Capitolul VI — CONSILII, COMITETE ȘI COMISII FUNCȚIONALE

Pe această pagină

Pentru analiza problemelor complexe care interesează activitatea Institutului Național de Endocrinologie "C.I. Parhon" sunt organizate și funcționează următoarele Consilii, Comitete și Comisii:

Articolul 36

CONSILIUL MEDICAL

Consiliul Medical este constituit și funcționează conform legislației în vigoare, cu următoarea componență:

1) Director Medical - președintele Consiliului Medical

2) medici șefi de secții și compartimente medicale

3) medic coordonator al ambulatoriului integrat de specialitate

4) medic epidemiolog/infecționist

5) șefi de laboratoare

6) asistentă șefă pe unitate

7) farmacistul-șef

8) RMC (responsabil Managementul calității serviciilor de sănătate) - invitat permanent

9) Managerul (invitat permanent)

10) Psihologul clinician (invitat permanent)

Articolul 36.1

Atribuțiile Consiliului Medical sunt cele reglementate prin lege:

a) evaluează necesarul de servicii medicale al populației deservite de spital și face propuneri pentru elaborarea:

planului de dezvoltare al spitalului, pe perioada mandatului;

planului anual de furnizare de servicii medicale al spitalului;

planului anual de achiziții publice, cu privire la achiziția de aparatură și echipamente medicale, medicamente și materiale sanitare;

b) face propuneri Comitetului Director în vederea elaborării bugetului de venituri și cheltuieli al spitalului;

c) participă la elaborarea regulamentului de organizare și funcționare și a regulamentului intern ale spitalului;

d) desfășoară activitatea de evaluare și monitorizare a calității și eficienței activităților medicale desfășurate în spital, inclusiv:

evaluarea satisfacției pacienților care beneficiază de servicii în cadrul spitalului sau în ambulatoriul acestuia;

monitorizarea principalilor indicatori de performanță în activitatea medicală;

prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale.

Aceste activități sunt desfășurate în colaborare cu Serviciul Managementul Calității Serviciilor de Sănătate, Comisia de analiza DRG (Diagnosis Related Group) și cu compartimentul de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistentei medicale, de la nivelul spitalului;

e) stabilește reguli privind activitatea profesională, protocoalele de practică medicală la nivelul spitalului și răspunde de aplicarea și respectarea acestora;

f) elaborează planul anual de îmbunătățire a calității serviciilor medicale furnizate de spital, pe care îl supune spre aprobare managerului;

g) înaintează managerului propuneri cu caracter organizatoric pentru îmbunătățirea activităților medicale desfășurate la nivelul spitalului;

h) evaluează necesarul de personal medical al fiecărei secții/laborator și face propuneri Comitetului Director pentru elaborarea strategiei de personal a spitalului;

i) evaluează necesarul liniilor de gardă și face propuneri managerului cu privire la structura și numărul acestora la nivelul spitalului, după caz;

j) participă la stabilirea fișelor posturilor personalului medical angajat;

k) înaintează managerului propuneri pentru elaborarea planului de formare și perfecționare continuă a personalului medico-sanitar;

j) face propuneri și monitorizează desfășurarea activităților de educație și cercetare medicală desfășurate la nivelul spitalului, în colaborare cu instituțiile acreditate;

l) reprezintă spitalul în relațiile cu organizații profesionale din țară și din străinătate și facilitează accesul personalului medical la informații medicale de ultimă oră;

m) asigură respectarea normelor de etică profesională și deontologie medicală la nivelul spitalului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;

n) răspunde de acreditarea personalului medical al spitalului și de acreditarea activităților medicale desfășurate în spital, în conformitate cu legislația în vigoare;

o) analizează și ia decizii în situația existenței unor cazuri medicale deosebite (de exemplu: cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morți subite etc.);

p) participă alături de manager, la organizarea asistenței medicale în caz de dezastre, epidemii și în alte situații speciale;

q) stabilește coordonatele principale privind consumul medicamentelor la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei și a rezistenței la antibiotice;

r) supervizează respectarea prevederilor în vigoare, referitoare la documentația medicală a pacienților tratați, asigurarea confidențialității datelor medicale, constituirea arhivei spitalului;

s) avizează utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activități de cercetare medicală, în condițiile legii;

t) analizează și soluționează sugestiile, sesizările și reclamațiile pacienților tratați în spital, referitoare la activitatea medicală a spitalului;

u) elaborează, pe baza rapoartelor comisiilor de specialitate și a activităților proprii desfășurate, Raportul anual privind activitățile medicale desfășurate la nivelul spitalului, pe care îl înaintează conducerii.

v) organizează și monitorizează activitatea echipelor multidisciplinare constituite în vederea abordării corecte și complete a cazurilor medico-chirurgicale de complexitate crescută;

w) participarea și monitorizarea activității de evaluare a evenimentelor asociate asistenței medicale (EAAM) la nivelul spitalului;

Articolul 37

Atribuțiile Consiliului Medical privind îngrijirea pacienților în echipe multidisciplinare:

a) Medicii șef de secție/șef de laborator sau, după caz, Directorul Medical au obligația de a coordona și de a controla acordarea cu prioritate a consultațiilor interdisciplinare.

b) Consultațiile interdisciplinare se acordă la recomandarea medicului curant, aprobată de medicul șef de secție, medicul coordonator al compartimentului medical sau, după caz, a Directorului Medical.

c) Medicii din unitățile sanitare publice cu paturi au obligația de a acorda cu prioritate, în cadrul programului de 7 ore în medie pe zi, consultațiile interdisciplinare pentru pacienții internați în unitate sau pentru cei internați în alte spitale, în baza relațiilor contractuale stabilite între unitățile sanitare respective.

Articolul 38

În vederea realizării acestor atribuții, Consiliul Medical desfășoară activitate de evaluare și monitorizare a calității și eficienței activităților medicale desfășurate în spital, inclusiv evaluarea satisfacției pacienților care beneficiază de servicii în cadrul spitalului sau în ambulatoriul acestuia, monitorizarea principalilor indicatori de performanță în activitatea medicală, prevenirea și controlul infecțiilor asociate. Aceste activități sunt desfășurate în colaborare cu Serviciul Managementul Calității Serviciilor de Sănătate și cu CPIAAM (Compartimentul de Prevenție a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale).

Articolul 39

Atribuțiile Președintelui Consiliului Medical sunt următoarele:

a) În calitate de președinte al Consiliului Medical, coordonează și răspunde de elaborarea la termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al spitalului, planul anual de servicii medicale, bugetul de venituri și cheltuieli;

b) Monitorizează calitatea serviciilor medicale acordate la nivelul spitalului, inclusiv prin evaluarea satisfacției pacienților și elaborează împreună cu șefii de secții, propuneri de îmbunătățire a activității medicale;

c) Aprobă protocoale de practică medicală la nivelul spitalului și monitorizează procesul de implementare a protocoalelor și ghidurilor de practică medicală la nivelul întregului spital;

d) Răspunde de coordonarea și corelarea activităților medicale desfășurate la nivelul secțiilor pentru asigurarea tratamentului adecvat pentru pacienții internați;

e) Coordonează implementarea programelor de sănătate la nivelul spitalului;

f) Întocmește planul de formare și perfecționare a personalului medical, la propunerea șefilor de secții;

g) Asigură respectarea normelor de etică profesională și deontologie medicală la nivelul spitalului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;

h) Răspunde de acreditarea personalului medical al spitalului și de acreditarea activităților medicale desfășurate în spital, în conformitate cu legislația în vigoare;

i) Analizează și ia decizii în situația existenței unor cazuri medicale deosebite (de ex. cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morți subite, etc.);

j) Participă alături de manager, la organizarea asistenței medicale în caz de dezastre, epidemii și în alte situații speciale;

k) Stabilește coordonatele principale privind consumul de medicamente și materiale sanitare la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei și a rezistenței la medicamente;

l) Supervizează respectarea prevederilor în vigoare referitoare la documentația medicală a pacienților tratați, asigurarea confidențialității datelor medicale, constituirea arhivei spitalului

m) Analizează și soluționează sugestiile, sesizările și reclamațiile pacienților tratați în spital, referitoare la activitatea medicală a spitalului, elaborează raportul anual de activitate medicală a spitalului, în conformitate cu legislația în vigoare.

n) Medicii șefi de compartiment sau, după caz, directorul medical, au obligația de a coordona și de a controla acordarea cu prioritate a consultațiilor interdisciplinare. Consultațiile interdisciplinare se acordă la recomandarea medicului curant, aprobată de medicul șef de compartiment sau, după caz, a directorului medical.

Articolul 40

CONSILIUL ETIC

(1) Componența Consiliului Etic este stabilită prin decizia Managerului, iar atribuțiile Consiliului Etic sunt stabilite prin Ordin al Ministerului Sănătății. Consiliul Etic este alcătuit din 7 membri, după cum urmează: 4 medici, 2 asistenți medicali, reprezentantul asociațiilor de pacienți și un secretar (fără drept de vot), a căror numire se realizează potrivit actului normativ anterior menționat. Fiecare dintre membrii Consiliului Etic are desemnat câte un supleant, inclusiv pentru secretar.

Articolul 41.1

Atribuțiile Consiliului Etic sunt următoarele:

a) promovează valorile etice medicale și organizaționale în rândul personalului medico-sanitar, auxiliar și administrativ al unității sanitare;

b) identifică și analizează vulnerabilitățile etice și riscurile apărute, propune managerului adoptarea și implementarea măsurilor de prevenție a actelor de corupție la nivelul unității sanitare;

c) formulează și înaintează Managerului propuneri pentru diminuarea riscurilor de incidență de etică;

d) analizează și avizează Regulamentul Intern al unității sanitare și poate face propuneri pentru îmbunătățirea acestuia;

f) formulează punct de vedere etic consultativ, la solicitarea Comitetului Director al institutului;

g) analizează din punct de vedere etic situațiile de dubiu ce pot apărea în exercitarea profesiei medicale în situația în care un cadru medico-sanitar reclamă o situație de dubiu etic ce vizează propria sa activitate; avizul etic nu poate fi utilizat pentru incriminarea cadrului medico-sanitar respectiv, dacă solicitarea s-a realizat anterior actului medical la care se face referire;

h) primește din partea Managerului spitalului sesizările adresate direct Consiliului Etic și alte sesizări transmise spitalului care conțin spețe ce cad în atribuțiile Consiliului Etic. Modelul de sesizare este postat pe site-ul unității.

