.
Relația cu instituțiile financiare locale va fi administrată direct de către autoritățile administrației publice locale fără implicarea autorităților administrației publice centrale.
Resursele obținute în cadrul PPP vor fi accesate și utilizate conform clauzelor contractuale.
6.3.2.2. Resursele de la instituțiile financiare internaționale constau în principal în împrumuturi. Modul de abordare privind contractarea împrumuturilor de la instituțiile financiare internaționale presupune respectarea urmatorului protocol:
a) autoritățile administrației publice locale vor contacta Ministerul Finanțelor Publice pentru a-și prezenta intentiile, iar toate relațiile cu entitatile străine se vor realiza prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice;
b) pentru instituțiile financiare care cer doar garanție locală: autorității administrației publice locale vor negocia direct cu instituțiile financiare internaționale dar vor cere aprobarea /autorizația de a contracta datoria externa de la Ministerul Finanțelor Publice, înainte de a semna acordul de împrumut.
Autoritățile administrației publice locale se vor conformă legislației românești privind limitarea serviciului datoriei (Legea datoriei publice nr. 313/2004). Conformitatea cu aceasta limita va face subiectul aprobării Comisiei interministeriale pentru fiecare nou serviciu al datoriei pe care autoritatea locală îl va contracta sau îl va garanta.
Prezenta strategie recomanda autorității administrației publice locale sa contracteze datorii care să aducă resurse financiare pentru finanțarea investițiilor în infrastructura tehnico-edilitara aferentă serviciilor comunitare de utilități publice până când serviciul datoriei asociat va reprezenta minim 10% din limita serviciului datoriei de 20% pentru fiecare an.
Autoritățile administrației publice locale au libertate deplina în ceea ce privește sursele de rambursare a datoriilor ce aduc resurse financiare. Opțiunile posibile, fără a se limita la acestea, sunt:
a) rambursarea din creșterile tarifare;
b) rambursarea din sursele proprii ale autorității administrației publice locale;
d) combinatii între cele de mai sus.
Pe baza strategiei adoptate la nivel local autoritățile administrației publice locale vor decide care este opțiunea cea mai buna pentru rambursarea serviciului datoriei, luând în considerare particularitățile condițiilor locale.
Unitatea centrala de monitorizare va informa regulat instituțiile financiare internaționale în privinta implementarii Strategiei naționale și a nevoilor financiare pe termen scurt și mediu pentru a permite acestora dezvoltarea de programe financiare eficiente și consistente.
Este de dorit ca UCM sa joace un rol important în limitarea intervenției statului ca garantor și doar pentru acele cazuri în care acest lucru nu poate fi evitat.
Comitetul de monitorizare pentru serviciile comunitare de utilități publice, prin Unitatea centrala de monitorizare, va asigura existenta unui mecanism clar și funcțional pentru inițierea discuțiilor cu instituțiile financiare și negocierea accesului la fonduri.
Unitatea centrala de monitorizare, în colaborare cu organizațiile neguvernamentale de profil, va susține programe de instruire a operatorilor furnizori/prestatori ai serviciilor comunitare de utilități publice cu privire la mecanismul negocierilor cu instituțiile financiare internaționale și al accesarii împrumuturilor.
Destinația fondurilor de la bugetul de stat consta, fără a se limita la acestea, în următoarele:
a) co-finanțarea proiectelor de investiții finanțate de UE;
b) finanțarea proiectelor de sine-stătătoare în cazurile în care alte surse nu sunt accesibile datorită diferitelor constrângeri (constrangerile suportabilitatii, constrangerile limitării serviciului datoriei, etc);
Nivelul fondurilor de la bugetul de stat pentru investiții în sectorul serviciilor comunitare de utilități publice, ca și co-finanțare a proiectelor finanțate din fonduri comunitare, va fi comunicat CM și UCM de către autoritățile de management relevante, corespunzător fiecărui sector al serviciilor comunitare de utilități publice.
Criteriul pentru acordarea contribuțiilor de la bugetul de stat pentru investițiile publice de interes local vizând modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilități publice se va baza pe:
a) suportabilitatea locală scăzută (ca și contribuții locale de finanțare);
b) prioritatea acordată proiectelor ce servesc mai multor autorități ale administrației publice locale;
c) capacitatea de suport pentru atragerea altor surse de finanțare.
