Capitolul III — Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

(1) Deținuții se supun regimului de executare stabilit. Acesta cuprinde totalitatea regulilor, drepturilor, obligațiilor, programelor și activităților care urmăresc realizarea unei bune conviețuiri, astfel încât să încurajeze comportamente, atitudini și abilități care să contribuie la reintegrarea socială.

(2) Regimurile de executare se diferențiază prin gradul de limitare a libertății de mișcare a deținuților, modalitatea de acordare a drepturilor și de desfășurare a activităților zilnice, în raport cu situația juridică, starea sănătății, vârsta și comportarea în timpul executării pedepsei.

(3) Pe întreaga durată a executării pedepsei, administrația penitenciarului asigură supravegherea, observarea și asistența deținuților de către educatori, psihologi, asistenți sociali și consilieri de probațiune, medici, personal specializat cu aplicarea regimului și siguranța deținerii, preoți și alte persoane calificate din interiorul și exteriorul locului de deținere.

(4) Pregătirea deținuților în vederea liberării începe imediat după primirea în locul de deținere și se desfășoară progresiv, oricare ar fi durata pedepsei și regimul de executare aplicat.

(1) Administrația penitenciarului elaborează și aplică un regulament propriu privind ordinea interioară.

(2) Regulamentul de ordine interioară este aprobat de către directorul penitenciarului. Un exemplar al regulamentului de ordine interioară este pus la dispoziția deținuților, în fiecare cameră de deținere.

(3) Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile și în situația în care programul zilnic suferă modificări sau completări.

(4) Regulamentul de ordine interioară se consideră comunicat ori de câte ori deținutul se reîntoarce în locul de deținere în care i-a fost adus la cunoștință, cu excepția cazului în care, de la data luării la cunoștință, regulamentul a suferit modificări sau completări, caz în care acesta se comunică în condițiile alin. (2).

(1) Regulamentul de ordine interioară cuprinde:

(2) Respectarea regulamentului de ordine interioară constituie o obligație a tuturor deținuților pe întreaga perioadă a privării de libertate.

(3) Administrația penitenciarului este obligată să afișeze, în locuri vizibile, sau să pună la dispoziție prin punctele de documentare și informare electronică, studio radio-TV cu circuit închis sau orice alte mijloace, informații referitoare la conținutul regulamentului de ordine interioară.

(1) Programul zilnic cuprinde totalitatea activităților în care sunt implicați deținuții în cursul unei zile.

(2) Programul zilnic este diferențiat în raport cu profilul penitenciarului, regimul de executare, vârstă, stare de sănătate, participarea la activități lucrative ori de altă natură, anotimp, precum și în raport de zilele de repaus.

(3) Administrația penitenciarului poate elabora programe zilnice individualizate.

(1) În programul zilnic este stipulat, pe ore, timpul de muncă, timpul aflat la dispoziția deținutului și cel de odihnă, precum și timpul destinat desfășurării activităților administrativ-gospodărești, de curățenie, de igienă, de plimbare, de instruire școlară și formare profesională, activităților educative, de asistență psihologică și socială religioase, sportive, de recreere și de exercitare a unor drepturi.

(2) Pentru deținuții bolnavi, internați în spitale sau infirmerii, precum și pentru femeile gravide sau care au în îngrijire copil cu vârsta până la 1 an, programul zilnic este stabilit de medicul penitenciarului, iar în cazul penitenciarelor-spital de către directorul adjunct pentru probleme medicale.

(3) Planificarea activităților în cadrul programului zilnic are în vedere ca deținuții să petreacă cât mai mult timp în afara camerelor de deținere.

(1) Administrația penitenciarului are obligația să aducă la cunoștința deținuților programul zilnic și să asigure afișarea în locuri vizibile sau punerea la dispoziție prin punctele de documentare și informare electronică, studio radio-TV cu circuit închis sau orice alte mijloace, a diferitelor tipuri de programe zilnice.