i) analizează cazurile de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relația pacient - cadru medico-sanitar și personal auxiliar din cadrul spitalului, prevăzute în legislația în vigoare;

j) verifică dacă personalul medico-sanitar și auxiliar, prin conduita sa, încalcă drepturile pacienților prevăzute în legislația specifică, pe baza sesizărilor primite;

k) analizează sesizările personalului unității sanitare în legătură cu diferitele tipuri de abuzuri săvârșite de către pacienți sau superiori ierarhici. În măsura în care constată încălcări ale drepturilor personalului, propune măsuri concrete pentru apărarea bunei reputații a personalului;

l) veghează pentru respectarea, în cazurile terminale, a demnității umane și propune măsuri cu caracter profesional pentru acordarea tuturor îngrijirilor medicale;

m) analizează sesizările ce privesc nerespectarea demnității umane și propune măsuri concrete de soluționare;

n) emite avize referitoare la incidentele de etică semnalate, conform prevederilor prezentului ordin; emite hotărâri cu caracter general ce vizează unitatea sanitară respectivă;

o) asigură informarea Managerului, a compartimentului de integritate din cadrul Ministerului Sănătății și a petentului privind conținutul avizului etic. Managerul spitalului poartă răspunderea punerii în aplicare a soluțiilor propuse;

p) aprobă conținutul comunicărilor adresate petenților, ca răspuns la sesizările acestora;

q) înaintează către organele abilitate sesizările ce privesc plățile informale ale pacienților către personalul medico-sanitar ori auxiliar sau acte de condiționare a acordării serviciilor medicale de obținere a unor foloase, în cazul în care persoanele competente nu au sesizat organele conform atribuțiilor de serviciu;

r) sesizează organele abilitate ale statului ori de câte ori consideră că aspectele dintr-o speță pot face obiectul unei infracțiuni, dacă acestea nu au fost sesizate de reprezentanții unității sanitare sau de către petent;

s) aprobă conținutul rapoartelor întocmite semestrial și anual de secretarul Consiliului Etic;

t) redactează Anuarul Etic, care cuprinde modul de soluționare a spețelor reprezentative din cursul anului precedent. Anuarul Etic este pus la dispoziția angajaților, constituindu-se în același timp un manual de bune practici la nivelul unității sanitare respective;

u) analizarea fiecărui caz se va consemna într-un proces-verbal care va cuprinde toate aspectele, atât cele sesizate, cât și măsurile propuse a fi luate de către Manager;

v) procesul verbal va fi întocmit numai după ce Consiliul Etic a efectuat o cercetare a cazului, cu ascultarea părților implicate, inclusiv, dacă este cazul, a unor terțe persoane care pot aduce lămuriri suplimentare asupra cazului; ascultarea părților trebuie consemnată în scris și semnată de către acestea;

x) procesul verbal va fi înaintat Managerului, în vederea luării măsurilor ce se impun în conformitate cu legislația în vigoare

Consiliul Etic poate solicita documente și informații în legătură cu cauza supusă analizei și poate invita la ședințele sale, persoane care pot să contribuie la soluționarea speței prezentate.

Articolul 42

CONSILIUL ȘTIINȚIFIC

(1) Consiliul Științific este format din membri, angajați ai institutului, reprezentând compartimentele institutului care desfășoară activitate de cercetare-dezvoltare și se numește, prin decizie, de către managerul instituției.

(2) Consiliul științific este condus de un președinte și are un secretariat.

(3) Consiliul se întrunește în ședințe ordinare și extraordinare

(4) Ședințele ordinare se organizează o dată pe lună, sunt convocate și prezidate de către Președintele Consiliului Științific.

(5) Managerul și Directorul medical sunt invitați cu caracter permanent la ședințele Consiliului Științific.

(6) La ședințele Consiliului Științific pot participa și alți invitați, cu anunțarea lor prealabilă.

(7) Secretariatul trimite convocarea la ședință cu cel puțin 10 zile înainte de data acesteia.

(8) Secretarul întocmește procesul-verbal al ședinței.

(9) Hotărârile adoptate sunt aduse la cunoștința managementului institutului spre a fi transpuse în decizii.

Articolul 42.1

Consiliul științific, are în principal următoarele atribuții:

a) coordonarea activității de cercetare din cadrul institutului;

b) asigurarea planificării strategice în domeniul său de competență, definind obiective strategice ale cercetării științifice medicale în concordanță cu prioritățile, obiectivele și activitățile specifice;

c) aplicarea, monitorizarea și evaluarea politicilor necesare realizării obiectivelor naționale privind cercetarea științifică medicală;

d) implicarea colectivelor în activitatea de cercetare medicală în scopul creșterii vizibilității științifice și implicit medicale a institutului;

e) fundamentarea, elaborarea și actualizarea politicilor și strategiilor în domeniul cercetării științifice medicale din cadrul institutului;

f) dezvoltarea resursei umane și promovarea cercetării de excelență în domeniile medicale prioritare la nivel european;

g) identificarea și atragerea resurselor de finanțare interne și externe.

h) contribuie activ la dezvoltarea activității de cercetare științifică din institut;

i) aprobă metodologia de concurs, comisiile și rezultatele concursurilor de ocupare a funcțiilor de cercetare, în condițiile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.

j) identifică modalitățile prin care poate fi susținută și dezvoltată activitatea de cercetare;

k) identifică modalitățile de asigurare a transferului rezultatelor cercetării către practica clinică;

l) avizează Planul anual de cercetare științifică al institutului;

m) avizează planul anual al activităților de documentare și al schimburilor de experiență;

n) constituie comisiile de avizare internă pentru recepția lucrărilor de cercetare științifică și avizarea rapoartelor de cercetare ale proiectelor de cercetare;

o) face propuneri managementului institutului cu privire la domeniile prioritare ale activității de cercetare din institut;

Articolul 43

COMITETUL DE PREVENIRE A INFECȚIILOR ASOCIATE ASISTENȚEI MEDICALE

(1) Comitetul de prevenire a IAAM se constituie prin decizia Managerului, în baza normelor legale în vigoare și are următoarea componență:

medic epidemiolog;

medic boli infecțioase;

asistent medical din compartimentul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale;

director medical

medici șefi de secție/compartimente medicale

Articolul 43.1

Comitetul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale are următoarele atribuții:

a) avizează și monitorizează condițiile de implementare a prevederilor Planului anual de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale din unitate;

b) urmărește asigurării condițiilor de igienă, privind cazarea și alimentația pacienților;

c) urmărește organizarea și funcționarea sistemului informațional pentru înregistrarea, stocarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor privind infecțiile asociate asistenței medicale;

d) urmărește asigurarea aplicării procedurilor de izolare specială a bolnavilor la nivel de secție;

e) evaluează și monitorizează comportamentul igienic al personalului din spital, a respectarea regulilor de tehnică aseptică de către aceștia;

f) monitorizează respectarea circuitelor funcționale, în funcție de specific;

g) avizează orice propunere a unității sanitare de modificare în structura unității

h) monitorizează aplicarea măsurilor de asepsie și antisepsie;

i) urmărește frecvența infecțiilor asociate asistenței medicale din secții și evaluează factorii de risc pentru producerea lor.

Articolul 44

COMITETUL de SĂNĂTATE și SECURITATE în MUNCĂ

(1) Componența, atribuțiile specifice și funcționarea Comitetului de Securitate și Sănătate în Muncă sunt reglementate conform legislației în vigoare.

(2) La nivelul Institutului Național de Endocrinologie "C.I. Parhon", Comitetul de Sănătate și Securitate în Muncă este constituit și funcționează având ca președinte responsabilul cu sănătatea și securitatea muncii din compartimentul de Securitate și Sănătate în Muncă, PSI, Protecție Civilă și Situații de Urgență.

(3) În situația în care nu se impune constituirea Comitetului de Securitate și Sănătate în Muncă, atribuțiile specifice ale acestuia vor fi îndeplinite de responsabilul cu protecția muncii numit de angajator;

Articolul 44.1

Principalele atribuții ale Comitetului Securitate și Sănătate în Muncă:

a) aprobă programul anual de securitate și sănătate în muncă;

b) urmărește aplicarea acestui program, inclusiv alocarea mijloacelor necesare prevederilor lui și eficiența acestora din punct de vedere al îmbunătățirii condițiilor de muncă;

c) urmărește modul în care se aplică și se respectă reglementările legale privind securitatea și sănătatea în muncă;

d) analizează factorii de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională, existenți la locurile de muncă;

e) analizează propunerile salariaților privind prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă;

f) efectuează cercetări proprii asupra accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale;

g) efectuează inspecții proprii privind aplicarea și respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă;

h) informează inspectoratele de protecție a muncii despre starea protecției muncii în propria unitate;

i) dezbate raportul scris, prezentat Comitetului de Securitate și Sănătate în Muncă de către conducătorul unității cel puțin o dată pe an, cu privire la situația securității și sănătății în muncă, acțiunile care au fost întreprinse și eficiența acestora în anul încheiat precum și programul de protecție a muncii pentru anul următor; un exemplar din acest raport trebuie prezentat inspectoratului teritorial de protecție a muncii;

j) verifică aplicarea normativului de acordare și utilizare a echipamentului individual de protecție, ținând seama de factorii de risc identificați;

k) verifică reintegrarea sau menținerea în muncă a salariaților care au suferit accidente de muncă ce au avut ca efect diminuarea capacității de muncă;

l) Comitetul de Securitate și Sănătate în Muncă coordonează măsurile de securitate și sănătate în muncă și în cazul activităților care se desfășoară temporar, cu o durată mai mare de 3 luni;

m) analizează și face propuneri privind politica de securitate și sănătate în muncă și planul de prevenire și

n) protecție, conform regulamentului intern și regulamentului de organizare și funcționare;

o) analizează introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecințele

p) asupra securității și sănătății lucrătorilor și face propuneri în situația constatării anumitor deficiențe;

q) analizează alegerea, cumpărarea, întreținerea și utilizarea echipamentelor de muncă, a echipamentelor de

r) protecție colectivă și individuală;

s) analizează modul de îndeplinire a atribuțiilor ce revin serviciului extern de prevenire și protecție, precum

t) și menținerea sau, dacă este cazul, înlocuirea acestuia;

u) propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, ținând seama de prezența grupurilor sensibile la riscuri

v) specifice;

w) analizează cererile formulate de lucrători privind condițiile de muncă și modul în care își îndeplinesc

x) atribuțiile persoanele desemnate și/sau serviciul extern;

Articolul 45

Obligațiile angajatorului referitoare la Comitetul de Securitate și Sănătate în Muncă:

a) să evalueze riscurile pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de

b) muncă, a substanțelor sau preparatelor chimice utilizate și la amenajarea locurilor de muncă;

c) ca, ulterior evaluării prevăzute la punctul a.) și dacă este necesar, să adopte măsurile de prevenire, precum

d) și metodele de lucru și de producție aplicate de către angajator să asigure îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor și să fie integrate în ansamblul activităților unității respective și la toate nivelurile ierarhice;

e) să ia în considerare capacitățile lucrătorului în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, atunci

f) când îi încredințează sarcini;

g) să asigure ca planificarea și introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor cu lucrătorii sau

h) reprezentanții acestora în ceea ce privește consecințele asupra securității și sănătății lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condițiile și mediul de muncă;

i) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat și specific, accesul să fie permis numai

j) lucrătorilor care au primit și și-au însușit instrucțiunile adecvate.