U.C.M. va colabora cu autoritățile de management relevante, precum și cu alte ministere sau instituții care gestionează fonduri de la bugetul de stat în ceea ce privește elaborarea documentelor de programare și urmărirea modului de utilizare a fondurilor alocate serviciilor comunitare de utilități publice.
Autoritățile administrației publice locale pot contribui la finanțarea proiectelor de investiții luând în considerare următoarele optiuni:
a) alocarea fondurilor de la bugetul local;
b) contractarea împrumuturilor;
c) garantarea împrumuturilor;
Asa cum s-a menționat în secțiunile anterioare privind împrumutul contractat și garantat, prezenta strategie recomanda ca autoritățile administrației publice locale sa contracteze datorii care atrag resurse financiare pentru finanțarea investițiilor în infrastructura tehnico-edilitara aferentă serviciilor comunitare de utilități publice până când serviciul datoriei asociat atinge minim 10% (50% din maxim) din limita serviciului datoriei publice pentru fiecare an.
Autoritățile administrației publice locale se vor conformă legislației românești privind limitarea serviciului datoriei. Conformitatea cu aceasta limita va fi subiectul aprobării Comisiei interministeriale pentru fiecare nou serviciu al datoriei pe care municipalitatea îl va contracta sau îl va garanta.
Autoritățile administrației publice locale au libertate deplina în ceea ce privește sursele de rambursare a datoriilor ce aduc resurse financiare. Opțiunile posibile, fără a se limita la acestea, sunt:
a) rambursarea din creșterile tarifare;
b) rambursarea din sursele proprii ale autorităților administrației publice locale;
Pe baza strategiei adoptate la nivel local, autoritățile administrației publice locale vor decide care este opțiunea cea mai buna pentru rambursarea serviciului datoriei luând în considerare particularitățile condițiilor locale.
Fiecare autoritate a administrației publice locale va stabili ponderea fiecărei surse de finanțare pentru respectivul an și pentru următorii 3 ani, pe baza unei planificari multianuale a investițiilor cuprinse în planurile de dezvoltare locală. Autoritățile administrației publice locale vor respecta regulile de alocare ale donorilor și vor fructifica toate oportunitatile oferite de diverse programe de finanțare.
Resursele disponibile din bugetul local pentru investițiile publice de interes local pe următorii 3 ani vor fi comunicate Unității centrale de monitorizare în termen de maxim 9 luni de la aprobarea prezentei strategii.
6.3.5. Principiul acoperirii costurilor
Rata de suportabilitate este procentajul din venitul mediu lunar al familiei (gospodăriei) cheltuit pe o categorie de servicii comunitare de utilități publice (nivelul facturii medii lunare împărțit la venitul mediu lunar ai gospodăriei exprimat în procente).
Rata de suportabilitate trebuie să fie calculată pentru fiecare județ, iar în interiorul județului separat pentru zonele urbane și rurale. Suportabilitatea va fi calculată lunar (factura medie lunară împărțită la veniturile lunare medii ale gospodăriei) dar considerând datele medii pentru o perioadă de cel puțin 1 an. Consiliile locale, consiliile județene sau asociațiile de dezvoltare comunitara, după caz, pot stabili, în situații justificate, un nivel al ratei de suportabilitate diferit de cel județean.
Operatorii serviciilor comunitare de utilități publice vor calcula factura medie pe gospodărie (apartament) pentru fiecare tip de serviciu. Metodologia de calcul a facturii medii pe gospodărie conține, fără a se limita la aceasta, următorii pasi:
● cantitatea totală facturată pentru consumatorii casnici pentru fiecare categorie de serviciu: (TQ(i)) (pe perioada considerată);
● numărul total de consumatori casnici (numărul populației): (TC(i));
● numărul mediu al persoanelor pe gospodărie (Institutul Național de Statistica): (n);
● tariful mediu pe fiecare categorie de servicii, inclusiv TVA: (TF(i)) (pe perioada considerată);
● numărul de luni luate în considerare (perioada considerată) pentru calcularea datelor medii: (m) (valoarea recomandată este de cel puțin 1 an).
Total factura pe luna = (f2Σ((TQ(i) / TC(i))xTf(i)/m) x n
Rata de suportabilitate va fi calculată de autoritățile administrației publice locale, municipale sau județene implicate luând în considerare următoarea formula:
Rata de suportabilitate(%)=Total factura pe luna/ Venitul mediu x100
Rata de suportabilitate va fi calculată pentru fiecare județ, separat pentru zona urbana și separat pentru zona rurală. Dacă birourile statistice teritoriale sau autoritățile administrației publice locale pot furniza date mai detaliate privind veniturile gospodăriei pentru fiecare județ (ex. pentru zonele urbane mari), rata suportabilitatii va fi calculată pentru fiecare zona separată în care exista date oficiale statistice privind veniturile gospodariilor.
