Titlul III — DESPRE COMERCIANȚI

Sînt comercianți aceia care fac fapte de comerț, avînd comerțul ca o profesiune obișnuită, și societățile comerciale.

Statul, Județul și Comuna nu poate avea calitatea de comercianți.

Orice persoană care într-un chip accidental face o operațiune de comerț, nu poate fi considerată ca comerciant; ea este însă supusă legilor și jurisdictiunei comerciale pentru toate contestațiunile ce se pot ridica din aceasta operațiune.

----------

*) Au fost abrogate prin art. V din Decretul nr. 185/1949 M. Of. nr. 25 din 30 aprilie 1949

Tatăl sau mama care exercită puterea părintească, sau în lipsa de tutorul, nu pot continua comerțul în interesul unui minor, dacă nu vor fi autorizați, cel dintâi de tribunalul civil și cel de al doilea prin încheierea consiliului de familie omologata de tribunal.

Actul de autorizare va fi afișat și publicat conform art. 10.

Interzisul și cel pus sub un consiliu judiciar nu pot fi comercianți și nici a continua un comerț.

---------

*) Au fost abrogate în mod expres prin legea privitoare la ridicarea incapacității civile a femeii maritate, publicat în M. Of. nr. 94 din 20 aprilie 1932

Cînd prin contractul de căsătorie bărbatul va avea vreun drept asupra bunurilor câștigate de femeie, aceste bunuri și veniturile lor rămîn exclusiv afectate la plata datoriilor comerciale.

---------

*) A fost abrogat prin art. V din Decretul nr. 185/1949, M. Of. nr. 25 din 30 aprilie 1949.

Contractul de căsătorie între persoane dintre care una este comercianta, va trebui să fie trimis în copie certificată, în termen de o luna de la data lui, de către ofițerul stării civile care a celebrat căsătoria, la tribunalul în jurisdicțiunea căruia se găsește sediul comerciantului, pentru a fi publicat conform art. 10.

Ofițerul stării civile care va omite a îndeplini îndatorirea impusa prin acest articol, va fi supus la o amenda de 25 pînă la 100 lei ; iar dacă omisiunea a fost facuta cu rea-credința, la destituire; în amândouă cazurile, fără prejudiciul drepturilor părților interesante.

Dacă soțul devine comerciant în urma căsătoriei sale, dânsul este să depună copie după contractul sau de căsătorie, în termen de o luna, din ziua cînd și-a început comerțul, sub pedeapsa, în caz de faliment, de a fi considerat ca un bancrutar simplu.

Cererea de separatiune de patrimonii între soți dintre care unul este comerciant, trebuie să fie publicată în modul prevăzut la art. 10.

Hotărîrea asupra cererii de separatiune nu va putea fi pronunțată decât după o luna de zile de la sus zisa publicațiune.

Dacă se admite separatiunea, hotărîrea definitivă va trebui să fie publicată tot în același mod, în termen de o luna de la data ei.

În lipsa aceste publicațiuni, creditorii comerțului soțului pot opune, oricînd interesul lor o cere, nulitatea separatiunei pronunțate și sa atace restituirea drepturilor dotale ale femeii, dacă a avut loc.

Deosebit de aceasta, ei pot sa exercite acțiunea ce le acorda art. 975 din codul civil, cînd separatiunea ar fi fost facuta în frauda drepturilor lor.