Articolul 45.1

Atunci când în același loc de muncă își desfășoară activitatea lucrători din mai multe compartimente, angajatorul acestora are următoarele obligații:

a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea și igiena în muncă, luând în considerare natura activităților;

b) să își coordoneze acțiunile în vederea protecției lucrătorilor și prevenirii riscurilor profesionale, luând în considerare natura activităților;

c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;

d) să informeze lucrătorii și/sau reprezentanții acestora despre riscurile profesionale.

Măsurile privind securitatea, sănătatea și igiena în muncă nu trebuie să comporte în nici o situație obligații financiare pentru lucrători. Angajatorul are obligația să asigure toți salariații pentru risc de accidente în muncă și boli profesionale, în condițiile legii.

Articolul 45.2

În vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorul are următoarele obligații:

a) să adopte, din faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor, a echipamentelor de muncă, soluții conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare și de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor;

b) să întocmească un plan de prevenire și protecție compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice și de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condițiilor de muncă specifice unității;

c) să stabilească pentru lucrători prin fișa postului, atribuțiile și răspunderile ce le revin în domeniul securității și sănătății în muncă, corespunzător funcțiilor exercitate;

d) să elaboreze instrucțiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea și/sau aplicarea reglementărilor de securitate și sănătate în muncă, ținând seama de particularitățile activităților și ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor;

e) să asigure și să controleze cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire și de protecție stabilit, precum și a prevederilor legale în domeniu/ securității și sănătății în muncă, prin lucrătorii desemnați, prin propria competență sau prin servicii externe;

f) să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării și instruirii lucrătorilor, cum ar fi afișe, pliante, filme cu privire la securitatea și sănătatea în muncă;

g) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum și asupra măsurilor de prevenire și de protecție necesare;

h) să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor și a profesiilor prevăzute de legislația specifică;

i) să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical și a testării psihologice corespunzător sarcinilor de muncă pe care urmează să le execute și să asigure controlul medical periodic, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării;

j) controlul medical periodic se efectuează anual de către medicul de medicina muncii și cuprinde examen clinic obligatoriu, examen psihologic obligatoriu (sau, după caz, examen psihiatric acolo unde medicul specialist de medicina muncii și psihologul consideră că este cazul) și examene de laborator care vor fi cerute de medicul de medicina muncii la fiecare salariat, după caz. În cazul personalului care prezintă expunere la factori de risc biologici (hepatite, HIV, etc.), examenele de laborator specifice, precum și calendarul vaccinării acestor salariați vor fi stabilite de medicul de medicina muncii;

k) să țină evidența zonelor cu risc ridicat și specific;

l) să asigure funcționarea permanentă și corectă a sistemelor și dispozitivelor de protecție, a aparaturii de măsură și control, precum și a instalațiilor de captare, reținere și neutralizare a substanțelor nocive degajate în desfășurarea proceselor tehnologice;

m) să prezinte documentele și să dea relațiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor;

n) să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de control și al cercetării evenimentelor;

o) să desemneze, la solicitarea inspectorului de muncă, lucrătorii care să participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;

p) să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în care menținerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viața accidentaților și a altor persoane;

q) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor;

r) să asigure echipamente individuale de protecție;

s) să acorde obligatoriu echipament individual de protecție nou, în cazul degradării sau al pierderii calităților de protecție, cel puțin un set de echipamente pe an.

În cazul în care angajatorul nu ia în considerare propunerile Comitetului de Securitate și Sănătate în Muncă, trebuie să motiveze decizia sa în fața comitetului; motivația va fi consemnată în procesul-verbal.

Articolul 46

COMISIA DE FARMACOVIGILENȚĂ ȘI A PRESCRIPȚIEI MEDICAMENTULUI

(1) Având în vedere necesitatea optimizării utilizării medicamentelor, precum și folosirea judicioasă a fondurilor bănești destinate medicamentelor, la nivelul spitalului a fost înființată și funcționează această comisie, alcătuită din Directorul Medical - președinte, medici, farmacistul-șef și asistent farmacie - secretar.

Articolul 46.1

Principalele atribuții ale Comisiei de farmacovigilență și prescripției medicamentului sunt:

a) stabilește coordonatele principale privind consumul de medicamente și materiale sanitare la nivelul spitalului, în vederea utilizării judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei și a rezistenței la medicamente;

b) analizează referatele de necesitate trimise conducerii în vederea aprobării și avizării lor de către medici specialiști corespunzători profilului de acțiune al medicamentului solicitat;

c) analizează (identificând factorii de risc și a mecanismelor fundamentale ale reacțiilor adverse), monitorizează și evaluează reacțiile adverse semnalate de către medicul curant în concordanță cu tratamentul și anamneza pacientului și cu prevederile din prospectul și rezumatul caracteristicilor produsului;

d) raportează reacțiile adverse la Centrul de Farmacovigilență din Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale pe formularele tip publicate de aceasta pe site-ul www.anmdm.ro

e) cooperează cu Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale în probleme de farmacovigilență;

f) cooperează cu deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor în probleme de farmacovigilență la produsele din portofoliul acestora;

g) analizează și difuzează informațiile necesare prescrierii corecte și reglementării circulației produselor medicamentoase;

h) verifică utilizarea rațională și în siguranță a produselor medicamentoase;

i) evaluează și comunică raportul risc/beneficiu pentru produsele medicamentoase;

j) estimează împreună cu medicii șefi de secție necesitățile cantitative și calitative ale medicamentelor folosite în desfășurarea activității din institut și participă la procedurile de licitații pentru medicamente.

k) urmărește și evaluează periodic cheltuielile și consumul de medicamente și materiale sanitare la nivelul sectoarelor de activitate medicală din unitate

l) stabilește prioritățile în ceea ce privește politica de achiziții de medicamente/materiale sanitare;

m) stabilește lista de medicamente de bază, obligatorii, care să fie în permanență accesibile în farmacia institutului;

n) stabilește lista de medicamente care se achiziționează doar în mod facultativ, la cazuri bine selecționate și documentate medical, pe bază de referat; aceasta din urmă trebuie să prezinte criteriile pe baza cărora se face recomandarea, susținute cu buletine de analiză și recomandări de experți;

o) verifică corespondența baremului aparatului de urgență cu cel aprobat de conducerea spitalului și conform legislației în vigoare;

p) verifică existența și păstrarea documentelor privind persoanele împuternicite cu manipularea (ridicarea, transportul, administrarea) stupefiantelor la nivelul spitalului;

q) verifică modul de distrugere a stupefiantelor al căror termen de valabilitate a expirat, de ambalare și de eliminare a deșeurilor astfel rezultate

r) verifică modul de păstrare, evidența și circuitul stupefiantelor la nivelul spitalului;

s) poate solicita întocmirea de rapoarte periodice de la șefii de secție privind administrarea de medicamente în funcție de incidența diferitelor afecțiuni și consumul de materiale sanitare;

t) participă la elaborarea de protocoale terapeutice pe profiluri de specialitate medicală bazate pe bibliografia națională și internațională și pe condițiile locale;

u) verificarea continuă a stocului de medicamente de bază, pentru a preveni disfuncționalități în asistența medicală;

v) verificarea ritmică a cheltuielilor pentru medicamente și analiza lor cu raportarea lunară a situației financiare;

w) se întrunește semestrial și ori de câte ori este necesar pentru discutarea aspectelor de farmacovigilență la medicamentele utilizate;

x) elaborează raport de activitate anual privind activitatea desfășurată

y) dispune întreruperea administrării de medicamente cu regim special în cazul când tratamentul este considerat inutil.

z) prezintă periodic informări cu privire la această activitate și face propuneri de îmbunătățire a acestei activități - aceste informări vor fi adresate Consiliului Medical pentru aducere la cunoștință.

aa) înaintează Consiliului Medical propuneri pentru introducerea în planul anual de achiziții publice, a necesarului de medicamente și materiale sanitare, fundamentat în urma evaluării și analizării cazuisticii.

bb) implementează și monitorizează bunele practici de utilizare a antibioticelor în spital prin:

monitorizarea modului de administrare al antibioticelor;

elaborarea protocolului de administrare a antibioticelor;

implementarea masurilor de verificare a respectării protocoalelor privind administrarea antibioticelor;

analiza rezultatelor introducerii protocoalelor (rezistența germenilor la antibiotice, costurile consumului de antibiotice în spital, mortalitate în infecțiile grave, etc)

Articolul 46

Farmacistul-șef face parte din comisia de farmacovigilență. Acesta verifică corespondența baremului aparatului de urgență cu cel aprobat de conducerea spitalului în conformitate cu legislația în vigoare. După analiza cazului în comisia de farmacovigilență, aceasta va trimite o informare Consiliul Medical spre luare la cunoștință. Comisia de farmacovigilență, se va întruni semestrial și va întocmi un raport al activității.

Articolul 47

COMISIA DE TRANSFUZII ȘI HEMOVIGILENȚĂ

(1) Comisia de transfuzii și hemovigilență este constituită și funcționează în conformitate cu legislația în vigoare.

(2) Conform legii, se înființează comisiile de transfuzie și hemovigilență la nivelul fiecărui spital utilizator de sânge și de componente sanguine.

(3) Componența Comisiei de transfuzii și hemovigilență este următoarea:

a) Medicul coordonator al UTS, cu rol de președinte

b) Directorul Medical

c) Reprezentanți ai principalelor secții utilizatoare de terapie transfuzională din spital (chirurgie și ATI)

d) 1 reprezentant al farmaciei spitalului

e) 1 reprezentant al Biroului Administrativ

f) 1 reprezentant al Centrului de transfuzie sanguină teritorial

(4) Membrii comisiei se întrunesc de două ori pe an (semestrial), pentru evaluarea sistemului de hemovigilență sau ori de câte ori este necesar.

(5) Președintele comisiei desemnează membrii care participă la efectuarea anchetelor epidemiologice și a studiilor privind factorii implicați în producerea reacțiilor sau incidentelor adverse severe (donator, unitate de sânge sau produs sanguin, primitor).

(6) Comisia este sesizată în legătură cu orice problemă privitoare la circuitul de transmitere a informațiilor pentru ameliorarea eficacității hemovigilenței.

(7) Președintele comisiei întocmește rapoarte bianuale de evaluare a hemovigilenței pe care le transmite centrului de transfuzie teritorial.

(8) Comisia prevăzută funcționează pe baza Regulamentului Intern, R.O.F., implementează regulile și procedurile de hemovigilență și urmărește respectarea lor.