Nivelurile generale recomandate pentru ratele de suportabilitate, calculate pe baza formulei anterioare, sunt:
a) alimentare cu apa - canalizare ape uzate: rata de suportabilitate = 3,5%
b) managementul deșeurilor solide (colectarea, transportul și depozitarea): rata de suportabilitate = 1%
c) transportul public local: rata de suportabilitate = 3%
d) alimentarea cu energie termica în sistem centralizat: rata de suportabilitate = 10% (valoare medie dacă factura anuală este împărțită pe luni) sau 20% (dacă rata de suportabilitate ia în considerare doar lunile din sezonul rece).
Creșterile de tarif ca rezultat al acestei abordari vor fi considerate ca și cote de dezvoltare și vor fi folosite numai pentru a finanta proiectele de investiții și costurile suplimentare legate de proiectele de investiții.
Pentru epurarea apelor uzate, autoritățile administrației publice locale pot aproba tarife diferențiate pentru consumatorii economici pe baza gradului de poluare a apei uzate comparativ cu valorile medii pentru regiune (după principiul "poluatorul plătește").
Implementarea ajustarilor tarifare conform celor prezentate reprezintă o condiție prealabilă pentru accesarea fondurile de la Uniunea Europeană.
Pentru ca serviciile comunitare de utilități publice sa atinga conformitatea cu toate angajamentele României incluse în planurile de implementare a directivelor UE, metodologia de tarifare va fi schimbată pentru a lua în considerare următoarea abordare:
a) tarifele pot fi mărite pentru fiecare categorie de servicii comunitare de utilități publice până când nivelul mediu al facturii va atinge nivelele acceptate ale ratei suportabilitatii pentru consumatorii casnici; aceste nivele sunt recomandate pe plan național;
b) pentru realizarea unor proiecte de interes major pentru comunitate și pe perioade determinate - pe baza strategilor pregătite la nivel local, cu consultarea prealabilă a comunităților locale beneficiare ale serviciilor și după adoptarea unor măsuri de protecție socială a categoriilor defavorizate - autoritățile administrației publice locale pot adopta tarife pentru serviciile comunitare de utilități publice peste nivelul recomandat pentru gradul de suportabilitate; ANRSC va aviza noile tarife din punct de vedere metodologic pe baza raportului de analiza privind necesitatea creșterii tarifelor, prezentat de autoritățile administrației publice locale.
ANRSC va include prezenta abordare în metodologia de stabilire a tarifului în termen de maxim 12 luni de la aprobarea prezentei Strategii naționale.
În termen de maxim 6 luni de la aprobarea prezentei Strategii naționale, Institutul Național de Statistica va elabora o metodologie pentru a calcula și publică nivelul venitului mediu pe gospodărie, atât pentru zonele urbane, cat și pentru zonele rurale, iar birourile locale din fiecare județ o vor implementa.
6.3.6. Participarea sectorului privat
Autoritățile administrației publice locale pot decide, în conformitate cu legislația existenta privind parteneriatul public-privat, implicarea sectorul privat pentru a eficientiza operarea serviciilor, pentru un raport calitate/preț mai bun, pentru a extinde aria de operare, pentru a asigura creșterea calității și continuității serviciilor comunitare de utilități publice, pentru a transfera o parte din riscurile și garanțiile de operare și finanțare sectorului privat și pentru acoperirea nevoilor de co-finanțare în cadrul programelor europene (granturi).
Participarea sectorului privat nu trebuie considerată un obiectiv ci ca o modalitate de a atinge obiectivele propuse. Principalele obiective pe care autoritățile administrației publice locale trebuie să le ia în considerare atunci când decid implicarea sectorului privat sunt:
a) aportul de expertiza tehnica, managerială și tehnologică în sector;
b) îmbunătățirea eficientei economice (investiții operationale și de capital);
c) injectarea investițiilor de capital la scara mare sau castigarea accesului la piețele private de capital;
d) reducerea subvențiilor publice (ceea ce permite redirectionarea fondurilor eliberate);
e) izolarea sectorului de intervenția externa pe termen scurt;
f) mărirea receptivitatii sectorului la nevoile și preferintele consumatorilor;
g) atragerea de fluxuri financiare extrabugetare;
h) disponibilizarea unor fonduri publice și utilizarea lor în alte domenii de interes local.
