Capitolul IX — Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adresează direct bolnavilor)

Pe această pagină

Articolul 130

Spitalul prestează servicii tehnico-medicale auxiliare prin intermediul farmaciei cu circuit închis, stației centrale de sterilizare, prosecturii, compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale, unității de transfuzii.

Secțiunea 1 — Farmacia cu circuit închis

Articolul 131

(1) Farmacia cu circuit închis este unitatea sanitară, fără personalitate juridică, care face parte din structura Spitalului și care are ca obiect de activitate asigurarea asistenței cu medicamente de uz uman pentru bolnavii internați în secțiile Spitalului, conform legislației în vigoare, și este organizată potrivit Legii farmaciei nr. 266/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Farmacia are program de lucru afișat vizibil și transmis secțiilor cu paturi spre știință.

(3) Farmacia cu circuit închis deține și eliberează numai produse medicamentoase care au autorizație de punere pe piață și termen de valabilitate.

(4) Farmacia deține literatură de specialitate care să asigure informarea personalului în legătură cu orice aspect legat de acțiunea și de administrarea medicamentului:

a) Farmacopeea Română;

b) Nomenclatorul de medicamente și produse farmaceutice;

c) legislația farmaceutică în vigoare.

(5) Farmacia are program informatic necesar pentru a transmite datele solicitate. Farmacia trebuie să ia măsuri pentru protecția informației și a suportului acestuia împotriva pierderii sau degradării.

(6) Farmacia este condusă de un farmacist-șef care desemnează un înlocuitor pe perioadele absenței sale din farmacie.

(7) Farmaciștii și asistenții de farmacie au certificate de membri al Colegiului Farmaciștilor, respectiv ai Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (O.A.M.G.M.A.M.R.) valabile, pe care le prezintă în copie serviciului R.U.N.O.S.

(8) Farmaciștii și asistenții de farmacie au asigurări de răspundere civilă (malpraxis) valabile, pe care le prezintă în copie serviciului R.U.N.O.S.

(9) Personalul poartă în permanență halate albe și ecuson pe care sunt înscrise numele și calificarea respectivei persoane.

Articolul 132

Farmacia are în principal următoarele atribuții:

a) recepționează, păstrează și difuzează medicamentele conform nomenclatorului aprobat de Ministerul Sănătății;

b) depozitează produsele conform normelor în vigoare, ținând-se seama de natura și proprietățile lor fizico-chimice;

c) organizează și efectuează controlul calității medicamentului și ia măsuri ori de câte ori este necesar pentru preîntâmpinarea accidentelor, informând imediat organul superior;

d) prescrierea-prepararea medicamentelor se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătății;

e) eliberează medicamentele prescrise de personalul medical din secțiile Spitalului pe condici de prescripții medicale;

f) poate elibera și livra în caz de urgență medicamente, conform procedurii aprobate de managerul Spitalului;

g) asigură informarea personalului medico-sanitar cu privire la medicamentele existente în farmacie;

h) asigură evidența cantitativ-valorică a medicamentelor existente;

i) asigură eliberarea medicamentelor conform normelor stabilite de Ministerul Sănătății;

j) asigură pentru personalul implicat în achizițiile publice cunoașterea și respectarea legislației specifice;

k) stabilește necesarul de produse pentru o funcționare normală a farmaciei, asigurând realizarea părții corespunzătoare a programului anual de achiziții publice;

l) îndeplinește, conform atribuțiilor ce îi revin, toate demersurile necesare privind achiziția produselor farmaceutice.

Articolul 133

(1) Farmacistul-șef are în principal următoarele atribuții generale:

a) organizează spațiul de muncă dând fiecărei încăperi destinația cea mai potrivită;

b) întocmește planul de muncă și repartizează atribuțiile pe oameni, în raport cu necesitățile farmaciei;

c) răspunde de buna aprovizionare a farmaciei;

d) organizează recepția calitativă și cantitativă a medicamentelor și a celorlalte produse farmaceutice intrate în farmacie, precum și depozitarea și conservarea acestora în condiții corespunzătoare;

e) colaborează cu secțiile Spitalului în vederea asigurării unui consum rațional de medicamente și pentru popularizarea medicamentelor din nomenclator;

f) controlează prepararea corectă și la timp a medicamentelor, răspunde de modul în care este organizat și în care se exercită controlul calității medicamentelor în farmacie și urmărește ca acestea să se elibereze la timp și în bune condiții;