Articolul 47.1

Principalele atribuții ale Comisiei de Transfuzii și Hemovigilență:

a) monitorizează nivelul de asigurare a securității transfuzionale la nivelul spitalului;

b) elaborarea procedurilor și protocoalelor specifice activității de transfuzie și hemovigilență, cu respectarea ghidurilor de utilizare a sângelui total și a componentelor sanguine;

c) evaluează nivelul de pregătire profesională în domeniul transfuziei sanguine a tuturor categoriilor de personal implicate în activitatea de transfuzie sanguină din spital;

d) monitorizează utilizarea corectă a terapiei transfuzionale în secțiile spitalului;

e) verificarea dosarului medical/a foii de observație al/a pacientului cu privire la existența tuturor documentelor legate de activitatea transfuzională;

f) verificarea condițiilor de preluare, de stocare și distribuție a depozitelor de sânge din unitatea de transfuzie sanguină a spitalului;

g) organizează și monitorizează funcționarea sistemului de hemovigilență la nivelul spitalului și colaborarea cu centrul de transfuzie teritorial în analiza reacțiilor și incidentelor adverse severe;

h) transmite coordonatorului teritorial de hemovigilență, autorităților de sănătate publică și inspecțiilor de stat teritoriale, rapoartele, conform anexei nr. 3 - partea C și anexei nr. 4 - partea B din 0rd. nr. 1228/2006, pentru aprobarea Normelor privind organizarea sistemului de hemovigilență, de asigurare a trasabilității, precum și a Regulamentului privind sistemul de înregistrare și raportare în cazul apariției de incidente și reacții adverse severe legate de colecta și administrarea de sânge și de componente sanguine umane cu modificările și completările ulterioare

i) elaborează și implementează în colaborare cu responsabilul cu asigurarea calității din spital, a sistemului de calitate în unitatea de transfuzie sanguină din spital și la nivelul secțiilor, privind activitatea de transfuzie sanguină.

j) elaborează și înaintează către Consiliul medical Raportul anual de activitate.

Articolul 48

COMISIA de ANALIZĂ a CAZURILOR DRG INVALIDATE

(1) Comisia de analiză a cazurilor DRG (Diagnosis Related Group) invalidate este constituită prin decizia managerului și funcționează în următoarea componență:

a) președinte (medic)

b) membri (medici și Șef Birou de evaluare și statistică medicală)

c) secretar (referent din cadrul Biroului de evaluare și statistică medicală)

Articolul 48.1

Principalele atribuții ale comisiei de analiză a cazurilor DRG:

a) comisia va analiza dosarele medicale originale ale pacienților externați urmărindu-se motivul internării, diagnosticele principale și secundare (acordându-se atenție relației dintre acestea atât din punct de vedere medical, cât și al cronologiei acestora), secția/secțiile în care a fost îngrijit și din care a fost externat pacientul, motivul externării, intervențiile chirurgicale (tipul acestora, eventualele complicații) precum și alte informații pe care Comisia le consideră utile.

b) analiza fiecărui caz se va concretiza cu un raport scris semnat de membrii comisiei care au participat la evaluarea respectivă.

c) analizarea foilor de observații nevalidate de Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București, face propuneri la Casa de Asigurări de Sănătate Publică a Municipiului București pentru revalidare și prezintă soluții pentru reducerea numărului de cazuri nevalidate;

d) prezentarea periodică de informații institutului privind concluziile analizelor făcute și propunerea de îmbunătățire a activității.

(2) Membrii comisiei vor participa în funcție de necesitate și cu ocazia analizării cazurilor nevalidate pentru care s-a solicitat validarea prin Comisia de analiză formată împreună cu reprezentanții ai casei de asigurări de sănătate conform reglementărilor în vigoare.

Articolul 49

COMISIA DE ANALIZĂ A DECESELOR

(1) Comisia de Analiză a Deceselor este constituită prin decizia Managerului, funcționează în conformitate cu Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare și are următoarea componență: un președinte - șeful Laboratorului de anatomie patologică, membri: șef secția chirurgie endocrină, șef secția ATI, șef laborator analize medicale, șef laborator radiologie și imagistică medicală, farmacist șef, asistent șef secția ATI și un secretar: asistent medical.

Articolul 49.1

Principalele atribuții ale Comisiei de Analiză a Deceselor sunt:

a) Analizează periodic, sau de câte ori este nevoie, numărul deceselor înregistrate în activitatea spitalului, astfel:

Numărul deceselor în totalitate

Numărul deceselor la 24 de ore, 48 de ore și 72 de ore de la internarea pacientului

Numărul deceselor intraoperatorii

Numărul deceselor postoperatorii la 24 de ore și 48 de ore de la intervenția operatorie

b) analizează motivele medicale care au dus la decesul pacienților, cuprinse în FOCG (Foaie de Observație Clinică Generală) și Certificatul de deces;

c) solicită medicului curant justificarea activităților medicale legate de pacientul decedat, pentru cazurile de deces survenite în spital;

d) analizează gradul de concordanță între diagnosticul de internare, diagnosticul de externare și final (anatomopatologic);

e) în situația în care se constată un deces survenit ca urmare a acțiunii personalului medical (malpraxis) prezintă cazul conducerii spitalului în vederea luării de măsuri necesare;

f) redactează un proces verbal de ședința în care consemnează rezultatele activității, prezentând concluziile analizei;

g) comisia de analiză a deceselor se va întruni anual sau ori de câte ori este nevoie. Procesele verbale ale ședințelor Comisiei de analiză a deceselor vor fi înaintate spre analiză Managerului/Directorului medical.

h) elaborează și înaintează către Consiliul medical Raportul anual de activitate

Articolul 50

COMISIA DE ETICĂ A CONSILIULUI ȘTIINȚIFIC

(1) Comisia de etică a Consiliului Științific a Institutului Național de Endocrinologie C.I. Parhon denumită în continuare CECS este organ consultativ fără personalitate juridică pe lângă Consiliul Științific și are ca obiectiv principal supravegherea respectării principiilor de etică în cercetarea științifică desfășurată pe subiecți umani și pe animale de experiență și promovarea cercetării științifice în acest spirit.

(2) Comisia de etică a Consiliului Științific se constituie în baza legislației în vigoare privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare prin Decizie Managerială a Managerului Institutului Național de Endocrinologie C.I. Parhon.

Articolul 50.1

Componenta Comisiei de etică a Consiliului Științific

(1) Comisia de etică a Consiliului Științific este formată din președinte, 13 membri cu drept de vot, și secretariat, numiți prin Decizie a Managerului Institutului pe o perioadă de 4 ani.

(2) Revocarea membrilor Comisiei de etică a Consiliului Științific se face motivat prin Decizie a Managerului.

Articolul 50.2

Funcționarea Comisiei de etică a Consiliului Științific

(1) Comisia de etică a Consiliului Științific funcționează în ședințe lunare în plen, convocate de către președinte sau în absența acestuia de alt membru delegat cu atribuții de președinte. Ședințele sunt legal constituite în prezența a 2 treimi din membri, iar deciziile se adoptă prin votul majorității simple a celor prezenți. Procesele verbale ale ședințelor Comisiei de etică a Consiliului Științific vor fi consemnate în scris de secretariatul Comisiei de etică a Consiliului Științific.

(2) Avizele, propunerile și hotărârile Comisiei de etică a Consiliului Științific se adoptă prin votul majorității simple a celor prezenți. Votează numai acei membri care nu se află într-un conflict de interese cu proiectul sau cu investigatorul principal. Voturile exprimate în plen sau pe e-mail vor fi consemnate prin semnătura olografă în avizul Comisiei de etică a Consiliului Științific.

(3) Deciziile Comisiei de etică a Consiliului Științific în raport cu proiectele de cercetare supuse avizării sunt:

a) Proiectul aprobat așa cum a fost prezentat comisiei

b) Proiectul aprobat cu solicitarea unor rectificări și nu va fi demarat până la îndeplinirea acestor cerințe. După îndeplinirea lor, proiectul poate fi demarat imediat, fără o nouă avizare a Comisiei de etică a Consiliului Științific

c) Proiectul nu a fost aprobat deoarece prezintă deficiențe majore care impun revizia proiectului. După ce a îndeplinit cerințele, cercetătorul poate readuce proiectul în fața Comisiei de etică a Consiliului Științific pentru o nouă avizare

(4) Comunicarea deciziei Comisiei de etică a Consiliului Științific către cercetătorul aplicant se va face în termen de 14 zile de la ședința în plen la care a fost discutat proiectul.

(5) Înregistrările relevante precum lista membrilor, procesele verbale de ședință, avizele, corespondența se vor păstra minim 3 ani de la terminarea evaluării studiului la secretariatul Comisiei de etică a Consiliului Științific

(6) Pentru activitatea depusă, membrii Comisiei de etică a Consiliului Științific nu primesc indemnizație.

Articolul 50.3

Atribuțiile Comisiei de etică a Consiliului Științific:

a) Stabilește principiile etice ale cercetării în Institut

b) Stabilește procedurile specifice de urmat pentru aprobarea desfășurării studiilor de cercetare în Institut

c) Emite avizul Comisiei de etică a Consiliului Științific conținând opinii și recomandări în legătură cu problemele de natură etică din studiile propuse spre aprobare.

d) Urmărește aplicarea și respectarea dispozițiilor legale referitoare la normele de conduită morală și profesională de către personalul implicat în cercetare

e) Analizează cazurile sesizate referitoare la încălcarea normelor de bună conduită în cercetare și face propuneri de soluționare/aplicare sancțiuni către conducerea Institutului.

Articolul 51

COMISIA DE AVIZARE INTERNĂ A PROIECTELOR DE CERCETARE

(1) Comisia de avizare internă a proiectelor de cercetare este compusă din membri desemnați pentru monitorizarea calității științifice a proiectelor de cercetare, această componență fiind propusă de Consiliul Științific, prin decizie a managerului.

(2) Atribuțiile comisiei sunt următoarele:

a) Verifică dacă a fost realizată planificarea activităților și resurselor aferente realizării etapei în derulare a proiectului;

b) Verifică dacă aceste activități sunt corespunzătoare realizării obiectivului propus și în concordanță cu prevederile contractului;

c) Verifică dacă lucrările executate corespund clauzelor contractuale;

d) Verifică dacă toate documentele necesare efectuării plății există și sunt corect întocmite.

(3) Concluziile lucrării, principalele rezultate obținute și datele privind efectuarea cheltuielilor sunt prezentate în Raportul intermediar de activitate și în documentele sale însoțitoare

Articolul 52

COMISIA MULTIDISCIPLINARĂ PENTRU ANALIZA CAZURILOR COMPLEXE

(1) Comisia se constituie, la propunerea directorului medical, prin decizie a managerului.

(2) Comisia va fi compusă din medici din toate specialitățile existente în spital și va fi condusă de decanul de vârstă al comisiei sau de cadrul universitar cu cel mai înalt grad profesional.

Articolul 52.1

Atribuțiile acestei comisii, stabilite prin decizie sunt următoarele:

a) prezentarea și analiza cazurilor complexe, la cererea medicului curant,

b) definirea diagnosticului principal și a diagnosticelor secundare ale pacientului respectiv;

c) agreerea unui plan de investigații și terapeutic;

d) monitorizarea evoluției și ajustarea tratamentului în funcție de informațiile suplimentare primite pe parcursul spitalizării.

Articolul 53

COMISIA MULTIDISCIPLINARĂ ONCOLOGICĂ

(1) Comisia are ca obiectiv colaborarea în interesul pacientului, în vederea stabilirii conduitei terapeutice și planificarea etapelor de tratament care urmează a fi efectuate în spital sau în alte unități sanitare în funcție de caz.

