(1) Banca Națională României, în calitatea sa de autoritate de rezoluție, deține competențele necesare pentru a acționa în legătură cu o sucursală în România a unei instituții de credit dintr-un stat terț care nu face obiectul vreunei proceduri de rezoluție din statul terț sau care face obiectul unei proceduri din acel stat și se aplică una dintre situațiile prevăzute la art. 519.
(2) Dispozițiile art. 400-405 se aplică în cazul exercitării unor astfel competențe.
Banca Națională României, în calitatea sa de autoritate de rezoluție, este abilitată să exercite competențele prevăzute la art. 520 în cazul în care aceasta consideră că întreprinderea unei acțiuni este necesară în interesul public și dacă cel puțin una dintre următoarele condiții este îndeplinită:
a) sucursala situată în România nu mai îndeplinește sau este probabil să nu mai îndeplinească condițiile impuse de legislația națională aplicabilă pentru autorizare și funcționare în România și nu există nicio perspectivă potrivit căreia vreo măsură a sectorului privat ori vreo măsură de supraveghere sau vreo măsură întreprinsă de statul terț relevant ar putea restabili conformarea sucursalei sau preveni intrarea sa în situația de dificultate majoră, într-un interval de timp considerat de Banca Națională a României, în calitate de autoritate de rezoluție, ca fiind rezonabil;
b) instituția de credit din statul terț este, în opinia Băncii Naționale României, în calitatea sa de autoritate de rezoluție, incapabilă, reticentă sau pasibilă de a se afla în incapacitate să își achite obligațiile față de creditorii din Uniunea Europeană, ori obligațiile create sau înregistrate prin sucursala sa, pe măsură ce acestea devin exigibile, iar Banca Națională României, în calitatea sa de autoritate de rezoluție, consideră că nicio procedură de rezoluție sau de insolvență din statul terț nu a fost sau nu va fi declanșată în legătură cu respectiva instituție de credit din statul terț într-un interval de timp rezonabil;
c) autoritatea relevantă din statul terț a inițiat o procedură de rezoluție în legătură cu instituția de credit din statul terț sau a notificat Băncii Naționale României, în calitatea sa de autoritate de rezoluție, intenția sa de a iniția o astfel de procedură.
În cazul în care Banca Națională a României, în calitatea sa de autoritate de rezoluție, întreprinde o acțiune independentă în legătură cu o sucursală în România a unei instituții de credit dintr-un stat terț, aceasta are în vedere obiectivele rezoluției și întreprinde acțiunea în conformitate cu următoarele principii și cerințe, în măsura în care acestea sunt relevante:
a) principiile stabilite la art. 188-193;
b) cerințele referitoare la aplicarea instrumentelor de rezoluție prevăzute la art. 201-213.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.