g) răspunde de organizarea și efectuarea corectă și la timp a tuturor lucrărilor de gestiune;

h) asigură măsurile de protecția muncii, de igienă, PCI și respectarea acestora de către întregul personal;

i) participă la ședințele organizate în cadrul oficiilor farmaceutice, de comisiile de specialitate ale Colegiului Farmaciștilor, respectiv în unitățile sanitare pentru analiza calității medicamentelor, potrivit dispozițiilor Ministerului Sănătății;

j) colaborează cu conducerea medicală a Spitalului pentru rezolvarea tuturor problemelor asistenței cu medicamente;

k) face parte din nucleul de farmacovigilență al Spitalului și din toate celelalte comisii care au ca obiect de activitate controlul medicamentului;

l) participă la raportul de gardă.

(2) Farmacistul-șef este membru de drept al Consiliului medical al Spitalului.

(3) Farmacistul-șef are următoarele atribuții de prevenire și control al infecțiilor asociate asistenței medicale:

a) obținerea, depozitarea și distribuirea preparatelor farmaceutice, utilizând practici care limitează posibilitatea transmisiei agentului infecțios către pacienți;

b) distribuirea medicamentelor antiinfecțioase și ținerea unei evidențe adecvate (potență, incompatibilitate, condiții de depozitare și deteriorare);

c) obținerea și depozitarea vaccinurilor sau serurilor și distribuirea lor în mod adecvat;

d) păstrarea evidenței antibioticelor distribuite departamentelor medicale;

e) înaintarea către serviciul de supraveghere și control al infecțiilor asociate asistenței medicale a sumarului rapoartelor și tendințelor utilizării antibioticelor;

f) păstrarea la dispoziție a următoarelor informații legate de dezinfectanți, antiseptice și de alți agenți antiinfecțioși: proprietăți active în funcție de concentrație, temperatură, durata acțiunii, spectrul antibiotic, proprietăți toxice, inclusiv senzitivitatea sau iritarea pielii și mucoasei, substanțe care sunt incompatibile cu antibioticele sau care le reduc potența, condiții fizice care afectează în mod negativ potența pe durata depozitării (temperatură, lumină, umiditate), efectul dăunător asupra materialelor;

g) participarea la întocmirea normelor pentru antiseptice, dezinfectanți și produse utilizate la spălarea și dezinfectarea mâinilor;

h) participarea la întocmirea normelor pentru utilizarea echipamentului și materialelor pacienților;

i) participarea la controlul calității tehnicilor utilizate pentru sterilizarea echipamentului în Spital, inclusiv selectarea echipamentului de sterilizare (tipul dispozitivelor) și monitorizarea.

(4) Atribuțiile asistentului de farmacie:

a) atribuțiile asistenților de farmacie decurg din competențele certificate de actele de studii obținute, ca urmare a parcurgerii unei forme de învățământ de specialitate recunoscute de lege;

b) în exercitarea profesiei asistentul de farmacie are responsabilitatea actelor întreprinse în cadrul activităților ce decurg din rolul autonom și delegat;

c) organizează spațiul de muncă și activitățile necesare distribuirii medicamentelor și materialelor sanitare;

d) asigură aprovizionarea, recepția, depozitarea și păstrarea medicamentelor și a produselor farmaceutice;

e) eliberează medicamente și produse galenice, conform prescripției medicului;

f) recomandă modul de administrare a medicamentelor eliberate, conform prescripției medicului;

g) oferă informații privind efectele și reacțiile adverse ale medicamentului eliberat;

h) participă, alături de farmacist, la pregătirea unor preparate galenice;

i) verifică termenele de valabilitate a medicamentelor și produselor farmaceutice și previne degradarea lor;

j) respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul și combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale;

k) participă la realizarea programelor de educație pentru sănătate;

l) participă la activitățile de cercetare;

m) respectă secretul profesional și codul de etică al asistentului medical;

n) respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul și combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale;

o) utilizează și păstrează în bune condiții echipamentele și instrumentarul din dotare, supraveghează colectarea materialelor și instrumentarului de unică folosință utilizat și se asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii;

p) se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;

q) participă la procesul de formare a viitorilor asistenți medicali de farmacie;

r) respectă normele igienico-sanitare și de protecție a muncii;

s) respectă regulamentul de ordine interioară.