(2) Componența comisiei este următoarea: președinte, medic oncolog, medic curant endocrinolog, medic chirurg, medic ATI, medic radioterapeut, medic radiolog, medic anatomopatolog, psiholog, alte specialități în funcție de caz (biologie moleculară și genetică, diabet zaharat și boli de nutriție, ORL, gastroenterologie, telemedicină), secretar.

(3) Comisia se va întruni periodic și ori de câte ori este nevoie, la solicitarea oricărui medic specialist/primar, din cadrul Institutului, care dorește discutarea cazului.

(4) Activitatea Comisiei multidisciplinare de oncologie cuprinde mai multe etape:

a) Prezentarea noului caz diagnosticat

b) Analiza dosarului pacientului în plenul comisiei;

c) Emiterea deciziei terapeutice;

d) Completarea deciziei în Registrul Instituțional al bolnavului cu cancer

e) Medicii curanți comunică pacientului decizia comisiei.

(5) Medicul curant, cu acordul pacientului, sau al aparținătorului legal va solicita întrunirea comisiei multidisciplinare, pentru a propune un nou tratament, sau pentru prezentarea datelor medicale noi care impun rediscutarea cazului.

(6) Pentru un pacient cu recurență de boală, comisia se întrunește pentru a stabili un nou plan terapeutic.

(7) Decizia comisiei terapeutice este înmânată fiecărui pacient în scris, de către medicul curant, semnată de toți participanții la comisie, astfel pacientul având practic o imagine clară a pașilor de urmat în tratamentul său cu efecte benefice în scăderea anxietății legate de diagnosticul oncologic.

(8) Prin intermediul comisiei multidisciplinare de oncologie se vor valida inclusiv cazurile clasice

Articolul 54

COMISIA DE ARBITRAJ privind oportunitatea unei Intervenții Medicale

(1) Comisia se constituie, prin decizie a managerului, la solicitarea medicului curant sau aparținătorilor, reprezentanților legali ai pacienților, care nu își pot exprima consimțământul, sau în situațiile în care aparținătorii sau reprezentanții desemnați ai pacientului nu sunt de acord cu intervențiile terapeutice propuse de medicul curant.

(2) Comisia pentru pacienții din spital este condusă de manager și mai cuprinde încă 2 membri arbitrali (medici din spital, alții decât medicul curant), desemnați de manager, la propunerea Consiliului Medical.

(3) Managerul asigură conducerea curentă a litigiului și exercită atribuțiile referitoare la organizarea și administrarea litigiului arbitral.

(4) Comisia are următoarele atribuții:

a) la cererea părților, asigură organizarea arbitrajului;

b) analizează toate aspectele medicale și bioetice ale cazului respectiv;

c) soluționează cazul prin luarea deciziei referitoare la intervenția terapeutică care se va aplica pacientului, decizie semnată de întreaga comisie;

d) consemnează în registrul comisiei de arbitraj, prin secretariatul comisiei, toate punctele de vedere și decizia finală.

Articolul 55

COMISIA DE APĂRARE ÎN CAZ DE DEZASTRE

(1) Comisia de apărare în caz de dezastre se constituie prin decizia Managerului și are următoarea componență:

Director medical

Șefi de secție și laboratoare, farmacist șef.

Asistenți șefi secții

Șef birou administrativ

Responsabil PSI, SU

Director financiar

Asistent șef unitate

Articolul 55.1

În calitate de membri, în Comisia de Apărare în caz de Dezastre din cadrul Institutului Național de Endocrinologie "C.I. Parhon", persoanele nominalizate au următoarele atribuții:

a) elaborează planuri proprii de apărare în caz de dezastru și le supun spre aprobare comisiilor locale de apărare împotriva dezastrelor;

b) constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenție și le mențin în stare operativă;

c) organizează înștiințarea și alarmarea salariaților pentru apărarea împotriva dezastrelor;

d) respectă normele și normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la amplasarea, proiectarea și execuția instalațiilor și construcțiilor de orice natura;

e) constituie din timp, pe fiecare schimb de lucru, subunități de serviciu din formațiile de protecție civilă și asigură instruirea periodică a acestora pentru aplicarea măsurilor stabilite în planurile de protecție și de intervenție;

f) organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în probleme specifice de acordare a asistenței medicale în situații de dezastru;

g) colaborează cu Comandamentul Protecției Civile care planifică, organizează și conduce exerciții generale și aplicații în scopul pregătirii factorilor de decizie și a populației pentru intervenția în situații de dezastre și epidemii;

h) asigură asistența medicală în caz de dezastre, pentru utilizarea rețelei sanitare și extinderea la nevoie a capacității de spitalizare;

i) aduce la cunostința angajaților că în calitate de cetățeni sunt obligați să-și însușească metodele de protecție și regulile de comportare în caz de dezastre și să participe la activitățile organizate, potrivit legii, în acest scop; în situații de producere a dezastrelor, cetățenii sunt obligați să participe la acțiunile de intervenție pentru care sunt solicitați și să se conformeze măsurilor stabilite de autoritățile centrale și locale.

Articolul 56

COMISIA de CERCETARE DISCIPLINARĂ

(1) Comisia de Disciplină din Institutul Național de Endocrinologie "C.I. Parhon" funcționează în conformitate cu legislația în vigoare.

(2) Componența Comisiei de cercetare disciplinară este stabilită prin Decizie de către Managerul spitalului. Decizia de numire a comisiei de cercetare disciplinară se comunică fiecărui membru pentru a fi pusă în practică.

(3) Comisia de disciplină este constituită și funcționează în următoarea componență:

un președinte: medic

șase membri titulari: medici, asistenți și consilierul juridic (avocat)

secretar - reprezentant al serviciului RUNOS (Resurse umane, normare și salarizare)

invitați: reprezentant al sindicatului SANITAS, reprezentant al Ordinului asistenților medicali, generaliști, moașelor și asistenților medicali din România (OAMGMAMR)

membri supleanți: medici, asistenți, economiști

(4) Pentru fiecare membru titular se desemnează câte un membru supleant care își desfășoară activitatea în absența membrului titular corespunzător din comisia de disciplină, în cazul suspendării mandatului membrului titular corespunzător, respectiv în cazul în care mandatul acestuia a încetat înainte de termen.

(5) Comisia de disciplină are un secretar titular și un secretar supleant.

Articolul 56.1

(1) Comisia de Disciplină are următoarele atribuții:

a) cercetarea faptelor privind încălcarea atribuțiilor de serviciu - a prevederilor Codului muncii, a regulamentului intern, a contractului individual de muncă, a ordinelor și dispozițiilor legale ale conducătorilor ierarhici

b) efectuarea cercetării disciplinare prealabile, stabilirea împrejurărilor în care fapta a fost săvârșită

c) analizarea abaterilor de la disciplina etică și profesională;

d) analizarea încălcării normelor legale în vigoare;

e) analizarea încălcării normelor de etică și deontologie medicală;

f) analiza gradului de vinovăție a salariatului precum și consecințele abaterii disciplinare;

g) verificarea eventualelor sancțiuni disciplinare suferite anterior de salariat;

h) propunerea sancțiunii ce urmează a fi decisă de către manager

i) verifică elementele de formă și de fond ale sesizării

j) identifică obiectul sesizării;

k) stabilește, dacă este cazul, ca în afară de salariat să mai participe și alte persoane a căror prezență este necesară pentru stabilirea adevărului și soluționarea cauzei;

l) efectuează cercetarea disciplinară prealabilă, propriu-zisă, în cadrul căreia poate solicita documentele considerate necesare și concludente pentru aflarea adevărului și soluționarea cauzei;

m) întocmește, pe baza proceselor verbale de ședință (dacă este cazul), procesul verbal de finalizare a cercetării disciplinare a faptei, cu propunerea de sancționare;

n) transmite procesul verbal de propunere a sancțiunii, managerului.

(2) Managerul poate să aplice propunerea Comisiei de cercetare disciplinară sau poate dispune o altă sancțiune.

Articolul 56.2

(1) Sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica Managerul în cazul în care salariatul săvârșește o abatere disciplinară sunt:

a) avertismentul scris;

b) retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile;

c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;

d) reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;

e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

(2) Amenzile disciplinare sunt interzise.

(3) Managerul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.

Articolul 56.3

(1) Comisia are obligația de a-și desfășura activitatea cu respectarea următoarelor:

a) convoacă în scris salariatul cercetat, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte;

b) convocarea va cuprinde cel puțin obiectul, data și locul întrevederii;

c) în cadrul cercetării se vor stabili faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice date concludente pe baza cărora să se poată stabili existența sau inexistența vinovăției;

d) ascultarea și verificarea apărărilor salariatului cercetat sunt obligatorii;

e) neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile prevăzute la lit. a) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile;

f) activitatea de cercetare a abaterii disciplinare impune stabilirea următoarelor aspecte: împrejurările în care fapta a fost săvârșită; gradul de vinovăție al salariatului; consecințele abaterii disciplinare; comportarea generală în serviciu a salariatului; eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de acesta.

(2) Salariatul are dreptul de a cunoaște toate actele și faptele cercetării și să solicite în apărare probele pe care le consideră necesare.

(3) Comisia propune aplicarea sau neaplicarea unei sancțiuni disciplinare după finalizarea cercetării.

(4) La stabilirea sancțiunii se va ține seama de cauzele și gravitatea faptei, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de gradul de vinovăție a salariatului, de eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de acesta.

(5) Decizia de sancționare disciplinară, sub sancțiunea nulității, va conține următoarele elemente:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor Regulamentul Intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, contractului individual de muncă, fișa postului, Codul de conduită etică care au fost încălcate de salariat;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, nu a fost efectuată cercetarea;

d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;

e) termenul în care sancțiunea poate fi contestată;

f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.

(6) Decizia de sancționare disciplinară se întocmește în două exemplare originale, dintre care unul este comunicat salariatului sancționat disciplinar, iar celălalt va fi depus la dosarul personal al salariatului, fiindu-i anexată dovada comunicării.

(7) Decizia de sancționare va fi semnată de Managerul unității.

(8) Decizia de sancționare va fi dusă la îndeplinire de Serviciul Resurse Umane, Normare și Salarizare al unității, respectiv pentru înregistrarea acestei sancțiuni în dosarul salariatului.

(9) Decizia de sancționare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii și produce efecte de la data comunicării.

(10) Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reședința comunicată de acesta.

(11) În situațiile în care în urma procesului verbal al Comisiei, a deliberării și deciziei Managerului, se stabilește că salariatul cercetat nu este vinovat/nu poate răspunde disciplinar (deși abaterea disciplinară există, sunt incidente, cauze care înlătură răspunderea disciplinară), salariatului îi vor fi comunicate în scris motivele pentru care fapta pentru care a fost cercetat nu constituie abatere disciplinară sau motivele pentru care este înlăturată răspunderea disciplinară.

(12) Decizia de sancționare poate fi contestată de salariat la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.