(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în situația în care programul zilnic suferă modificări sau completări.

(1) Regimul de executare stabilit pentru deținuții condamnați și arestați preventiv în altă cauză se suspendă până la revocarea, înlocuirea sau încetarea arestului preventiv. În perioada de suspendare se aplică regimul specific arestaților preventiv. Repartizarea în cadrul secției de arestare preventivă se realizează prin decizie a directorului penitenciarului.

(2) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 91 și art. 204-206.

(3) În perioada arestului preventiv, deținuților repartizați în regim de maximă siguranță, clasificați în categoria celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului și cărora li s-a suspendat regimul de executare, li se aplică aceleași măsuri de siguranță până la încetarea motivelor care au determinat luarea acestora.

(1) Regimul provizoriu se aplică până la prima întrunire a comisiei prevăzute la art. 32 din Lege:

(2) Aplicarea regimului provizoriu se face în baza deciziei directorului penitenciarului, care este executorie și definitivă.

(1) Pe toată perioada aplicării regimului provizoriu deținutul beneficiază de drepturile pe care le au deținuții incluși definitiv în respectivul regim de executare, cu excepția dreptului la muncă.

(2) Cazarea deținuților cărora li se aplică regimul de executare provizoriu se realizează în cadrul secțiilor de deținere aferente regimului de executare respectiv.

(1) Regimul de maximă siguranță se aplică inițial, în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (1) din Lege, persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață și persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani, precum și celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, în condițiile art. 27 și 28.

(2) Regimul de maximă siguranță se aplică deținuților, clasificați inițial în alt regim de executare, care au comis o infracțiune sau o abatere disciplinară foarte gravă și care, prin conduita lor, afectează în mod grav desfășurarea normală a activităților în locul de deținere ori siguranța acestuia.

(3) Regimul de maximă siguranță se aplică deținuților condamnați la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depășește 13 ani, în următoarele situații:

(1) Deținuții din regimul de maximă siguranță sunt cazați, de regulă, individual, în conformitate cu art. 111.

(2) Deținuții din regimul de maximă siguranță pot fi cazați în comun, în situația în care starea de sănătate sau participarea la diferite programe de influențare a comportamentului o impun, cu condiția ca numărul acestora să nu fie mai mare de 10.

(3) Amenajarea și dotarea spațiilor de deținere sunt stabilite prin ordinul ministrului justiției prevăzut de art. 48 alin. (5) din Lege.

(4) Secțiile, camerele și locurile unde deținuții din regimul de maximă siguranță desfășoară diferite activități sunt permanent închise și asigurate.

(1) Programul zilnic este riguros stabilit, dispozițiile art. 47 și 48 aplicându-se în mod corespunzător.

(2) Deținuții din regimul de maximă siguranță care nu prestează muncă sau nu participă la activități de instruire școlară ori formare profesională desfășoară, în limita a minimum 3 ore pe zi, activități de plimbare, activități educative, de asistență psihologică și asistență socială, sportive și religioase.

(3) Hrana se servește în camerele de deținere sau în săli de mese.

(4) Asistența medicală se asigură de personal medical anume desemnat, în spații amenajate, de regulă, în interiorul secției de maximă siguranță. La solicitarea personalului medical, asistența medicală este acordată sub supravegherea personalului de pază. În cazuri deosebite, la solicitarea medicului curant, deținuții din regimul de maximă siguranță pot fi internați în unități sanitare.

(1) Deținuții din regimul de maximă siguranță care nu prestează muncă, nu participă la programe educative, de asistență psihologică și asistență socială sau nu desfășoară activități de instruire școlară și formare profesională au dreptul la cel puțin două ore de plimbare zilnică, în curți special amenajate în aer liber.

(2) Deținuții din regimul de maximă siguranță care prestează muncă, participă la programe educative, de asistență psihologică și asistență socială sau desfășoară activități de instruire școlară și formare profesională au dreptul la cel puțin o oră de plimbare zilnică.