Secțiunea a 2-a — Stația centrală de sterilizare

Articolul 134

(1) Stația centrală de sterilizare este amplasată la subsolul Spitalului, astfel încât să se poată respecta fluxurile și circuitele funcționale, conform normelor sanitare în vigoare. În blocul operator există și un spațiu destinat sterilizării. Modulul de sterilizare este format din mai multe echipamente (sterilizatoare cu abur și sterilizatoare cu aer cald) care asigură sterilizarea instrumentului din Spital.

(2) Compartimentarea spațiilor a fost astfel gândită încât să asigure fluxul „murdar-curat-steril“, ele fiind izolate prin pereți despărțitori. Cele două compartimente sunt:

a) zonă de pregătire și împachetare, dotată cu cărucioare de transport;

b) zona sterilă.

(3) În zona de pregătire și împachetare se execută următoarele operațiuni:

a) preluarea materialelor curățate/dezinfectate;

b) împachetarea materialelor pentru sterilizare.

(4) În zona sterilă se execută următoarele operațiuni:

a) sterilizarea propriu-zisă;

b) depozitarea materialelor sterile;

c) predarea către secții.

Articolul 135

Atribuțiile stației centrale de sterilizare sunt următoarele:

a) utilizează cele mai bune metode de curățire, dezinfecție, sterilizare și păstrare a instrumentarului de sterilizat pentru a împiedica deteriorarea;

b) sterilizează întreg instrumentarul medical;

c) realizează protocolul de igienă al stației de sterilizare și protocolul de utilizare a produselor de întreținere folosite;

d) realizează instruirea personalului privind normele europene în domeniul sterilizării, în vederea aplicării acestor norme în cadrul serviciului;

e) elaborează protocoale de lucru pentru fiecare zonă;

f) elaborează protocoale de pregătire a instrumentarului chirurgical și termosensibil;

g) asigură respectarea circuitelor funcționale;

h) asigură respectarea circuitelor pentru instrumentarul steril și nesteril;

i) orice alte atribuții trasate de șeful ierarhic superior;

j) asigură controlul la nivelul secțiilor a modului de pregătire a instrumentarului și materialelor pentru sterilizare.

Articolul 136

Atribuțiile asistentului medical de la stația de sterilizare sunt următoarele:

a) utilizează cele mai bune metode de curățare, dezinfecție, sterilizare și păstrare a instrumentarului de sterilizat pentru a împiedica deteriorarea;

b) sterilizează întreg instrumentarul medical;

c) respectă indicațiile date de compartimentul de prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale;

d) răspunde direct de starea de igienă a serviciului și de starea de funcționare a aparatelor de dezinfecție;

e) verifică starea de curățare și dezinfecția materialelor aduse la sterilizare;

f) verifică etanșeitatea casoletelor și truselor de sterilizare;

g) asigură materialele necesare pentru sterilizarea cu abur;

h) primește și efectuează sterilizarea instrumentarului medical, materialului moale, pentru secțiile din Spital;

i) efectuează sterilizarea cu abur a materialelor, tubulaturilor și aparaturii care suportă această sterilizare;

j) asigură circuitul materialelor prezentate la sterilizare și marcarea materialelor sterile conform normelor Ministerului Sănătății;

k) ține evidența materialelor prezentate la sterilizare;

l) face controlul sterilizării prin teste chimice la fiecare șarjă și periodic testarea bacteriologică.

Secțiunea a 3-a — Compartimentul de prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale

Articolul 137

Compartimentul de prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale este organizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare și este subordonat din punct de vedere administrativ directorului medical.

Articolul 138

Atribuțiile principale ale compartimentului de prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale sunt:

a) asigură supravegherea epidemiologică a infecțiilor asociate asistenței medicale prin colectarea, înregistrarea, analiza, interpretarea și diseminarea datelor;

b) elaborează buletinul informativ lunar privind morbiditatea, severitatea și eficiența aplicării măsurilor de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale;

c) colaborează cu conducerea secțiilor/compartimentelor pentru elaborarea metodologiei specifice de prevenire și ținere sub control a infecțiilor asociate asistenței medicale, pe care o supune aprobării Comitetului director pentru punere în aplicare și respectare;

d) efectuează ancheta epidemiologică în izbucniri epidemice de infecții asociate asistenței medicale, stabilind factorii cauzali și programele specifice de măsuri și control, urmărind respectarea acestora;