(13) Ridicarea și radierea sancțiunii este condiționată de comportamentul salariatului sancționat, care în decurs de un an de la data aplicării sancțiunii nu a mai săvârșit abateri disciplinare, îmbunătățindu-și activitatea și comportamentul.

(14) Ridicarea și radierea sancțiunii se poate dispune de către Manager, în urma unei cercetări amănunțite a situației de fapt, avându-se în vedere materialul probator (rapoartele de monitorizare ale șefului ierarhic superior, cererea și dovezile aduse de salariat).

Articolul 57

COMISIA de SELECȚIONARE a DOCUMENTELOR pentru ARHIVARE

(1) Comisia de selecționare a documentelor în vederea arhivării este constituită pe baza deciziei managerului și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii arhivelor naționale și este alcătuită astfel: președinte: medic, membrii: medici, economiști, referenți de specialitate, șef birou administrativ și arhivarul.

(2) Comisia se va întruni anual sau ori de câte ori este nevoie, pentru a analiza fiecare unitate arhivistică în parte, stabilindu-i valoarea practică sau istorică. Hotărârea luată se consemnează într-un proces-verbal.

Articolul 57.1

Principalele atribuții ale Comisiei de Arhivare:

inițiază și organizează activitatea de întocmire a nomenclatorului dosarelor, în cadrul unității respective;

a) asigură legătura cu Arhivele naționale, în vederea verificării și confirmării nomenclatorului, urmărește modul de aplicare a nomenclatorului la constituirea dosarelor;

b) verifică și preia de la compartimente, pe bază de inventare, dosarele constituite; întocmește inventare pentru documentele fără evidentă, aflate în depozit;

c) asigură evidența tuturor documentelor intrate și ieșite din depozitul de arhivă, pe baza registrului de evidență curentă.

Articolul 58

COMISIA de ANGAJARE și PROMOVARE a PERSONALULUI și COMISIA de SOLUȚIONARE a CONTESTAȚIILOR

(1) La nivelul unității, funcționează Comisia de Angajare și Promovare a Personalului și Comisia de Soluționare a Contestațiilor - fiecare comisie având în componență: un președinte, 2 membri, un reprezentant al organizației sindicale și un secretar.

(2) Atât comisia de concurs, cât și comisia de soluționare a contestațiilor au fiecare în componența lor: un președinte, 2 membri și un secretar.

(3) Președintele comisiei de concurs, respectiv al comisiei de soluționare a contestațiilor se desemnează din rândul membrilor acestora, prin actul administrativ de constituire a comisiilor.

(4) Secretariatul comisiei de concurs și secretariatul comisiei de soluționare a contestațiilor se asigură, de regulă, de către o persoană din cadrul compartimentelor de resurse umane ale autorității sau instituției publice organizatoare a concursului, acestea neavând calitatea de membri. Secretarul comisiei de concurs, care poate fi și secretar al comisiei de soluționare a contestațiilor, este numit prin actul prevăzut mai sus.

(5) Persoanele desemnate în comisiile de concurs sau de soluționare a contestațiilor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) să aibă o probitate morală recunoscută;

b) să dețină o funcție cel puțin egală sau echivalentă cu funcția contractuală vacantă pentru ocuparea căreia se organizează concursul;

c) să nu se afle în cazurile de incompatibilitate sau conflict de interese.

(6) Nu poate fi desemnată în calitatea de membru în comisia de concurs sau în comisia de soluționare a contestațiilor persoana care a fost sancționată disciplinar, iar sancțiunea aplicată nu a fost radiată, conform legii.

(7) Calitatea de membru în comisia de concurs este incompatibilă cu calitatea de membru în comisia de soluționare a contestațiilor.

(8) Nu poate fi desemnată în calitatea de membru în comisia de concurs sau în comisia de soluționare a contestațiilor persoana care se află în următoarele situații:

a) are relații cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidați sau interesele patrimoniale ale sale ori ale soțului sau soției pot afecta imparțialitatea și obiectivitatea evaluării;

b) este soț, soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidați ori cu un alt membru al comisiei de concurs sau al comisiei de soluționare a contestațiilor;

c) este sau urmează să fie, în situația ocupării postului de conducere pentru care se organizează concursul, direct subordonat ierarhic al oricăruia dintre candidați.

(9) Situațiile prevăzute mai sus se sesizează de către persoana în cauză, de oricare dintre candidați, de conducătorul autorității sau instituției publice organizatoare a concursului ori de orice altă persoană interesată, în orice moment al organizării și desfășurării concursului.

(10) Membrii comisiei de concurs sau ai comisiei de soluționare a contestațiilor au obligația să informeze, în scris, cu celeritate, persoanele care i-au desemnat despre apariția oricărei situații dintre cele prevăzute mai sus. În aceste cazuri, membrii comisiei de concurs sau ai comisiei de soluționare a contestațiilor au obligația să se abțină de la participarea ori luarea vreunei decizii cu privire la concurs.

(11) În cazul constatării existenței uneia dintre situațiile prevăzute mai sus, actul de numire a comisiei se modifică în mod corespunzător, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data constatării, prin înlocuirea persoanei aflate în respectiva situație cu o altă persoană care să îndeplinească condițiile prevăzute mai sus.

(12) În cazul în care oricare dintre situațiile prevăzute mai sus se constată ulterior desfășurării uneia dintre probele concursului, rezultatul probei ori probelor desfășurate se recalculează prin eliminarea evaluării membrului aflat în situație de incompatibilitate sau conflict de interese, sub rezerva asigurării validității evaluării a cel puțin două treimi din numărul membrilor comisiei de concurs.

(13) În situația în care nu este asigurată validitatea evaluării a cel puțin două treimi din numărul membrilor comisiei de concurs, procedura de organizare și desfășurare a concursului se reia.

(14) Neîndeplinirea de către membrii comisiilor de concurs și de soluționare a contestațiilor a obligației prevăzute la art. 12 alin. (2) din H.G. nr. 286/2011, se sancționează potrivit Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

(15) În funcție de numărul și de specificul posturilor vacante/temporar vacante pentru care se organizează concurs, se pot constitui mai multe comisii de concurs.

(16) Aceste Comisii sunt numite prin decizia managerului spitalului ori de câte ori este nevoie, cu cel puțin 5 zile înainte de data de susținere a concursului, iar componența este stabilită în funcție de postul care urmează să fie ocupat prin concurs sau cel ocupat de salariatul care urmează să fie promovat.

Articolul 58.1

Comisia de concurs are următoarele atribuții principale:

a) selectează dosarele de concurs ale candidaților;

b) stabilește tipul probelor de concurs: proba scrisă și/sau proba practică și interviu, după caz;

c) stabilește subiectele pentru proba scrisă;

d) stabilește planul probei practice și realizează proba practică;

e) stabilește planul interviului și realizează interviul;

f) notează pentru fiecare candidat proba scrisă și/sau proba practică și interviul;

g) transmite secretarului comisiei rezultatele concursului pentru a fi comunicate candidaților;

h) semnează procesele-verbale întocmite de secretarul comisiei după fiecare etapă de concurs, precum și raportul final al concursului.

Articolul 58.2

Comisia de soluționare a contestațiilor are următoarele atribuții principale:

a) soluționează contestațiile depuse de candidați cu privire la selecția dosarelor și cu privire la notarea probei scrise, probei practice și a interviului;

b) transmite secretarului comisiei rezultatele contestațiilor pentru a fi comunicate candidaților.

Articolul 59

Comisia Profesional-Științifică și de Evaluare a Nevoilor de Pregătire Profesională a Personalului Sanitar

(1) Atribuțiile comisiei sunt următoarele:

a) analiza perfecționării profesionale a personalului sanitar;

b) analiza conduitei terapeutice în concordanță cu pregătirea de specialitate;

c) avizează participarea la cursurile de perfecționare;

d) întocmește planul anual de pregătire profesională;

e) propune măsuri de participare prin rotație a personalului sanitar la forme de pregătire continuă;

Articolul 60

COMISIA de COORDONARE a implementării managementului calității serviciilor de sănătate și de pregătire pentru vizita de evaluare, în vederea acreditării spitalului de către ANMCS

(1) Activitatea principală a Comisiei constă în verificarea stadiului de implementare a standardelor ANMCS (Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate) de acreditare a spitalelor, prin elaborarea procedurilor specifice fiecărei structuri funcționale, raportarea indicatorilor statistici realizați, analiza și monitorizarea activității medicale și suport (nemedicale), la nivelul institutului și este alcătuită din șefii tuturor structurilor medicale și nemedicale din institut.

Articolul 60.1

Atribuții privind implementarea managementului calității serviciilor de sănătate

a) colaborează cu toate structurile, coordonează și implementează procesul de îmbunătățire continuă a calității serviciilor;

b) face propuneri privind obiectivele și activitățile cuprinse în Planul anual al managementului calității și siguranței pacienților, pe care le supune analizei Consiliului medical. În acest sens, se asigură că recomandările cele mai pertinente de îmbunătățire a calității serviciilor rezultate din analiza chestionarelor de satisfacție a pacienților se regăsesc în planul de îmbunătățire a calității, în funcție de fondurile disponibile;

c) asigură mecanismele de relaționare a tuturor structurilor unității în vederea îmbunătățirii continue a sistemului de management al calității, fiind în acest sens obligat să facă propuneri fundamentate legal;

d) face propuneri fundamentate care susțin implementarea strategiilor și obiectivelor referitoare la managementul calității declarate de managerul spitalului (prin planul strategic și/sau planul de management);

e) asigură implementarea strategiilor și obiectivelor referitoare la managementul calității declarate de manager;

f) implementează instrumente de asigurare a calității și de evaluare a serviciilor oferite;

g) coordonează analizele cu privire la eficacitatea sistemului de management al calității (AEM);

h) asigură aplicarea strategiei sanitare și politica de calitate a unității în domeniul medical în scopul asigurării sănătății și siguranței pacienților;

i) constată neconformitățile actuale și potențiale, împreună cu Responsabilul cu managementul calității și responsabilii secțiilor și compartimentelor funcționale;

j) analizează neconformitățile constatate în derularea activităților de către oricare dintre membrii Comisiei și propune managerului acțiunile de îmbunătățire sau corective ce se impun;

k) identifică activitățile critice care pot determina întârzieri în realizarea obiectivelor din Planul anual al managementului calității și siguranței pacienților, și face propuneri în vederea sincronizării acestora;

l) pune la dispoziția structurii de management al calității serviciilor de sănătate, informațiile necesare întocmirii analizei modului de respectare a termenelor de realizare a activităților în vederea identificării cauzelor de întârziere și adoptării măsurilor în consecință;

m) asigură prin membrii săi, difuzarea către întreg personalul spitalului a informațiilor privind stadiul implementării sistemului de management al calității, precum și a măsurilor de remediere/înlăturare a deficiențelor constatate;

n) pune la dispoziția structurii de management al calității serviciilor de sănătate informațiile necesare întocmirii autoevaluări pentru monitorizarea implementării managementului calității și urmărește ca rezultatele acestora să fundamenteze măsurile de îmbunătățire a calității serviciilor, adoptate la nivelul spitalului;