(3) Deținuții din regimul de maximă siguranță aflați în executarea sancțiunii disciplinare cu izolarea au dreptul la cel puțin o oră de plimbare zilnică, în curți special amenajate în aer liber.

(4) Modul de amenajare și dotarea curților destinate activității de plimbare a deținuților din regimul de maximă siguranță sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.

(1) Deplasarea deținuților din regimul de maximă siguranță la organele judiciare, spitale ori în alte locații din exteriorul penitenciarului, precum și transferarea la un alt loc de deținere se realizează în mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de deținuți, acestora aplicându-li-se mijloace de imobilizare, în cazuri justificate, prin autorizare scrisă a directorului unității.

(2) La ieșirea și intrarea din și în camerele de deținere, deținuții din regimul de maximă siguranță sunt supuși, în mod obligatoriu, controlului corporal sumar. Scoaterea din camere se desfășoară în prezența unui număr suficient de personal, dotat corespunzător, iar în situația în care situația impune, li se aplică mijloace de imobilizare.

(3) Prezentarea deținuților din regimul de maximă siguranță în fața reprezentanților organelor judiciare, unităților sanitare ori ai altor instituții se realizează fără cătușe pentru mâini. În situațiile care au impus aplicarea cătușelor pentru mâini, acestea pot fi menținute, dacă reprezentanții organelor judiciare, unităților sanitare ori ai altor instituții, în prealabil informați cu privire la motivele care au impus luarea acestei măsuri, solicită menținerea acestor mijloace de imobilizare.

(1) Regimul închis se aplică inițial deținuților condamnați la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depășește 13 ani, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (1) din Lege.

(2) Regimul închis se aplică și:

(1) Cazarea deținuților din regimul închis se realizează, de regulă, în comun, în conformitate cu art. 111.

(2) Amenajarea și dotarea spațiilor de deținere sunt stabilite prin ordinul ministrului justiției prevăzut de art. 48 alin. (5) din Lege.

(3) Camerele de deținere sunt permanent închise și asigurate.

(4) Hrana se servește, de regulă, în săli de mese sau în camerele de deținere.

(1) Programul zilnic cuprinde prestarea muncii, activități educative, culturale, terapeutice și sportive, consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională, asistență medicală, plimbare, timp de odihnă și alte activități necesare stimulării interesului deținuților din regimul închis de a-și asuma responsabilități, dispozițiile art. 47 și 48 aplicându-se în mod corespunzător.

(2) Activitățile cu deținuții din regimul închis se desfășoară individual sau în grup, sub paza și supravegherea permanentă a personalului.

(3) Deținuții din regimul închis care din diferite motive nu sunt folosiți la muncă, la activități de instruire școlară și profesională desfășoară activități de plimbare, educație, asistență psihologică și asistență socială, sportive și religioase în limita a minimum 4 ore pe zi.

(1) Deținuții din regimul închis care nu prestează muncă și nu participă la alte activități au dreptul la cel puțin 3 ore de plimbare zilnică.

(2) Deținuții din regimul închis care prestează muncă, participă la programe de educație sau asistență psihologică și asistență socială au dreptul la cel puțin o oră de plimbare zilnică.

(3) Deținuții din regimul închis, aflați în executarea sancțiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la cel puțin o oră de plimbare zilnică, în curți special amenajate în aer liber.

(1) Deplasarea deținuților din regimul închis la organele judiciare, unități sanitare ori în alte locații din exteriorul penitenciarului, precum și transferarea la un alt loc de deținere se realizează în mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de deținuți.

(2) La ieșirea și intrarea din și în camerele de deținere, deținuții din regimul închis sunt supuși, în mod obligatoriu, controlului corporal sumar.

(3) Aplicarea mijloacelor de imobilizare se realizează potrivit regulamentului prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.

(4) Prevederile art. 62 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(1) Regimul semideschis se aplică deținuților condamnați la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 3 ani, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (1) din Lege.

