Capitolul IV — Situații de escortare

(1) Escortarea, paza și supravegherea persoanelor private de libertate la organele judiciare se realizează cu respectarea principiilor de separațiune.

(2) Pe durata deținerii în camerele de arest de la sediul organelor judiciare, persoanelor private de libertate li se aplică dispozițiile art. 36 alin. (5) din Lege.

(3) La amenajarea spațiilor destinate persoanelor private de libertate la sediul organelor judiciare, instanțele de judecată au în vedere asigurarea separațiunii conform reglementărilor în vigoare.

(1) Pentru îndeplinirea misiunilor de escortare, pază și supraveghere a persoanelor private de libertate prezentate la sediul organelor judiciare se pot utiliza mijloace de imobilizare ca măsură de siguranță, după cum urmează:

(2) Persoanele private de libertate cu afecțiuni medicale locomotorii grave și femeile în stare vizibilă de graviditate sunt exceptate de la aplicarea mijloacelor de imobilizare, cu ocazia prezentării în exteriorul locului de deținere.

(3) Tipul mijloacelor de imobilizare folosite în misiunile de escortare, pază și supraveghere a persoanelor private de libertate prezentate la sediul organelor judiciare este stabilit la art. 12, cu excepția lit. e) și m) din prezentul Regulament.

(4) Pentru persoanele private de libertate care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului se pot folosi și sisteme electronice de supraveghere la distanță.

(1) Persoanele private de libertate escortate la organele judiciare sunt echipate cu ținută personală care trebuie să fie decentă, îngrijită și adecvată anotimpului.

(2) Ținuta persoanelor private de libertate trebuie să fie diferită de uniforma personalului.

(1) Efectuarea percheziției corporale și verificarea ținutei persoanelor private de libertate în vederea prezentării la organele judiciare se execută, în timpul orelor de program, sub coordonarea șefului serviciului siguranța deținerii sau a persoanei nominalizate prin decizie zilnică în acest sens, iar în afara programului, sub coordonarea șefului de tură.

(2) Activitățile prevăzute la alin. (1) se execută în încăperi anume destinate și amenajate corespunzător.

(3) Cu ocazia prezentării în fața organelor judiciare, persoanele private de libertate pot păstra asupra lor înscrisurile necesare cauzei aflate pe rol, hârtie de scris, medicamentele necesare pentru intervalul de timp afectat acestei activități, hrană rece și un recipient din material plastic transparent cu apă.

(1) La sediul organelor judiciare, înainte de debarcarea persoanelor private de libertate din mijloacele de transport, șeful escortei ia următoarele măsuri:

(2) După îndeplinirea acestor activități premergătoare debarcării persoanelor private de libertate, șeful de escortă dispune:

(1) Paza persoanelor private de libertate la organele judiciare se execută cu personalul care a asigurat escortarea acestora până la sediile autorităților respective.

(2) În scopul folosirii judicioase a efectivelor care asigură paza persoanelor private de libertate la aceste organe, directorul locului de deținere, de comun acord cu șefii organelor judiciare în circumscripția cărora se găsește locul de deținere, stabilesc graficul de prezentare a persoanelor private de libertate pentru soluționarea cauzelor aflate pe rol.

(1) Amenajarea și dotarea spațiilor și circuitelor funcționale necesare aducerii în fața organului judiciar a persoanelor private de libertate sunt prevăzute în anexele nr. 41a și 41b.

(2) Supraveghetorul de la camerele de arest prevăzute la alin. (1) nu poartă armament, acesta fiind asigurat și depozitat în dulapuri metalice, încuiate.

(1) Persoanele private de libertate sunt conduse spre sălile de judecată pe itinerare prestabilite.

(2) Dispozitivul de pază în jurul boxelor în care au fost introduse persoanele private de libertate se asigură cu cel puțin doi membri ai personalului, dispuși în așa fel încât să poată observa permanent atitudinea și comportarea acestora și a persoanelor din sală, fiind în măsură să acționeze cu rapiditate pentru a împiedica orice acțiune de sustragere de la executarea pedepsei sau de eludare a regimului legal de detenție.

(1) La încheierea ședinței de judecată sau audierii, la dispoziția șefului de escortă, persoanele private de libertate sunt scoase din boxă și sala de judecată sau din camera de audiere, sunt escortate sub pază pe itinerarul prestabilit și sunt introduse în camerele de arest ori, după caz, în mijlocul de transport, în aceleași condiții ca și cele stabilite la aducerea lor la sediul organului judiciar.

(2) În eventualitatea în care, cu ocazia prezentării la organul judiciar, reprezentantul instituției respective dorește audierea persoanei private de libertate în lipsa membrilor escortei, șeful de escortă îi comunică riscul și pericolul pe care îl prezintă persoana privată de libertate și solicită acestuia să certifice prin semnătură modul de efectuare a audierii.