Considerând cerințele de investire pentru următorii ani, autoritățile administrației publice locale vor trebui să se concentreze în principal asupra problemelor de finanțare atunci când vor decide implicarea sectorului privat prin corelarea următoarelor caracteristici:
a) necesarul mare de finanțare în sectoarele de mediu pentru a îmbunătăți și extinde serviciile de utilități publice în conformitate cu cerințele aderării la U.E. și prevederile efective ale serviciului;
b) lipsa de finanțare din fondurile publice disponibile și incapacitatea de a acoperi costurile din resurse de la instituții financiare internaționale.
Aceasta implica nu doar identificarea surselor suplimentare de finanțare ci și intenția utilizării mai eficiente a fondurilor publice și creșterea impactului lor.
Autoritățile administrației publice locale vor decide dacă atingerea obiectivelor stabilite în strategia locală pot fi implementate mult mai eficient prin luarea în considerare a unei optiuni de participare a sectorului privat.
Înainte de orice implicare a sectorului privat, autoritățile administrației publice locale vor pregati un studiu privind oportunitatea participării sectorului privat, luând în considerare principiile prezentate mai sus.
6.3.7. Alte surse de finanțare
Autoritățile administrației publice locale pot folosi alte surse de finanțare a necesarului de investiții, dacă studiile realizate arata ca folosirea acestor fonduri este fezabila.
Pentru a putea recurge la fonduri rambursabile, autoritățile administrației publice locale vor trebui să asigure ca au potențial pentru rambursarea fondurilor. În acest sens este necesară elaborarea în prealabil a unui studiu detaliat privind sursele de rambursare a fondurilor (împrumuturilor) și a posibilităților de rambursare.
Fiecare autoritate a administrației publice locale, prin Unitatea locală pentru monitorizarea servicii comunitare de utilități publice, municipala sau judeteana, vor trebui sa informeze biroul de monitorizare de la nivel de prefectura în privinta acestor resurse financiare, în termen de maxim 1 luna de la începutul discuțiilor inițiale cu finantatorii.
Scopul ajustarilor de tarife până la atingerea limitelor general acceptate ale ratei de suportabilitate trebuie să fie generarea de resurse financiare pentru finanțarea proiectelor de investiții solicitate. Creșterea valorii facturilor pentru serviciile comunitare de utilități publice (creșterile de tarif) vor fi însoțite de reglementări administrative și fiscale.
Proiectele anterioare din sectorul serviciilor comunitare de utilități publice, realizate prin co-finanțare de la instituții financiare internaționale, au relevat necesitatea modificărilor de ordin fiscal, aceasta abordare creând premizele pentru o dezvoltare durabila. Reglementările fiscale prezentate mai jos vor trebui implementate o dată cu crearea unui fond de tip IID - Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare.
Având în vedere cele de mai sus, în sectorul serviciilor comunitare de utilități publice vor fi implementate următoarele măsuri fiscale:
a) impozitul pe profit plătit autorităților administrației publice locale, va fi rambursat într-un fond special pentru investiții și pentru plata serviciului datoriei;
b) taxa de concesiune (redeventa) plătită autorităților administrației publice locale va fi rambursata într-un fond special pentru investiții și pentru plata serviciului datoriei și/sau va fi gestionata direct de autoritatea administrației publice locale, pentru investițiile planificate;
c) cota din profit plătită autorităților administrației publice locale în cazul gestiunii directe, precum și redeventa plătită autorităților administrației publice locale în cazul gestiunii delegate va fi rambursata într-un fond special pentru investiții și pentru plata serviciului datoriei și/sau va fi gestionata direct de autoritatea administrației publice locale pentru investițiile planificate.
Ministerul Finanțelor Publice a legiferat deja acest principiu pentru toți operatorii, pe baza unei metodologii de creare și utilizare a fondurilor de tip IID, prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 198/2005.
6.5. Metodologia pentru crearea unui fond de tip IID
Constituirea, alimentarea și utilizarea Fondului de întreținere, înlocuire și dezvoltare, denumit în continuare Fond IID, este obligatorie pentru toți operatorii furnizori/prestatori ai serviciilor comunitare de utilități publice și/sau unitățile administrativ-teritoriale, după caz, care derulează proiecte de dezvoltare și modernizare a infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilități publice și care beneficiază de asistența financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene și/sau de împrumuturi pentru cofinantarea proiectelor din partea instituțiilor financiare internaționale.