(2) Regimul semideschis se aplică și:

(1) Cazarea se realizează în comun, în conformitate cu art. 111, și se face cu respectarea principiului separării femeilor de bărbați și a tinerilor de ceilalți majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea deținuților din regimul semideschis sunt:

(2) Amenajarea și dotarea spațiilor de deținere sunt stabilite prin ordinul ministrului justiției prevăzut de art. 48 alin. (5) din Lege.

(3) Camerele de deținere sunt deschise pe timpul zilei, după apelul de dimineață și până cel mai târziu cu 30 de minute înainte de apelul de seară, în funcție de condițiile de vizibilitate. Din motive medicale, de siguranța deținerii și pentru buna desfășurare a unor activități, directorul locului de deținere poate dispune închiderea și asigurarea ușilor camerelor de deținere.

(4) În intervalul cuprins între apelul de seară și apelul de dimineață, pe timpul servitului mesei și în situația în care întregul efectiv din cameră participă la activități în afara acesteia, ușa este închisă și asigurată.

(1) Regimul deschis se aplică deținuților condamnați la pedeapsa închisorii de cel mult un an, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) din Lege.

(2) Regimul deschis se aplică și:

(3) Regimul deschis se bazează pe disciplina liber consimțită, pe sentimentul de responsabilitate față de comunitatea din care provin deținuții și îi încurajează să folosească cu bună-credință libertățile ce le sunt conferite.

(1) Regimul deschis se execută în penitenciare anume destinate ori în spații sau secții special amenajate în interiorul sau exteriorul penitenciarelor.

(2) Deținuții pot fi separați sau grupați ținând seama de compatibilitatea intelectuală și de ordin cultural, interesul de participare la activități de reintegrare socială și de folosire la muncă.

(1) Cazarea deținuților din regimul deschis se realizează în comun, în conformitate cu art. 111.

(2) Camerele de cazare se țin descuiate atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, deținuții din regimul deschis având acces liber în locurile și zonele stabilite de administrația penitenciarului.

(3) Camerele de cazare se încuie pe durata apelului și cu ocazia luării mesei, precum și în cazul participării la activități a întregului efectiv dintr-o cameră. Din motive medicale, de siguranța deținerii și pentru buna desfășurare a unor activități, directorul locului de deținere poate dispune închiderea și asigurarea ușilor camerelor de deținere.

(4) Amenajarea și dotarea spațiilor de deținere sunt stabilite în ordinul ministrului justiției prevăzut de art. 48 alin. (5) din Lege.

(1) Deținuții din regimul deschis pot presta muncă, în interiorul și exteriorul penitenciarului, fără supraveghere, având obligația de a reveni la locul de cazare după terminarea programului.

(2) Deținuții din regimul deschis care desfășoară activități lucrative în exteriorul penitenciarului, în funcție de vulnerabilitățile identificate pot fi supravegheați, inclusiv prin utilizarea sistemelor electronice de supraveghere la distanță, în condițiile art. 31-33.

(1) Deținuții din regimul deschis își organizează singuri timpul avut la dispoziție și activitățile administrativ-gospodărești, cu respectarea programului stabilit de administrație.

(2) Cu aprobarea directorului penitenciarului, deținuții din regimul deschis pot frecventa cursuri de școlarizare, calificare sau învățământ universitar, pot beneficia de asistență medicală, inclusiv de medicină dentară, la recomandarea medicului unității, pot participa individual sau în grup la programe culturale, educative, sportive, artistice, religioase și activități lucrative, în exteriorul locului de deținere, fără supraveghere. În anumite situații, cu aprobarea directorului penitenciarului, pot lua parte la activitățile culturale, educative, sportive, artistice și religioase și membrii de familie ai acestora sau reprezentanți ai societății. Dispozițiile art. 84 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(1) Cu ocazia includerii deținuților în regimul deschis și ori de câte ori este necesar, aceștia sunt instruiți cu privire la îndatoririle, obligațiile și interdicțiile pe care le au, semnând un angajament în acest sens.

