Deciziile Băncii Naționale a României de luare a unei măsuri de prevenire a crizelor sau de exercitare a unei competențe din cele prevăzute de prezenta lege, alta decât cea referitoare la măsurile de gestionare a crizelor, pot fi contestate potrivit prevederilor art. 275-277 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare.
(1) Orice persoană afectată de o decizie a Băncii Naționale a României de luare a unei măsuri de gestionare a crizelor poate contesta decizia potrivit prevederilor art. 275-277 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare.
(2) În cazul utilizării căilor de contestare în instanță, procedura judiciară se va desfășura cu celeritate. Instanțele, ca bază a propriei aprecieri, utilizează evaluările economice complexe ale situațiilor de fapt, realizate de Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție.
(1) Contestarea, potrivit art. 454, a unei decizii a Băncii Naționale a României, adoptate în calitate de autoritate de rezoluție, nu implică suspendarea de drept a efectelor deciziei contestate, care este executorie imediat.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), suspendarea efectelor deciziei Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, este prezumată, până la proba contrară, a fi împotriva interesului public.
(3) Atunci când acest lucru este necesar pentru a proteja interesul unor părți terțe care, acționând cu bună-credință, au cumpărat acțiuni ori alte instrumente de proprietate, active, drepturi sau obligații ale unei instituții supuse rezoluției, în temeiul utilizării instrumentelor de rezoluție sau al exercitării competențelor de rezoluție de către Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, în cazul anulării deciziei prevăzute la alin. (1) se mențin toate efectele produse în baza acesteia și a oricărui act sau oricărei operațiuni subsecvente de punere în aplicare a deciziei anulate. În acest caz, măsurile reparatorii ce pot fi dispuse în legătură cu o decizie sau măsură prejudiciabilă a Băncii Naționale a României, în calitate de autoritate de rezoluție, se limitează la acordarea de compensații de către aceasta pentru pierderile suferite de reclamant ca urmare a deciziei sau a măsurii respective, dacă aceste pierderi nu sunt acoperite din fondul de rezoluție bancară în conformitate cu prevederile art. 427.
Fără a aduce atingere restricțiilor privind executarea garanțiilor reale impuse în temeiul art. 410-412, atunci când este necesar în vederea aplicării eficiente a instrumentelor și competențelor de rezoluție, Banca Națională a României poate solicita instanței să suspende, pentru o perioadă adecvată în raport cu obiectivul urmărit, orice acțiune sau procedură judiciară la care este sau devine parte o instituție de credit supuse rezoluției.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.