o) propune anual sau ori de câte ori se constată necesar structurii de management al calității serviciilor de sănătate, să evalueze punctual, nivelul de conformitate a respectării unor proceduri și protocoale aprobate, de la nivelul tuturor sectoarelor de activitate din spital, în a căror implementare s-au constatat neregularități;

p) analizează anual propunerile formulate de către structura de management al calității serviciilor de sănătate privind tematica pentru instruirea angajaților privind asigurarea și îmbunătățirea continuă a calității serviciilor de sănătate și a siguranței pacientului, diferențiată pe categorii de personal, în scopul prioritizării acestora;

q) asigură interfața necesară elaborării de protocoale/înțelegeri scrise între secții privind asistența medicală, consultului interdisciplinar etc.;

r) face propuneri concrete privind asigurarea cu resurse de către conducerea spitalului pentru realizarea fiecărui obiectiv din programul de management al calității și siguranței pacienților;

s) realizează anual analiza obiectivității evaluării nivelului de satisfacție al pacienților prin utilizarea chestionarelor de satisfacție, pe care o transmite Consiliului medical;

t) monitorizează modul de implementare a recomandărilor structurii de management al calității serviciilor de sănătate pentru eficientizarea activităților și proceselor derulate în unitate;

u) identifică procesele din organizație și disfuncțiile produse în desfășurarea acestora, întocmind propuneri fezabile de remediere a neajunsurilor constatate;

v) susține în permanență structura de management al calității serviciilor de sănătate în atingerea obiectivelor/activităților care privesc: acreditarea spitalului, monitorizarea post-acreditare, implementarea și dezvoltarea continuă a conceptului de "Calitate";

Articolul 60.2

Atribuții privind pregătirea pentru vizita de evaluare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) și monitorizarea post acreditare:

a) coordonează toate activitățile desfășurate în concordanță cu cerințele Standardelor de Acreditare ANMCS;

b) coordonează și implementează programul de acreditare a tuturor serviciilor oferite în cadrul spitalului, pe baza procedurilor specifice fiecărei secții, compartimente medicale și nemedicale, laborator etc.

c) sprijină structura de management al calității serviciilor de sănătate în asigurarea permanentă a fluenței comunicării inter-instituționale, în scopul urmăririi de către A.N.M.C.S. a conformității spitalului cu cerințele standardelor de acreditare și cu celelalte prevederi legale aplicabile pe toată durata de valabilitate a acreditării, asigurând în acest sens desfășurarea în bune condiții a activităților impuse prin Ordinul Președintelui A.N.M.C.S. nr. 298/2020 pentru aprobarea Metodologiei privind monitorizarea procesului de implementare a sistemului de management al calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului și Ordinul 433/2020 privind inițierea monitorizării tematice a unităților sanitare cu paturi înscrise sau acreditate în cel de-al II-lea ciclu de acreditare, cu modificările ulterioare;

d) în baza "Raportului intermediar de etapă de monitorizare", a "Planului de îndeplinire a cerințelor de monitorizare" și a "Raportului final de etapă de monitorizare" transmise spitalului de către responsabilul zonal cu monitorizarea - nominalizat de către A.N.M.C.S., sprijină structura de management al calității serviciilor de sănătate în vederea întocmirii de către acesta a "Planului de îndeplinire a cerințelor de monitorizare" și urmărește remedierea tuturor neconformităților;

e) analizează conținutul standardelor, criteriilor, cerințelor și indicatorilor și stabilește care este drumul de parcurs pentru a atinge cel mai înalt grad de conformitate cu acestea/aceștia, raportat la resursele aflate la dispoziția spitalului, condițiile concrete și prioritățile de etapă existente, stabilind în acest sens obiectivele, activitățile, resursele și termenele de realizare cu responsabilități de implementare a propunerilor formulate;

f) coordonează elaborarea documentației aferente procesului de evaluare și acreditare împreună cu structura de management al calității serviciilor de sănătate (SMC).

g) în situația analizei unor indicatori, îndeosebi a celor comuni mai multor liste de verificare;

h) stabilește un mod de acțiune comun pentru toate microstructurile care implementează respectivii indicatori;

i) stabilește modul de monitorizare și evaluare a derulării proceselor avute în vedere a fi îmbunătățite;

j) stabilește documentația necesară asigurării trasabilității proceselor avute în vedere a fi îmbunătățite, eliminând documentele și înscrisurile redundante și inutile;

k) identifică activitățile pentru care este necesar să se elaboreze proceduri de sistem sau operaționale, pentru a asigura omogenitatea modului de acțiune;

l) identifică actele medicale pentru care se consideră că este necesară elaborarea de protocoale de diagnostic și tratament;

m) stabilește proceduri de monitorizare a eficacității și eficienței procedurilor și protocoalelor;

n) stabilește echipele care vor elabora aceste documente. Acestea vor fi formate din personalul implicat în aplicarea acestor proceduri/protocoale;

o) stabilește circuitul documentelor, având în vedere siguranța și securitatea informațiilor;

p) asigură implementarea, conștientizarea și asumarea procedurilor, protocoalelor promovate;

q) în perioada de previzită din etapa de evaluare (coordonată de către Comisia de evaluare a spitalului nominalizată prin Ordin al președintelui A.N.M.C.S.), Comisia pune la dispoziția structurii de management al calității (SMC), toate documentele/informațiile necesar a fi încărcate în aplicația CaPeSaRo, documentele obligatorii solicitate (DOS), precum și a eventualelor documente suplimentare necesare desfășurării procesului de evaluare și acreditare (DS);

r) pe timpul vizitei propriu-zise la unitate a Comisiei de Evaluare (CE) nominalizată prin Ordin al președintelui A.N.M.C.S., membrii Comisiei au următoarele obligații:

s) să participe la ședințele de deschidere, informare zilnică și informare finală;

t) se pun de acord în ceea ce privește programul de evaluare împreună cu membrii CE pentru a nu perturba buna desfășurare a activității unității;

u) pun la dispoziție toate documentele necesare validării conformității cu indicatorii, cerințele și criteriile standardelor de acreditare, asigurând o cooperare pro-activă cu membrii CE;

v) transmit secretarului C.E. toate documentele solicitate în format scris sau electronic;

w) gestionează și aplanează eventualele situații tensionate determinate de vizita CE

x) în perioada de postvizită din etapa de evaluare, face propuneri privind formularea de către unitate, în scris, în maximum 5 zile lucrătoare de la primirea proiectului de raport de evaluare, a obiecțiunilor cu privire la unele aspecte cuprinse în acesta, dacă este cazul;

y) după elaborarea de către membrii C.E. a raportului de evaluare și comunicarea acestuia către spital, face propuneri concrete de remediere a deficiențelor semnalate în respectivul raport.

Articolul 61

COMISIA DE ANALIZĂ a REZULTATELOR UTILIZĂRII PROTOCOALELOR și GHIDURILOR DE PRACTICĂ ADOPTATE ÎN UNITATE

(1) Comisia funcționează în conformitate cu Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ordinului M.S.P. nr. 921/2006 privind stabilirea atribuțiilor Comitetului Director din cadrul spitalului public, Ordinului nr. 1059 din 2 septembrie 2009 pentru aprobarea ghidurilor de practică medicală.

(2) Componenta nominală a comisiei este propusă de către Directorul Medical și se stabilește prin decizie internă a managerului.

(3) Toate activitățile Comisiei vor fi consemnate în procese-verbale de ședință.

Articolul 61.1

Atribuțiile Comisiei sunt următoarele:

a) identifică afecțiunile pentru care este necesară elaborarea unor noi protocoale de diagnostic și tratament sau de îngrijire; evaluează situația actuală, prin analiza și prin evidențierea următoarelor aspecte: modelul actual al practicii medicale, condițiile locale, personalul, sistemele, structurile, influențele interne și externe, posibilele bariere și facilități în vederea implementării.

b) stabilește revizuirea/reeditarea, menținerea și anularea în urma reevaluării periodice a protocoalelor în funcție de indicatorii de eficiență și eficacitate și în funcție de apariția unor noi ghiduri naționale și internaționale;

c) analizează semestrial abaterile de la aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament/îngrijire, pe baza analizelor primare de la nivelul secțiilor

d) analizează semestrial rezultatele utilizării protocoalelor și ghidurilor de practică adoptate în spital, pe baza analizelor primite de la nivelul secțiilor

e) analizează propunerile de măsuri de corecție și de îmbunătățire a activității medicale venite de la nivelul secțiilor

f) elaborează recomandări către Consiliului Medical și SMC, inclusiv de prioritizare a măsurilor de adoptat.

g) toate activitățile Comisiei vor fi consemnate în procese-verbale de ședință.

Articolul 61.2

Toate protocoalele medicale vor fi elaborate în colaborare cu farmacistul/farmacistul clinician/medicul infecționist al institutului.

Articolul 62

COMISIA DE MONITORIZARE, COORDONARE ȘI ÎNDRUMARE METODOLOGICĂ CU PRIVIRE LA IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL

(1) La nivelul unității este constituită și funcționează, Comisia de monitorizare, conform OSGG nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice

(2) Comisia de monitorizare are în componența sa: un președinte, un vicepreședinte și ca membri, conducătorii compartimentelor incluse în primul nivel de conducere din structura organizatorică a entității publice, cu excepția compartimentului de audit public intern;

(3) Comisia de monitorizare este coordonată de către un președinte, care poate fi conducătorul entității sau o altă persoană de conducere cu autoritate, delegată de acesta și asistată de un secretariat tehnic.

(4) Ședințele Comisiei de monitorizare au loc periodic, trimestrial sau de câte ori se impune.

(5) Ședințele sunt conduse de președintele Comisiei. În caz de indisponibilitate a președintelui Comisiei de monitorizare acesta va fi înlocuit de vicepreședinele Comisiei. În caz de indisponibilitate a unui membru, acesta poate fi înlocuit de către o persoană desemnată din cadrul structurii pe care o conduce sau face parte.

(6) La solicitarea Comisiei de monitorizare, la ședințele sale sau în subcomisiile constituite pot participa și alți reprezentanți din structurile Institutului Național de Endocrinologie "C.I. Parhon", a căror contribuție este necesară în vederea realizării atribuțiilor Comisiei de monitorizare și a altor cerințe.

(7) Solicitările Comisiei de monitorizare adresate conducătorilor și/sau subordonaților acestora, în contextul prevederilor de la alin (6), reprezintă sarcini de serviciu.