(2) Deținuții din regimul deschis se deplasează la activitățile prevăzute la art. 86 alin. (2), în zonele și pe traseele stabilite de administrația penitenciarului. Nerespectarea acestei prevederi atrage răspunderea disciplinară sau penală, potrivit legii.

(3) Pe timpul desfășurării de activități în afara penitenciarului, deținuților din regimul deschis le este interzis:

(4) Deținuții din regimul deschis pot păstra și administra sume de bani din contul personal sau mijloace electronice de plată necesare efectuării unor cheltuieli minime legate de asigurarea igienei personale, transport, suplimentarea hranei, achiziționarea unor articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, pe timpul cât se află în afara penitenciarului, la activitățile prevăzute la art. 86 alin. (2). La întoarcerea în penitenciar sunt obligați să justifice sumele de bani cheltuite. Deținuții din regimul deschis pot cumpăra bunuri vestimentare, în numărul stabilit în anexa nr. 1, doar cu aprobarea prealabilă a directorului penitenciarului. După achiziționare, bunurile vor fi evidențiate în bonurile de primire în păstrare.

(5) Sumele de bani cheltuite în condițiile alin. (4) nu pot depăși cuantumul stabilit prin art. 151.

(6) Pe timpul desfășurării în afara penitenciarului a activităților prevăzute la art. 86 alin. (2), fără supraveghere, deținuții din regimul deschis pot deține și folosi doar telefoane mobile proprii, pe bază de abonament personal, fără acces la internet. Aceștia pot apela administrația penitenciarului și un număr limitat de persoane, cu aprobarea directorului penitenciarului. Administrația penitenciarului poate solicita deținuților prezentarea facturii telefonice detaliate.

(7) Folosirea telefonului mobil în alte condiții decât cele prevăzute la alin. (6) sau neprezentarea facturii detaliate constituie abatere disciplinară foarte gravă și atrage suspendarea utilizării telefonului.

(8) Telefoanele mobile, sumele de bani rămase la întoarcerea în penitenciar, precum și mijloacele electronice de plată sunt păstrate într-un spațiu special amenajat, în casete prevăzute cu încuietori sigure, amplasate la intrarea în locul de deținere, și sunt evidențiate nominal într-un registru, de către personalul administrației penitenciarului, cu menționarea orei la care acestea au fost predate și a orei la care au fost returnate deținuților.

(1) Cu ocazia stabilirii regimului de executare a deținuților, membrii comisiei prevăzute de art. 32 din Lege țin cont și de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităților desfășurate de deținuți, prevăzute la art. 40 alin. (4) din Lege, și au în vedere:

(2) În raport cu prevederile alin. (1) și ale art. 39 din Lege, fiecare membru al comisiei propune motivat regimul de executare.

(3) Dacă, după aplicarea criteriilor prevăzute la alin. (1), comisia nu identifică situația de excepție prevăzută la art. 54 alin. (3), art. 65 alin. (2) lit. d) și e), art. 74 alin. (2) lit. c) și d) și art. 81 alin. (2) lit. b), va ține seama strict de cuantumul pedepsei privative de libertate, prevăzut de Lege, pentru stabilirea regimului de executare.

(4) În cazul în care deținutul este condamnat la mai multe pedepse privative de libertate, la stabilirea regimului de executare se are în vedere pedeapsa cea mai mare.

(5) Stabilirea regimului se face prin votul deschis al membrilor comisiei, hotărârea fiind luată cu majoritate simplă.

(6) Propunerile membrilor comisiei, motivațiile și decizia finală a comisiei, pentru fiecare caz în parte, se consemnează într-un proces-verbal, datat și înregistrat, care se depune la dosarul individual. Dacă stabilirea regimului se efectuează după terminarea perioadei de carantină și observare sau după aplicarea regimului provizoriu, prevăzute de art. 39 din Lege, comisia prevede un termen de reanalizare, în condițiile art. 40 alin. (8) din Lege.

(7) Decizia membrilor comisiei, întocmită în două exemplare, care cuprinde menționarea căii de atac existente și a termenului de exercitare a acesteia, se aduce la cunoștința deținutului. Un exemplar se înmânează deținutului, iar celălalt, din care să rezulte luarea la cunoștință, se depune la dosarul individual.

(8) Deținutul poate fi ascultat de membrii comisiei, pentru lămurirea unor aspecte ce țin de persoana acestuia.

(9) Documentele create în procedura stabilirii regimului de executare se depun în dosarul individual.

(10) Mențiuni despre stabilirea regimului de executare se fac în dosarul individual, în aplicațiile informatizate și în celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 15 alin. (3) din Lege.

(1) Deținutul nemulțumit de regimul de executare stabilit de comisia prevăzută de art. 32 din Lege poate formula, în scris, plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la data când a luat cunoștință de regimul de executare a pedepsei stabilit, în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (3) din Lege.

(2) În cazul în care comisia apreciază că deținutul prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, decizia prin care s-a stabilit regimul de executare însoțește procesul-verbal de stabilire a riscului.

(3) Plângerea se depune la judecătorul de supraveghere a privării de libertate prin grija serviciului sau biroului evidență.

(1) Schimbarea regimului de executare a pedepsei privative de libertate se realizează în conformitate cu dispozițiile art. 40 din Lege.

(2) Pe baza raportului întocmit de către comisia prevăzută la art. 32 din Lege se ia hotărârea prin care se dispune menținerea sau schimbarea regimului de executare, în situația în care:

(3) Hotărârea comisiei, de menținere sau de schimbare a regimului de executare, întocmită în două exemplare, care cuprinde menționarea căii de atac existente și a termenului de exercitare a acesteia, se aduce la cunoștința deținutului. Un exemplar se înmânează deținutului, iar celălalt, din care să rezulte luarea la cunoștință, se depune la dosarul individual.

(4) Hotărârea devine executorie:

(5) Dispozițiile art. 88 alin. (2), (4)-(6), (8)-(10) și art. 89 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(6) În cazul în care intervine o nouă condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, schimbarea ori menținerea regimului de executare se face ținând cont de criteriile prevăzute la art. 88 alin. (1).

(1) Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate urmărește planificarea demersurilor recuperative destinate îmbunătățirii statusului educațional, psihosocial și pregătirii deținutului pentru reintegrare socială, în baza activităților și programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială consemnate în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică.

(2) Recomandările din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, completate de către specialiștii sectorului reintegrare socială, consecutiv evaluărilor multidisciplinare inițiale, sunt aprobate în cadrul comisiei prevăzute de art. 32 din Lege, la stabilirea regimului de executare.

(3) În stabilirea recomandărilor din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică se au în vedere nevoile deținutului, identificate din perspectivă multidisciplinară, precum și ariile de intervenție prioritare, raportat la specificul regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

(4) Programele și activitățile consemnate în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică sunt aduse la cunoștința deținutului și devin obligatorii pentru acesta, după luarea la cunoștință și semnarea angajamentului de participare.

(5) Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică este revizuit la schimbarea regimului de executare a pedepsei privative de libertate și ori de câte ori este necesar, în condițiile alin. (2) și (3).

(1) Programele educative, de asistență psihologică și asistență socială sunt orientate spre favorizarea contactului cu societatea și în special cu familia, astfel încât la punerea în libertate tinerii să nu fie dezavantajați sub aspect școlar, profesional sau social.

(2) Prin programele stabilite, administrația locului de deținere urmărește ca pe timpul zilei tinerii să desfășoare, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, activități educative, de asistență psihologică și asistență socială, sportive, lucrative, ocupaționale și recreative în afara camerelor de deținere. Dispozițiile art. 92 se aplică în mod corespunzător.