Baza legală pentru crearea acestui tip de fond este stabilită prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea și utilizarea Fondului de întreținere, înlocuire și dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistența financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1193/30.12.2005 și a normelor metodologice care fac parte din aceasta.
6.6. Metodologia de subventionare
O noua strategie de subventionare va fi elaborata pentru a acoperi nevoile consumatorilor casnici cu venituri scăzute pentru toate serviciile comunitare de utilități publice, nu separat pe fiecare serviciu.
Subvenționarea gospodariilor (consumatorilor casnici) pentru plata serviciilor comunitare de utilități publice, inteleasa ca măsura socială a categoriilor defavorizate ale populației, se vor concentra pe nevoi, nu pe preț/tarif. O analiza detaliată va fi desfășurată de specialiștii M.M.S.S.F., M.F.P., M.A.I., A.N.R.S.C. și I.N.S. folosind venitul și cheltuielile pe gospodărie ca baza pentru determinarea categoriilor de populație care se încadrează în criteriile luate în calcul și a sumei acordate sub forma de ajutoare sociale.
M.M.S.S.F., M.F.P., M.A.I., A.N.R.S.C. și I.N.S. vor pregati și furniza Guvernului o astfel de analiza în termen de maxim 6 luni de la aprobarea acestei strategii.
Pe baza acestei analize, Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor vor elabora o noua metodologie privind ajutoarele sociale pentru serviciile comunitare de utilități publice, nu mai târziu de 6 luni după aprobarea prezentei strategii.
7. PILONUL 3 - CREȘTEREA CAPACITĂȚII DE ABSORBȚIE A FONDURILOR DE INVESTIȚII
Dimensiunea economico-financiară a serviciilor comunitare de utilități publice și rolul lor în menținerea și evitarea excluziunii sociale reclama și indreptateste accesul acestui domeniu de activitate la fondurile comunitare nerambursabile al căror obiectiv este, tocmai, armonizarea economico-socială cu standardele Uniunii Europene și reducerea disparitatilor economice și sociale existente între diversele regiuni ale Europei.
Creșterea capacității de absorbție și de atragere a fondurilor de investiții este legată de capacitatea României și a autorităților administrației publice locale - comunale, orășenești, municipale sau județene - de a pregati proiecte de investiții publice, ca număr și calitate, acceptabile pentru entitatile finanțatoare și de a implementa programe de investiții în conformitate cu planurile de acțiune adoptate.
Responsabilitățile pentru planificarea, fundamentarea, promovarea, aprobarea și implementarea lucrărilor din infrastructura tehnico-edilitara a localităților aferentă serviciilor comunitare de utilități publice revin, potrivit legislației în vigoare, autorităților administrației publice locale. Autoritățile de la nivel central vor exercita doar un rol de îndrumare, monitorizare și control, nu un rol de conducere în pregătirea și implementarea proiectelor de investiții.
7.1. Asistența tehnica pentru Unitatea centrala de monitorizare
Pentru Unitatea centrala de monitorizare va fi creat un program de asistența tehnica în maxim 9 luni de la aprobarea prezentei strategii Obiectivele programului de asistența tehnica vor fi, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) crearea unui SIM (Sistem Integrat de Monitorizare) pentru monitorizarea și implementarea strategiei;
b) pregătirea procedurilor de lucru;
c) instruirea personalului de la birourile centrale și prefecturale;
d) implementarea unui program de tip TOT (instruirea instructorilor) pentru personalul de la birourile centrale și locale privind pregătirea strategiei, pregătirea proiectului și procesul de imbunatatire operationala și financiară;
e) crearea unui soft (baza de date) care va fi folosit pentru monitorizarea implementarii Strategiei naționale. Acest soft va fi compatibil cu baza de date privind serviciile comunitare de utilități publice gestionata de ANRSC.
Ministerul Administrației și Internelor va realiza o analiza astfel încât sa creeze un astfel de program de asistența tehnica în termen de maxim 9 luni de la aprobarea prezentei strategii.
