Capitolul 3 — DESPRE FUNCȚIUNILE RELATIVE LA ADMINISTRAȚIUNEA FALIMENTULUI

Judecătorul sindic îndată după aplicarea sigiliilor trebuie, după indicatiunile bilanțului, registrelor și hârtiilor falitului cum și după orice alte informațiuni ar mai putea culege, sa întocmească un tablou despre creditorii falimentului și sa adreseze fiecăruia din ei o înștiințare specială, cu arătarea dispozițiunilor din sentinta declarativă de faliment privitoare la prezentarea declarațiunilor creanțelor și la verificare.

Cînd falitul nu a prezentat bilanțul, judecătorul sindic trebuie să-l întocmească fără întîrziere, cu elemente ce a putut aduna.

Dacă bilanțul a fost prezentat de falit, judecătorul-sindic trebuie să-i verifice și să-i facă rectificările și adăugirile ce ar crede necesare.

Bilanțul, astfel făcut, verificat și rectificat, trebuie depus la grefa tribunalului.

Dacă falitul justifica ca s-a găsit imposibilitatea fără culpa din parte-i, de a prezenta bilantele sale de comerț în termenul fixat de art. 703, tribunalul poate, dacă nu are nici o indoiala ca ar fi rea credința, sa-l autorizeze printr-o încheiere data în camera de consiliu, de a prezenta bilanțul într-un termen ulterior scurt, iar după expirarea și acestui termen, se vor aplica dispozițiunile articolului precedent. În acest scop, falitul poate să examineze registrele sale de comerț la judecătorul sindic sau la grefa.

Judecătorul sindic trebuie să cheme pe falit înaintea sa ca sa examineze registrele, să le cunoască conținutul, să le certifice starea în care se afla, să le încheie și să le semneze în prezenta sa.

Dacă falitul nu se prezintă la invitarea facuta, va fi somat sa compara cel mul în 48 ore, înaintea tribunalului.

Falitul, care se afla în stare de arestare, poate fi autorizat de tribunal sa compara prin mandatar.

Judecătorul sindic trebuie să încaseze creanțele falitului, observând măsurile de asigurare care vor fi fost prescrise de tribunal și sa dea chitanța.

El trebuie să facă toate actele conservatoare pentru drepturile falitului în contra debitorilor săi și sa ia asupra lor inscriptiunea pentru ipotecile care nu ar fi fost înscrise de falit.

Inscripțiunile se vor lua în numele masei.

Scrisorile și telegramele adresate falitului trebuie să fie remise judecătorului sindic, care este autorizat a le deschide și pe unele și pe altele; falitul poate să asiste la deschiderea lor și dacă conținutul scrisorilor și telegramelor nu privește la interesele sale patrimoniale, poate să ceara predarea lor. Judecătorul sindic este dator sa păstreze secretul.

Judecătorul sindic poate fi autorizat de tribunal sa vândă lucrurile supuse stricăciunii sau la micșorarea iminenta de valoare, cum și acelea a căror conservare ar fi costisitoare. Vânzarea nu se va putea face decât prin licitație publică și după o prealabilă expertiza ordonată de tribunal.

Continuarea comerțului, în tot sau în parte, nu se poate face decât cu încuviințarea majorității în număr a creditorilor verificați.

Majoritatea creditorilor, încuviințând continuarea comerțului, va determina cu preciziune timpul, limitele și condițiunile sub care se va continua și va desemna persoana care îl va face, sub răspunderea ei.

Tribunalul va putea aproba continuarea comerțului, în condițiunile arătate de majoritatea creditorilor, și va prescrie măsurile necesare, pentru asigurarea mărfurilor și consemnarea prețului.

Încheierea tribunalului, atît și pentru continuarea comerțului, se va publică prin foaia anunțurilor judiciare sau prin Monitorul Oficial.

Judecătorul sindic trebuie să lucreze personal în toate afacerile însărcinării sale, dacă nu a fost autorizat de tribunal să se prezinte prin alții în unele operațiuni determinate.

El mai poate fi autorizat de tribunal, atunci cînd împrejurările particulare, o reclama, ca să fie ajutat în administrațiune de una sau mai multe persoane retribuite.

El mai poate fi asemenea autorizat sa întrebuințeze pe falit a-i înlesni administrațiunea și în caz, condițiunile concursului dat de falit, sînt determinate de tribunal.

Tribunalul, asupra propunerii judecătorului sindic, poate acorda falitului, pentru el și familia sa, ajutoarele necesare din activul falimentului, fixând suma odată pentru totdeauna.

După verificarea creanțelor, nici un ajutor nu se mai poate da falitului și familiei sale, fără încuviințarea majorității în număr a creditorilor verificați.

Banii proveniți din vânzări și din încasări vor trebui să fie imediat depusi la Casa de Depuneri și recipisa la tribunal.

Banii, depusi de judecătorul sindic sau alții în contul falimentului, nu po fi retrasi în virtutea unei încheieri a tribunalului. Dacă sînt sechestrati, judecătorul sindic mai întîi să obțină ridicarea sechestrului.

Judecătorul sindic trebuie să prezinte, la finalul fiecărei luni, tribunalul un prospect sumar despre administrațiunea sa și un tablou despre depozitele efectuate, cu actele justificative. Dacă împrejurările falimentului o reclama, tribunalul poate să prelungească acest termen pînă la trei luni.

În orice faliment judecătorul sindic trebuie în 15 zile de la primirea însărcinării sale, sa remită tribunalului o expunere succintă a principalelor cauze și împrejurări ale falimentului și a caracterului ce el prezintă, cum și un cont sumar al stării aparente a masei.

Copie de pe acest raport se va inainta parchetului.

Cînd judecătorul sindic încetează din însărcinarea sa înainte de a fi terminat lichidațiunea activului după dispozițiunile titlului IV, el trebuie să predea, fără întîrziere, succesorului sau, patrimoniul și actele falimentului și să-i remită contul administrațiunii sale.

Dacă facerea inventarului nu este terminată, el trebuie să intervină pentru a face să se constate predarea a tot ce el primise.

Terminandu-se lichidarea, judecătorul sindic, va prezenta tribunalului un tablou general, constatator de toate operațiunile făcute în cursul administrației falimentului.

Creditorii și falitul pot prezenta tribunalului observațiunile lor.