(3) Membrii escortei așteaptă finalizarea audierii în apropierea spațiului în care se desfășoară audierea. După preluarea persoanei private de libertate se execută percheziția corporală sumară.

(1) La solicitarea avocatului, cu aprobarea organului judiciar, șeful de escortă permite acestuia să ia legătura cu persoana privată de libertate căreia îi acordă asistență juridică, într-un spațiu anume destinat, cu asigurarea condițiilor de siguranță și confidențialitate, sub supraveghere vizuală.

(2) Studierea dosarului de către persoana privată de libertate se realizează în aceleași condiții, în prezența unui funcționar al organului judiciar.

(1) La internarea persoanelor private de libertate în unitățile sanitare din afara sistemului penitenciar participă șeful serviciului siguranța deținerii sau un alt ofițer desemnat de directorul locului de deținere, care consemnează în carnetul postului, cu ocazia instalării schița dispozitivului de pază, îndatoririle specifice ale personalului în raport cu amplasarea, configurația și dotarea camerei. Cu același prilej se stabilesc modul în care își execută serviciul personalul care asigură paza, posibilitatea aplicării sistemelor electronice de supraveghere la distanță, itinerariile de deplasare ale persoanei private de libertate pentru nevoi fiziologice, servirea mesei, tratament, precum și locurile și momentele vulnerabile.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) se verifică toate încăperile unde are acces persoana privată de libertate și se dispune cu privire la măsurile ce se impun a fi luate pentru înlăturarea condițiilor favorabile producerii unor incidente.

(1) Cu ocazia instruirii personalului înaintea plecării în misiune se urmărește însușirea atribuțiilor și a datelor prevăzute în carnetul postului, cele privind situația juridică a persoanei private de libertate, riscul pe care îl prezintă aceasta pentru siguranța penitenciarului, a riscului epidemiologic, comportamentul adoptat pe timpul detenției, precum și alte date concludente prevăzute în formularul privind istoricul escortării.

(2) Predarea-primirea serviciului de către agenții supraveghetori se poate realiza și la sediul unității sanitare din rețeaua publică, cu aprobarea directorului locului de deținere.

(1) În situația internării, în aceeași perioadă, a mai multor persoane private de libertate, se urmărește gruparea acestora în același salon dacă normele și afecțiunile medicale permit.

(2) Detaliile și particularitățile pentru fiecare caz de internare sau consultație se consemnează în carnetul postului.

(1) Prevederile art. 229 din prezentul Regulament se aplică în mod corespunzător în cazul escortării persoanelor private de libertate la unitățile sanitare din afara sistemului penitenciar.

(2) Supravegherea persoanelor private de libertate clasificate în regim deschis și semideschis internate în unitățile sanitare din afara sistemului penitenciar poate fi realizată de către un singur agent, în funcție de persoana și conduita fiecărui condamnat, cu aprobarea directorului locului de deținere, caz în care pot fi utilizate sisteme electronice de supraveghere la distanță, dacă starea de sănătate și investigațiile medicale de specialitate o permit.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în raport de măsurile de siguranță existente, persoanele private de libertate clasificate în regim deschis pot fi internate în unități sanitare din afara sistemului penitenciar fără supraveghere permanentă, în funcție de persoana și conduita fiecărui condamnat, cu aprobarea directorului locului de deținere, caz în care pot fi utilizate sisteme electronice de supraveghere la distanță, dacă starea de sănătate și investigațiile medicale de specialitate o permit.

(4) În situația internării persoanelor private de libertate clasificate în regim deschis, fără supraveghere, se vor întocmi următoarele documente:

(5) Pe durata internării fără supraveghere, persoanele private de libertate din regimul deschis pot deține și folosi doar telefoane mobile proprii în condițiile art. 87 alin. (6) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013.

(6) Dreptul la vizită este asigurat în condițiile art. 140 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii, indiferent de regimul de deținere.

(7) Pentru persoanele private de libertate clasificate în regimul închis și maximă siguranță, cu excepția persoanelor clasificate în categoria celor care prezintă risc pentru siguranța locului de deținere, atunci când starea de sănătate și afecțiunile afectează în mod evident posibilitatea persoanei de deplasare, conform diagnosticului medicului curant, paza și supravegherea acesteia se poate realiza de către un singur agent, cu aprobarea directorului locului de deținere, caz în care pot fi utilizate și sisteme electronice de supraveghere la distanță, dacă starea de sănătate și investigațiile medicale de specialitate o permit.

(1) Cu ocazia internării, ținuta și obiectele persoanelor private de libertate se ridică și se depun la garderoba unității sanitare.

(2) În raport de condițiile create de unitatea sanitară, persoanele private de libertate internate folosesc echipament specific unităților sanitare, asigurat de către acestea, sau propriu.

(1) În situația internării persoanelor private de libertate în unitățile sanitare din afara sistemului penitenciar, în mod excepțional, se pot aplica curele de imobilizare din piele, plastic sau material textil.

(2) Aplicarea curelelor de imobilizare prevăzute la alin. (1) se face numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(3) În situația în care nu se impune imobilizarea persoanei private de libertate, se va înștiința unitatea sanitară unde va fi internat, despre disponibilitatea personalului care realizează escortarea de a interveni în scopul prevenirii oricăror evenimente negative, inclusiv pentru imobilizarea persoanei private de libertate cu mijloacele din dotare.

(4) Aplicarea mijloacelor de imobilizare persoanei private de libertate pe perioada escortării, se efectuează cu luarea următoarelor măsuri:

(5) În toate cazurile de aplicare a mijloacelor de imobilizare, inclusiv în cazul deținuților internați sau prezentați la consulturi medicale la unități sanitare din afara locului de deținere, se informează, în scris, judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în conformitate cu prevederile art. 26 din Lege.

(1) Membrii personalului care realizează paza și supravegherea informează dispeceratul locului de deținere cu privire la situația operativă, periodic și de îndată în cazul producerii unor incidente.

(2) În situația arătată la art. 245 alin. (3) din prezentul Regulament, persoana care deservește dispeceratul locului de deținere se informează periodic în legătură cu persoana privată de libertate internată prin intermediul personalului medical de gardă.

(3) Directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar se îngrijește să fie realizate controale periodice la unitățile sanitare în care sunt internate persoanele private de libertate, indiferent de regimul de executare în care este inclusă persoana privată de libertate.

(4) În cazul internării persoanelor private de libertate clasificate în regim deschis fără supraveghere, directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar dispune zilnic efectuarea de controale.

(1) În situația urgențelor medicale, escortarea poate fi realizată de către un singur membru al personalului pe durata transportului, atunci când echipajul ambulanței nu permite accesul tuturor membrilor escortei.

(2) În situația urgențelor medicale, când se impune deplasarea unei persoane private de libertate la o unitate sanitară din afara sistemului penitenciar, iar echipajul ambulanței nu permite accesul membrilor escortei pe durata deplasării, aceștia sunt informați despre riscul pe care îl prezintă persoana privată de libertate care este predată sub semnătură șefului de echipaj, iar personalul se va deplasa cu un mijloc de transport separat.

(3) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), conducerea locului de deținere ia măsuri pentru preluarea persoanei private de libertate la unitatea sanitară.

(4) În situația în care unitatea sanitară din afara sistemului penitenciar se află în altă zonă de responsabilitate, prin grija șefului serviciului siguranța deținerii va fi informată conducerea penitenciarului în a cărei zonă este arondată unitatea sanitară pentru preluarea persoanei private de libertate și pentru prezentarea datelor de interes operativ.

(5) Despre situațiile prevăzute la alin. (2) și (4) se informează șeful serviciului siguranța deținerii din Administrația Națională a Penitenciarelor.

(1) În vederea asigurării punerii în executare a hotărârilor luate de autoritățile judiciare române referitoare la predarea sau preluarea în sau din România a persoanelor care fac obiectul acestor hotărâri, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, se stabilesc locurile de deținere care vor efectua activitatea propriu-zisă.

(2) Pentru stabilirea modalităților concrete de predare sau preluare a persoanelor, respectiv accesul mijloacelor auto și escortelor în aeroport/punctele de trecere a frontierei, identificarea spațiilor pentru întocmirea documentelor și desfășurarea activităților specifice, directorii locurilor de deținere implicate vor depune diligențe pe lângă administrațiile aeroportuare și conducerile poliției de frontieră din locațiile în care urmează a avea loc predarea sau preluarea.

(3) Directorul locului de deținere asigură prezența escortei la aeroport sau la punctul de trecere a frontierei, la data și ora indicate în adresa de informare, în vederea predării sau preluării persoanei, împreună cu bunurile, valorile și efectele personale ale acesteia.

(1) Persoanele private de libertate sunt preluate de la un punct de frontieră al României în baza mandatelor de executare a pedepsei închisorii ori a hotărârilor de internare în centre de detenție cu executare în penitenciare și a actului de identitate valabil.

(2) Persoanele private de libertate aflate în custodia locurilor de deținere subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor se predau la un punct de frontieră al României în vederea escortării în străinătate în baza deciziilor emise de autoritățile judiciare române.

(3) Locurile de deținere implicate în preluarea și predarea persoanelor private de libertate la un punct de frontieră al României desfășoară aceste misiuni în baza dispozițiilor scrise ale Administrației Naționale a Penitenciarelor.