Capitolul X — Medierea socială

(1) Medierea socială reprezintă totalitatea demersurilor întreprinse de asistentul social angajat al sistemului penitenciar în raport cu instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale naționale și internaționale și mediul de suport al persoanelor private de libertate.

(2) Medierea socială vizează schimbul de informații necesare, după caz, realizării evaluărilor sociale și ameliorării, soluționării problemelor sociale.

(1) Medierea socială cu instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale se realizează, de regulă, prin adrese scrise.

(2) Medierea socială cu membrii familiei sau alte persoane din mediul de suport se realizează prin convorbiri, în spații anume destinate din locul de deținere, prin adrese scrise sau telefonic, în cazuri temeinic justificate, când situația impune intervenție imediată.