7.2. Asistența pentru elaborarea, monitorizarea și evaluarea strategiilor locale, municipale sau județene
Personalul Unității centrale de monitorizare, atât cel de la biroul central, cat și cel de la birourile locale prefecturale va pregati un program detaliat de lucru cu implicarea autorităților administrației publice locale, municipale sau județene ce va conține, dar nu se va limita la, următoarele elemente:
a) instruirea specialiștilor autorităților administrației publice locale, municipale sau județene și ai Unităților locale, municipale sau județene pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice în privinta metodologiei de monitorizare și ajustare a strategiilor locale, municipale sau județene;
b) disponibilitatea de a se intalni cu specialiștii autorităților administrației publice locale, municipale sau județene pentru clarificări și discutarea strategiei pe baza unui program;
c) programarea vizitelor pe teren pentru monitorizarea implementarii strategiilor adoptate la nivel local, municipal sau județean.
7.3. Asistența pentru fazele de pregătire a proiectului
Personalul Unității centrale de monitorizare, atât cel al biroului central, cat și cel al birourilor prefecturale va pregati un program detaliat de lucru cu implicarea autorităților administrației publice locale, municipale sau județene ce va conține, dar nu se va limita la, următoarele elemente:
a) instruirea specialiștilor Unităților locale, municipale sau județene pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilități publice în privinta metodologiei de accesare a diferitelor tipuri de fonduri și de pregătire a proiectelor;
b) instruirea specialiștilor Unităților locale, municipale sau județene pentru monitorizarea servicii comunitare de utilități publice în privinta administrării relațiilor cu diferite instituții (UE, IFI, etc);
c) disponibilitatea de a se intalni cu specialiștii Unităților locale, municipale sau județene de monitorizare pentru discuții de clarificare, pe baza unui program (calendar).
7.4. Asistența în procesul de imbunatatire operationala și financiară
Personalul Unității centrale de monitorizare, atât cel al biroului central, cat și cel al birourilor prefecturale va pregati un program detaliat de lucru cu implicarea autorităților administrației publice locale, municipale sau județene ce va conține, dar nu se va limita la, următoarele elemente:
a) instruirea specialiștilor autorităților administrației publice locale, municipale sau județene și ai operatorilor în privinta procesului de implementare și monitorizare a strategiilor de restructurare și a programelor de dezvoltare durabila;
b) sprijinirea specialiștilor de la nivel local, municipal sau județean (autoritățile administrației publice locale, municipale sau județene și operatori) cu scopul de a crește capacitatea acestora de a coordona și implementa strategiile proprii;
c) monitorizarea procesului de implementare a strategiei pentru serviciile comunitare de utilități publice.
7.5. Abordarea privind administrarea asistenței tehnice la nivel local, municipal sau județean
Pentru a maximiza folosirea resurselor financiare existente, vor fi implementate noi principii cu privire la metodologia de remunerare pentru programele de asistența tehnica privind consolidarea instituțională și pregătirea proiectelor, astfel:
a) remunerarea se va realiza pe baza performantelor proiectului, și nu pe baza efortului depus;
b) partea fixa va fi de maxim 40% din valoarea contractului;
c) partea variabila (comision de succes) va fi de 60% din valoarea totală a contractului și va fi plătită după îndeplinirea cu succes a sarcinilor;
d) valoarea maxima a contractelor de asistența tehnica aferentă proiectelor de investiții va fi de maximum 6% din valoarea proiectului de investiții și nu va putea depăși 3 milioane Euro.
Entitatile responsabile vor implementa aceste principii în termen de maxim 6 luni de la aprobarea prezentei strategii.
8.1. Consideratii generale
Conformarea serviciilor comunitare de utilități publice cu toate angajamentele României incluse în planurile de implementare pentru acquis-ul comunitar relevant se afla în responsabilitatea autorităților administrației publice locale, municipale sau județene.
Responsabilitatea pregătirii și implementarii strategiilor locale, municipale sau județene revine autorităților administrației publice locale, municipale sau județene.
Pregătirea strategiilor proprii, la nivel local, municipal sau județean, pentru serviciile comunitare de utilități publice trebuie să fie în conformitate cu toate angajamentele României incluse în planurile de implementare pentru acquis-ul comunitar, și trebuie să incorporeze toate principiile prezentei Strategii naționale.
Autoritățile administrației publice locale, municipale sau județene au responsabilitatea sa determine și să monitorizeze ca toți operatorii de la nivel local, municipal sau județean să se conformeze tuturor angajamentelor României incluse în planurile de implementare pentru acquis-ul comunitar în timpul programat.