Articolul 62.1

Comisia de Monitorizare are următoarele atribuții:

a) elaborează programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial al Institutului Național de Endocrinologie "C.I. Parhon", program care cuprinde obiective, acțiuni, responsabilități, termene precum și alte măsuri necesare dezvoltării acestuia cum ar fi elaborarea și aplicarea procedurilor de sistem și a celor de lucru pe activități, perfecționarea profesională, etc. Elaborarea programului ține seamă de regulile minimale de management conținute de standardele de control intern aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 600/2018, particularitățile organizatorice, funcționale și de atribuții ale Institutului Național de Endocrinologie "C.I. Parhon", personalul și structura acestuia, alte reglementări și condiții specifice;

b) coordonează procesul de actualizare a obiectivelor generale și specifice, a activităților procedurale, a procesului de gestionare a riscurilor, a sistemului de monitorizare a performanțelor, a situației procedurilor și a sistemului de monitorizare și raportare, respectiv informare către manager;

c) urmărește realizarea obiectivelor și acțiunilor propuse prin program; acordă alte termene de realizare la solicitarea compartimentelor care le-au stabilit;

d) supune spre aprobare managerului Institutului Național de Endocrinologie "C.I. Parhon" programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial, în termen de 15 de zile de la data elaborării sale;

e) asigură actualizarea periodică a programului de dezvoltare, o dată la 12 luni;

f) urmărește elaborarea programelor de dezvoltare a subsistemelor de control intern managerial ale secțiilor, serviciilor, birourilor și compartimentelor Institutului Național de Endocrinologie "C.I. Parhon"; acestea trebuie să reflecte și inventarul operațiunilor/activităților ce se desfășoară în structurile respective;

f) primește trimestrial, semestrial, sau de câte ori este nevoie, de la structurile Institutului Național de Endocrinologie "C.I. Parhon" informări/rapoarte referitoare la progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea sistemelor/subsistemelor proprii de control intern managerial, în raport cu programele adoptate, precum și referiri la situațiile deosebite și la acțiunile de monitorizare, coordonare și îndrumare, întreprinse în cadrul acestora;

g) prezintă managerului ori de câte ori consideră necesar, dar cel puțin o dată pe an, informări referitoare la progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea sistemului de control managerial, în raport cu programul adoptat, și la acțiunile de monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică întreprinse, precum și la alte probleme apărute în legătură cu acest domeniu.

h) analizează și prioritizează anual, riscurile semnificative, care pot afecta atingerea obiectivelor institutului, prin stabilirea profilului de risc și a limitei de toleranță la risc, aprobate de către conducere.

Articolul 62.2

(1) Deciziile Comisiei se iau prin consensul membrilor prezenți.

(2) În situația în care consensul nu poate fi obținut, președintele Comisiei poate propune luarea deciziei prin votul a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenți.

(3) În cazul în care se constată egalitate de voturi, votul președintelui Comisiei este decisiv.

(4) Comisia cooperează cu secțiile/compartimentele/birourile implicate din cadrul Institutului Național de Endocrinologie "C.I. Parhon" pentru atingerea scopului implementării, dezvoltării și menținerii unui sistem integrat de control managerial.

Articolul 63

COMISIA DE CASARE ȘI DE DEZMEMBRARE

(1) Comisia pentru scoaterea din funcțiune, casare și valorificare a bunurilor care alcătuiesc domeniul public are următoarea componență un președinte și patru membri.

(2) În timpul procesului de casare, Serviciul Financiar - Contabil avizează:

a) documentele care stau la baza acțiunii de scoatere din funcțiune/folosință, valorificare și declasare/casare a bunurilor;

b) nota privind propunerile de scoatere din funcțiune, valorificarea și casarea activelor fixe amortizate și propunerile de scoatere din funcțiune, valorificarea, declasarea și casarea bunurilor materiale altele decât active fixe.

c) nota privind propunerile de scoatere din funcțiune, valorificarea sau casarea activelor fixe neamortizate integral

Articolul 63.1

Comisia de casare are următoarele atribuții:

a) Verifică listele cu propunerile de scoatere din funcțiune a bunurilor în sensul de a constata existența avizelor și aprobărilor necesare conform legii;

b) Verifică în teren bunurile propuse a fi scoase din funcțiune în vederea constatării existentei bunurilor, dacă acestea pot fi valorificate integral sau necesită casare și valorificare ulterioară a componentelor acestora;

c) Centralizează listele cu activele fixe și bunurile materiale altele decât activele fixe propuse pentru scoaterea din funcțiune, valorificare și casare, respectiv scoaterea din funcțiune, valorificarea, declasarea și casarea și le înaintează spre aprobare managerului;

d) Întocmește lista cu bunurile care se afla în stare de funcționare și care nu mai sunt necesare instituției, cu propunerea de disponibilizare a acestora către alte instituții, lista care va fi aprobata de manager;

e) Va întocmi raport de specialitate către Comitetul Director pentru: aprobarea listei cu bunurile aparținând unității care se propun a fi casate sau/și dezmembrate;

Articolul 64

COMISIA DE ALIMENTAȚIE ȘI DIETETICĂ

(1) Comisia de alimentație și dietetică este alcătuită din 5 membri, între care Șeful Biroului Administrativ-Aprovizionare, asistentul dietetician, medicul diabetolog și asistenta din CPIAAM.

Articolul 64.1

Atribuțiile comisiei sunt următoarele:

a) coordonarea activităților de organizare și control a alimentației la nivelul spitalului;

b) verificarea modului de întocmire a meniului zilnic;

c) stabilirea strategiei de achiziții a alimentelor în funcție de planul de diete și meniuri și de bugetul alocat;

d) realizarea planului de diete și meniuri;

e) controlul periodic al respectării normelor de igienă în blocul alimentar, curățenia și dezinfecția veselei;

f) verificarea periodică a calității și valabilității alimentelor eliberate de la magazia spitalului;

g) verificare prin sondaj și recoltarea probelor alimentare;

h) controlul periodic al respectării normelor de igiena privind transportul și circuitele pentru alimente, conform reglementărilor în vigoare;

i) verificarea prin sondaj a calității hranei preparate cu o jumătate de oră înainte de servirea acesteia;

j) verificarea respectării meniurilor și dietelor;

k) verificarea efectuării controalelor medicale periodice de către personalul angajat la blocul alimentar;

Articolul 65

COMISIA PARITARĂ

(1) Comisia este împuternicită să interpreteze prevederile contractului colectiv de muncă în aplicare, în funcție de condițiile concrete și de posibilitățile institutului, la solicitarea uneia dintre părți.

(2) Comisia monitorizează prevederile aplicării Contractului colectiv de muncă la nivelul institutului și va fi compusă din 5 reprezentanți ai sindicatului SANITAS și 5 reprezentanți ai angajatorului. Membrii comisiei sunt desemnați de părțile semnatare în termen de la înregistrarea contractului la Direcția de Muncă și Protecție Socială București.

(3) Comisia se va întruni la cererea oricăruia dintre membrii săi și va adopta hotărâri valabile prin unanimitate, în prezența a 3/4 din numărul total al membrilor. Hotărârea adoptată are putere obligatorie pentru părțile contractante.

(4) Comisia va fi prezidată, prin rotație, de către un reprezentant al fiecărei părți, ales în ședința respectivă iar secretariatul comisiei va fi asigurat de către institut.

Articolul 66

COMISIA PRIVIND ÎNTOCMIREA ȘI DEPUNEREA DOCUMENTAȚIEI ÎN VEDEREA ACREDITĂRII RENAR A LABORATOARELOR

Articolul 66.1

Principalele atribuții ale comisiei sunt:

a) întocmirea și depunerea dosarului în vederea acreditării RENAR a laboratoarelor din cadrul institutului, conform datelor solicitate și a normelor legale în vigoare

b) susținerea vizitei de evaluare a organismului național de certificare în vederea obținerii certificatului de acreditare RENAR pentru laboratorul de analize medicale, laboratorul de cercetare științifică și laboratorul de medicină nucleară.

Articolul 67

COMISIA DE BIOCIDE ȘI MATERIALE SANITARE

(1) Comisia de biocide și materiale sanitare este înființată la nivelul institutului prin decizie de Manager.

Articolul 67.1

Atribuțiile Comisiei de biocide și materiale sanitare sunt următoarele:

a) stabilește tipurile de biocide necesare desfășurării activității în institut în funcție de riscul epidemiologic;

b) avizează instrucțiunile de lucru privind utilizarea biocidelor și a materialelor sanitare în institut;

c) verifică dacă personalul a fost instruit cu privire la utilizarea biocidelor;

d) verifică dacă proprietățile fizico-chimice ale produsului biocid achiziționat de către institut, corespund cu cele specificate în documentația înaintată în vederea procedurii de achiziție;

e) verifică și urmărește eficacitatea produselor biocide și beneficiile ce rezultă în urma utilizării acestora;

f) verifică corectitudinea utilizării produselor biocide conform instrucțiunilor de lucru, și anume dacă aplicarea produselor biocide se face într-o doză eficace și utilizarea acestora la minimum necesar;

g) verifică corectitudinea depozitării și gestionării produselor biocide și a materialelor sanitare;

h) verifică respectarea normelor interne cu privire la utilizarea biocidelor și a materialelor sanitare;

i) elaborează rapoarte, informări specifice;

j) informează conducerea asupra neconformităților constatate la produsele biocide achiziționate;

k) se asigură de derularea legală a achizițiilor și aprovizionarea tehnico-materială, prevăzute în planul de activitate sau impuse de situația epidemiologică din institut, în vederea diminuării sau evitării situațiilor de risc, precum și a limitării infecțiilor asociate asistenței medicale

l) propune directorului financiar-contabil planificarea aprovizionării cu biocide și materiale sanitare necesare prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale, elaborată de secțiile medicale, cu aprobarea coordonatorului compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale

m) centralizează necesarul de materiale sanitare, dezinfectanți și materiale pentru curățenie, detergenți, materiale pentru igienă, pe baza măsurătorilor efectuate (suprafețe) și a monitorizării consumurilor istorice.

Articolul 68

COMISIA DE ANALIZĂ A SUGESTIILOR ȘI RECLAMAȚIILOR

(1) Comisia de analiză a sugestiilor și reclamațiilor este înființată prin decizie de manager.

(2) O reclamație este considerată acceptată de către institut dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) Este scrisă, datată, semnată și conține numele și prenumele persoanei reclamante, precum și adresa de corespondență;

b) Prezintă aspecte referitoare exclusiv la serviciile medicale acordate sau la comportamentul angajaților;

c) Prezintă detalii pertinente referitoare la evenimentul declarat.

(3) Reclamațiile care nu prezintă elementele solicitate, nu sunt luate în considerare.

(4) La nivelul institutului, reclamațiile și sugestiile se depun la secretariat, și se înregistrează în Registrul de reclamații.

Articolul 68.1

Atribuțiile Comisiei de analiză a sugestiilor și reclamațiilor

a) analizează reclamațiile primite de la pacienți și le prezintă în ședințele de Comitet Director, Consiliul Medical sau Consiliul Etic

b) întocmește analiza semestrială și anuală a reclamațiilor de la nivelul institutului (cauze, repetabilitate, secții, riscuri, măsuri)

c) înaintează raportul de analiză către Comitet Director, Consiliul Medical sau Consiliul Etic

d) se întrunește, analizează și formulează răspuns, în colaborare cu compartimentul juridic, la fiecare reclamație primită, în termen de 30 de zile de la data înregistrării în Registrul de reclamații.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.