e) verifică respectarea normelor de igienă spitalicească, de igienă a produselor alimentare, în special a celor dietetice, a normelor de sterilizare și menținerea materialelor sanitare și a soluțiilor injectabile, precum și respectarea precauțiilor universale. Organizează măsurile de remediere a deficiențelor constatate;

f) este responsabil pentru organizarea și realizarea programelor instructiv-educative privind prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale, colaborând cu personalul calificat din secții/compartimente;

g) coordonează elaborarea și actualizarea anuală, împreună cu membrii Consiliului medical și medicul responsabil pentru activitățile de supraveghere și control al infecțiilor asociate asistenței medicale, a Ghidului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale, care va cuprinde legislația în vigoare, definiții, proceduri, precauții de izolare, tehnici aseptice, metode specifice pentru fiecare compartiment, protocoale profesionale ale fiecărei specialități, norme de igienă spitalicească, norme de sterilizare;

h) evaluează activitatea de prevenire și control al infecțiilor asociate asistenței medicale;

i) organizează depistarea, raportarea, evidența, izolarea, tratarea și aplicarea măsurilor de control în caz de boală transmisibilă internată sau apărută în Spital;

j) stabilește un ritm de control pentru depistarea cazurilor nediagnosticate, neînregistrate și neanunțate (ritm recomandat: minimum la 2 zile, maximum la 7 zile);

k) înregistrează și declară cazurile de infecție nozocomială descoperite la verificările pe care le face la nivelul secțiilor, după consult cu medicul curant al pacientului;

l) întocmește darea de seamă statistică trimestrială și o transmite după avizarea de către conducerea Spitalului către direcția de sănătate publică.

Articolul 139

Atribuțiile asistentului medical decurg din competențele certificate de actele de studii obținute, ca urmare a parcurgerii unei forme de învățământ de specialitate recunoscut de lege. În exercitarea profesiei, asistentul medical are responsabilitatea actelor întreprinse în cadrul activităților ce decurg din rolul autonom și delegate:

a) conduce și coordonează activitatea privind respectarea prescripțiilor medicale;

b) controlează respectarea normelor igienico-sanitare, curățenia și dezinfecția spațiilor;

c) supravegheze respectarea normelor în vigoare privind prevenirea, controlul și combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale, a normelor de protecție a muncii și a regulamentului de ordine interioară;

d) controlează modul de respectare a normelor de igienă privind transportul și circuitele pentru alimente, conform reglementărilor în vigoare;

e) verifică prin sondaj corectitudinea distribuirii mesei la bolnavi;

f) recoltează și păstrează probele de alimente;

g) respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul și combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale;

h) respectă regulamentul de ordine interioară;

i) controlează starea de funcționare a instalațiilor frigorifice pentru alimente;

j) respectă secretul profesional și codul de etică al asistentului medical;

k) respectă normele igienică-sanitare și de protecție a muncii;

l) se preocupă permanent de actualizarea cunoștințelor profesionale, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă și conform cerințelor postului;

m) are atribuții în domeniul securității și sănătății în muncă;

n) menține la standarde de performanță activitatea pe care o desfășoară;

o) dă dovadă de profesionalism în relațiile de subordonare, coordonare și colaborare;

p) respectă confidențialitatea materialelor și datelor pe care le deține și manipulează;

q) răspunde de gestionarea echipamentelor și materialelor din dotare;

r) verifică datele privind infecțiile asociate asistenței medicale înregistrate de compartimente/secții, colectează datele privind cazurile găsite nediagnosticate și/sau nedeclarate și informează conducerea Spitalului;

s) participă la realizarea anchetelor epidemiologice;

ș) colaborează cu asistentele-șefe de secții și compartimente pentru aplicarea optimă a precauțiilor de izolare a bolnavilor, a măsurilor de antisepsie, a tehnicilor aseptice, a măsurilor de igienă și dezinfecție;

t) verifică prin inspecție respectarea metodelor și procedurilor de ținere sub control a infecțiilor asociate asistenței medicale;

ț) răspunde și participă la recoltarea corectă a probelor de laborator pentru controlul sterilității materialelor sanitare, a soluțiilor injectabile, igienei spitalicești etc.;

u) participă la alcătuirea testelor de verificare a cunoștințelor privind infecțiile asociate asistenței medicale pentru personalul mediu și auxiliar;

v) în situații deosebite informează conducătorul unității sau medicul de gardă pentru luarea măsurilor corespunzătoare;

w) participă la instruirea de către asistentele-șefe a infirmierelor, îngrijitoarelor de curățenie privind infecțiile interioare de spital;

x) poate primi și alte atribuții de la conducerea Spitalului privind activitatea de igienă la nivelul Spitalului și unităților sanitare din structura acestuia.