8.2. Pregătirea strategiilor locale, municipale sau județene
Fiecare autoritate a administrației publice locale, municipale sau județene va pregati propria strategie locală/judeteana privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice (aplicabilă fiecărui tip de serviciu), luând în considerare, fără a se limita la acestea, următoarele puncte:
c) analiza situației existente;
d) necesarul de investiții pentru a atinge obiectivele și prioritizarea acestora (plan-director și studiile de fezabilitate);
e) analiza instituțională;
g) planul de implementare;
h) monitorizarea și ajustarea strategiei.
Autoritățile administrației publice locale, municipale sau județene vor pregati o strategie la nivel local, municipal sau județean pentru fiecare categorie de servicii în parte, pe baza principiilor stabilite în prezenta strategie, în termen de maxim 6 luni de la aprobarea prezentei Strategii naționale.
8.3. Planul de implementare
Pe baza necesarului de investiții publice și a resurselor disponibile, autoritățile administrației publice locale, municipale sau județene, în colaborare cu fiecare operator de servicii comunitare de utilități publice, vor pregati planuri de implementare proprii care să conțină, fără să se limiteze la acestea, următoarele informații:
a) parametrii serviciului ce vor fi atinsi pentru fiecare sector al serviciilor comunitare de utilități publice, cu un program detaliat pentru fiecare parametru până în 2020, corelat cu programul de conformare stabilit de comun acord cu UE;
b) necesarul total de investiții pentru fiecare sector care să fie în conformitate cu toate cerințele, eșalonat pe ani până în 2020;
c) sursele de finanțare considerate pentru fiecare proiect de investiții detaliate pe surse și pe ani până în 2020;
d) măsurile pe care autoritățile administrației publice locale doresc să le implementeze în programul propus.
Planurile de implementare a strategiilor proprii privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, adoptate la nivel local ori județean, vor tine seama de termenele prevăzute în planurile de implementare a acquis-ului comunitar și de termenele stabilite cu autoritățile administrației publice centrale.
Planurile de implementare vor face parte din strategia proprie pe care autoritățile administrației publice locale, municipale sau județene o vor pregati pentru accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice. Strategiile ce conțin planurile proprii de implementare vor fi transmise Unității centrale de monitorizare.
Trimestrial, autoritățile administrației publice locale, municipale sau județene vor trimite un raport compartimentului de monitorizare de la nivelul instituțiilor prefectului în care vor descrie progresele obținute în implementarea strategiei, comparand prevederile planului de implementare cu rezultatele concrete obținute.
9. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA STRATEGIEI NAȚIONALE
La nivelul autorităților administrației publice locale, municipale sau județene, funcția de monitorizare și evaluare va fi asigurata de ULM.
Unitatea municipala/judeteana de monitorizare - ULM - va pregati trimestrial rapoartele de monitorizare și evaluare pentru fiecare tip de serviciu comunal de utilități publice și le va transmite următoarelor entități în nu mai mult de 45 de zile de la sfârșitul trimestrului:
a) consiliului local, județean, sau Consiliului General al Municipiului București;
b) biroului de monitorizare de la nivelul prefecturii;
c) altor entități, dacă e cazul.
Raportul trimestrial va prezenta performanțele procesului de implementare și va cuprinde doua seturi de date:
a) informații corespunzătoare trimestrului încheiat;
b) informații cumulate, corespunzătoare trimestrelor parcurse din anul respectiv.
Compartimentele de monitorizare de la nivelul instituțiilor prefectului vor colecta toate rapoartele și vor centraliza informațiile la nivel județean după care vor transmite informațiile Unității centrale de monitorizare de la nivelul Ministerului Administrației și Internelor nu mai târziu de 45 de zile de la sfârșitul trimestrului respectiv.
Unitatea centrala de monitorizare de la nivelul Ministerului Administrației și Internelor va centraliza informația la nivel național pentru fiecare tip de serviciu comunal de utilități publice, va include concluziile într-un raport și le va prezenta Comitetului de monitorizare nu mai târziu de 75 de zile după sfârșitul trimestrului.
Orice schimbări în strategiile locale, municipale sau județene realizate de către autoritățile administrației publice locale, municipale sau județene vor fi comunicate Unității centrale de monitorizare în maxim 30 de zile după aprobarea acestora.
Pe baza rapoartelor de evaluare, Comitetul de monitorizare poate propune schimbări în Strategia naționala privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice.