Pe această pagină
I. Despre vînzarea mobilelor
Tribunalul poate autoriza pe judecătorul-sindic sa vândă, cu licitație publică, mărfurile și celelalte obiecte ale falitului, după ce mai întîi le va fi estimat conform art. 803.
Autorizațiunea trebuie să determine termenul vanzarei, sa prescrie agenții prin mijlocul cărora are să se facă vînzarea și sa fixeze prețul dela care are să se înceapă licitațiunea.
Aceasta autorizațiune poate fi acordată pentru cauza binecuvantata, chiar înainte de a fi expirat termenul indicat, la art. 803, citindu-se însă prealabil falitul.
Încheierea tribunalului se va publică prin Monitorul Oficial și ori-ce întâmpinări se pot adresa tribunalului, în termen de trei zile libere dela publicare.
Adjudecarea trebuie să fie omologata de tribunalul comercial cel mai târziu trei zile dela efectuarea ei.
Tribunalul după cererea judecătorului-sindic și citând pe falit, poate autoriza vînzarea cu licitație publică, în massa totală sau parțială, a bunurilor mobile rămase nevandute și a creanțelor neîncasate.
Actul de înstrăinare trebuie să fie omologat de tribunal.
II. Despre vînzarea imobilelor
Dela data sentinței declarative de faliment, nici un creditor nu va putea proceda la exproprierea silită a imobilelor; judecătorul-sindic însă, în termenul de 30 zile dela cererea ce-i va face creditorul interesat, este dator sa provoace vînzarea lor cu formele stabilite pentru vînzarea bunurilor de minori.
Cererea de vânzare va fi facuta către tribunalul civil competent, îndată după expirarea termenului indicat de art. 803.
Dacă urmărirea era începută înainte de a se pronunța sentinta declarativă de faliment, de către un creditor avînd privilegiu sau ipoteca asupra imobilelor urmărite, judecătorului-sindic trebuie să intervină pentru ca procedura să poată fi îndeplinită fără întîrziere.
Dispozițiile art. 513 și 523 din procedura civilă se aplică și în cazul în care, afară de imobilele supuse urmăririi, falitul mai are imobile în cuprinsul jurisdictiunei aceluiași tribunal.