Secțiunea a 4-a — Unitatea de transfuzii sanguine

Articolul 140

Unitatea de transfuzii sanguine este organizată și funcționează în cadrul Compartimentului anestezie și terapie intensivă, conform prevederilor Legii nr. 282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.224/2006 pentru aprobarea Normelor privind activitatea unităților de transfuzie sanguină din spitale, și se află amplasată la etajul IV al clădirii, având acces facil către toate secțiile.

Articolul 141

(1) Unitatea de transfuzii sanguine are în principal următoarele atribuții:

a) aprovizionarea cu sânge total și componente de sânge pe baza solicitărilor scrise din secțiile Spitalului;

b) recepția, evidența, stocarea și livrarea sângelui total și a componentelor sanguine;

c) efectuarea testelor pretransfuzionale;

d) pregătirea unităților de sânge total și a componentelor sanguine în vederea administrării;

e) consilierea privind utilizarea clinică a sângelui total și a componentelor sanguine;

f) prezervarea probelor biologice pretransfuzionale și a unităților de sânge sau componente sanguine administrate pentru o perioadă de 48 de ore posttransfuzional în spațiile frigorifice cu această destinație;

g) întocmirea documentației corespunzătoare tuturor activităților desfășurate;

h) raportarea tuturor evenimentelor legate de actul transfuzional către centrul de transfuzie teritorial;

i) păstrarea eșantioanelor din ser sau plasmă recoltate pretransfuzional, în cazul tuturor pacienților transfuzați, pentru o perioadă de minimum 6 luni, în spații frigorifice cu această destinație.

(2) În unitatea de transfuzii sanguine din Spital este obligatorie respectarea protocolului de teste pretransfuzionale, care cuprinde următoarele testări:

a) determinarea grupului sanguin ABO și Rh (D) la pacient;

b) verificarea aspectului macroscopic, a integrității grupului sanguin ABO și Rh (D) la unitatea de sânge sau componentă sanguină selectată în vederea efectuării probei de compatibilitate;

c) probă de compatibilitate pacient-unitate de sânge total sau componentă sanguină ce conține eritrocitare vizibilă cu ochiul liber.

Articolul 142

Se interzic livrarea de sânge total sau de componente sanguine către alte spitale, livrarea și/sau administrarea lor la domiciliu pacientului, livrarea de sânge total și/sau de componente sanguine cu altă destinație decât administrarea terapeutică în incinta Spitalului.

Articolul 143

Ultimul control pretransfuzional se efectuează obligatoriu la patul bolnavului și cuprinde următoarele:

a) verificarea identității pacientului;

b) verificarea aspectului macroscopic și a integrității unității de transfuzat;

c) verificarea compatibilității dintre unitatea de sânge selectată și pacient;

d) verificarea documentației;

e) înregistrarea în foaia de observație clinică generală.

Articolul 144

Documentația minimă obligatorie aferentă desfășurării activității de transfuzie sanguină din Spital cuprinde următoarele:

a) evidența stocului de sânge și a produselor derivate (intrări, proveniență, ieșirii pentru transfuzie, rebut și cauze, returnate la centrul de transfuzie sanguină, predare incinerare etc.);

b) evidența bonurilor - cerere de sânge și produse derivate;

c) evidența testărilor grupului sanguin (ABO/Rh) și a rezultatelor;

d) evidența probelor de compatibilitate, a rezultatelor, a procedurilor transfuzionale și a reacțiilor secundare;

e) repertoar cu pacienții testați ABO/Rh;

f) evidențele monitorizărilor temperaturilor echipamentelor frigorifice;

g) proceduri operatorii standard de lucru;

h) fișa postului pentru fiecare angajat;

i) formulare tipizate pentru rezultate, comandă sânge și produse de sânge de la centrul de transfuzie sanguină;

j) evidența gestionării și neutralizării deșeurilor generate din activitatea de transfuzie sanguină.

