Consilierea psihologică este demersul semistructurat cu caracter specific, susținut în scopul prevenției și ameliorării problemelor emoționale, cognitive, de comportament și al asistării persoanelor private de libertate, în identificarea soluțiilor necesare pentru depășirea dificultăților cu care se confruntă.
(1) Consilierea psihologică este consecutivă unei evaluări care evidențiază necesitatea acestui tip de intervenție și se adresează persoanelor private de libertate:
a) prevăzute la art. 163, care nu pot fi incluse în programele de asistență psihologică specifică;
b) incluse în programe, în completarea activităților de grup din cadrul acestora;
c) aflate în situații de criză.
(2) Activitatea de consiliere se consemnează în documentele de lucru specifice și în secțiunile aferente domeniului asistență psihologică din aplicația informatică.
(1) Situațiile de criză se referă la evenimentele apărute în contextul existențial al persoanei și care depășesc capacitățile adaptative ale acesteia, perturbând semnificativ echilibrul funcțional.
(2) Consilierile desfășurate cu persoanele private de libertate aflate în refuz de hrană, cazate în camera de protecție sau atunci când li se aduce la cunoștință unul dintre evenimentele prevăzut la art. 68 alin. (6) din lege, se asimilează consilierilor psihologice în situații de criză.
(3) Frecvența și durata consilierilor acordate persoanelor private de libertate aflate în situații de criză se stabilesc de către specialist, în funcție de tipul problemelor identificate.
Demersurile de asistență psihologică, realizate la solicitarea persoanelor private de libertate, în cadrul cărora nu sunt identificate probleme psihologice și care nu impun intervenții de specialitate, se asimilează convorbirilor individuale.
Includerea unui deținut în intervenții de tip psihoterapeutic:
a) este consecutivă unei evaluări psihologice, care evidențiază necesitatea acestui tip de intervenție;
b) este condiționată de identificarea, la deținut, a motivației pentru schimbare, a resurselor intelectuale necesare parcurgerii unui demers de acest tip și a incompatibilității altor demersuri de asistență psihologică specifică derulate în penitenciar, cu particularitățile personalității subiectului.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.