Articolul 145

Medicul coordonator din compartimentul ATI care deservește și unitatea de transfuzii sanguine are în principal următoarele atribuții:

a) asigură organizarea și funcționarea unității de transfuzii sanguine din Spital;

b) asigură aprovizionarea corectă cu sânge total și componente sanguine, precum și cu materiale sanitare, reactivi, consumabile, în conformitate cu legislația în vigoare și în concordanță cu activitatea de transfuzie sanguină din Spital;

c) răspunde de gestiunea sângelui total și a componentelor sanguine distribuite de centrul de transfuzie sanguină teritorial;

d) îndrumă, supraveghează, controlează și răspunde de activitatea asistenților medicali din subordine;

e) contrasemnează buletinele de analiză cu rezultatul testărilor efectuate de asistenții medicali; în cursul programului de gardă, această responsabilitate revine medicului anestezist de gardă;

f) îndrumă și supraveghează prescrierea și administrarea corectă a terapiei transfuzionale în secțiile Spitalului;

g) păstrează evidența reacțiilor și complicațiilor posttransfuzionale, în calitate de coordonator local în cadrul sistemului național de hemovigilență;

h) ia măsuri pentru prevenirea și aplicarea de urgență a tratamentului necesar pacienților la care apar reacții adverse severe și/sau incidente adverse severe posttransfuzionale;

i) consiliază medicii prescriptori din Spital în vederea unei cât mai corecte indicații de terapie transfuzională, având obligația de a se opune administrării transfuziilor nejustificate;

j) răspunde de întocmirea completă și corectă a documentației existente în unitatea de transfuzie sanguină;

k) răspunde de utilizarea corectă și de întreținerea echipamentelor și aparaturii din dotarea unității.

Articolul 146

Asistentul medical din compartimentul ATI care deservește unitatea de transfuzii sanguine are în principal următoarele atribuții:

a) desfășoară activitățile specifice unității de transfuzii sanguine din Spital, în limitele competențelor sale, sub directa îndrumare și supraveghere a medicului coordonator ATI;

b) efectuează testările pretransfuzionale;

c) răspunde de apariția reacțiilor adverse severe și a incidentelor adverse posttransfuzionale provocate de stocarea, manipularea necorespunzătoare a sângelui total și a componentelor sanguine sau de efectuarea greșită a testărilor pretransfuzionale;

d) supraveghează funcționarea și întreținerea echipamentelor din dotarea unității de transfuzii sanguine din Spital, luând măsuri în condițiile apariției unor defecțiuni în funcționarea acestora, conform procedurilor standard;

e) respectă prevederile legale în vigoare;

f) pregătește și montează unitatea de sânge și supraveghează reacția directă în primele minute;

g) întocmește documentația pentru activitățile desfășurate.

Secțiunea a 5-a — Prosectura (morga)

Articolul 147

Prosectura este organizată conform Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată, și face parte din serviciul de anatomie patologică.

Articolul 148

Atribuțiile prosecturii sunt cele prevăzute în Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată.

Articolul 149

Manipularea cadavrelor în cadrul Spitalului se face după cum urmează:

a) decesul este constatat de către medicul curant sau medicul de gardă care consemnează ora decesului în foaia de observație clinică generală cu semnătură și parafă; medicul curant (sau, în lipsa acestuia, medicul de gardă care a constatat decesul) scrie epicriza de deces menționând data completării acesteia, semnează și parafează. În cazul declarării morții cerebrale, se respectă protocolul aprobat prin Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată, iar pacientul este declarat purtător potențial de organe, imediat inițiindu-se protocolul corespunzător în acest caz;

b) după constatarea decesului, cadavrul este păstrat 2 ore în secția unde a fost internat pacientul;

c) anunțarea aparținătorilor despre survenirea decesului se face numai după 2 ore de la constatarea acestuia de către medicul curant sau de către medicul de gardă, după un protocol special redactat;

d) după 2 ore de la deces, cadavrul este transferat la morgă de către brancardierul secției unde a decedat bolnavul sau de brancardierul de serviciu și este depus în frigiderul mortuar/camera frigorifică; este obligatorie existența în Spital cel puțin a unui/unei frigider mortuar/camere frigorifice;

e) decedatul este adus dezbrăcat, fără obiecte prețioase (inele, cercei etc.) ,învelit într-un cearceaf sau introdus într-un sac de plastic opac de culoare închisă; se va menționa în scris (pe biletul de însoțire a decedatului) prezența de proteze dentare fixe din aur;

f) decedatul trebuie să poarte (de preferință pe antebraț) o brățară de identificare cu: numele, prenumele, vârsta, secția unde a fost internat, ora decesului, numărul foii de observație clinice generale.

Articolul 150

Decedatul trebuie însoțit către serviciul de anatomie patologică de următoarele acte:

a) biletul de însoțire a decedatului către serviciul de anatomie patologică, care să includă: numele, vârsta, ultimul domiciliu, data nașterii, CNP, data și ora decesului, secția unde a fost internat, numărul foii de observație clinice generale, diagnosticul de deces, semnătura și parafa medicului curant, toate acestea completate într-un bilet tipizat unic pentru întreaga țară;

b) foaia de observație clinică generală cu evoluția completată la zi, inclusiv constatarea decesului (cu semnătură și parafă) și epicriza de deces (cu semnătură, parafă și data efectuării);

c) buletinul de identitate/cartea de identitate/pașaportul decedatului;

d) foaia de observație clinică generală și actul de identitate al decedatului vor fi aduse la serviciul de anatomie patologică cel mai târziu până la ora 9 a dimineții următoare survenirii decesului. Decedatul este trecut în registrul de înregistrare a decedaților;

e) toate actele/manevrele medicale post mortem se efectuează numai după împlinirea a 24 ore de la deces, cuprinzând certificatul medical constatator de deces, necropsia, îmbălsămarea.

Articolul 151

Actele compartimentului de prosectură se păstrează după cum urmează:

a) registrul de înregistrare a decedaților - permanent;

b) biletul de însoțire a cadavrului, la care se atașează cererea de scutire de necropsie și copia după actul de identitate al solicitatorului (dacă este cazul) - minimum 30 de ani;

c) protocolul de necropsie (macroscopic și microscopic) - minimum 30 de ani.

Articolul 152

Necropsia anatomopatologică se va face cu respectarea următoarelor condiții:

a) necropsia este obligatorie pentru toate situațiile stabilite prin norme;

b) dacă în cursul necropsiei anatomopatologul constată leziuni cu implicații medico-legale, oprește necropsia și anunță organul judiciar competent, potrivit legii;

c) decizia necropsiei anatomopatologice (versus cea medico-legală) o ia medicul de anatomie patologică, care răspunde pentru această decizie;

d) cazurile ce necesită o necropsie medico-legală se precizează prin lege.

Articolul 153

În cazul când aparținătorii solicită scutirea de necropsie și există premisele legale ale acordării acesteia, se va proceda după cum urmează:

a) aparținătorii vor cere în scris scutirea de necropsie, menționând faptul că nu au nicio rezervă asupra diagnosticului stabilit și a tratamentului aplicat și asumându-și toată responsabilitatea pentru aceasta în fața restului familiei decedatului - formulare tipizate pentru întreaga țară;

b) scutirea de necropsie (la care se atașează o copie după actul de identitate al solicitantului) va fi aprobată de medicul curant sau șeful secției unde a decedat bolnavul, șeful serviciului de anatomie patologică și managerul Spitalului și va fi păstrată împreună cu biletul de însoțire a decedatului;

c) nu se acordă scutire de la necropsie pentru decesele survenite la mai puțin de 24 de ore de la internare;

d) excepție de la necropsie se face în decesul survenit în cazul transferului între secții sau spitale, dacă nu există dubii asupra tratamentului aplicat sau a diagnosticului de deces, precum și în decesul survenit în cursul internării pentru o cură periodică a unei afecțiuni cronice terminale, dacă nu există dubii asupra tratamentului aplicat sau a diagnosticului de deces.

Articolul 154

În situația în care nu este posibilă contactarea aparținătorilor decedatului (care întrunește condițiile pentru prelevarea de organe și țesuturi) se va proceda după cum urmează:

a) după 3 zile de la deces va fi anunțată în scris poliția de către secția Spitalului unde a decedat bolnavul;

b) dacă, într-un interval de 10 zile de la survenirea decesului, nu se prezintă aparținători, decedatul va fi considerat caz social.

Articolul 155

Externarea pacienților decedați va fi obligatoriu însoțită de îndeplinirea tuturor activităților (formalităților) cuprinse în procedura de externare, privind codificarea cauzelor de boală și deces, precum și întocmirea biletului de ieșire din spital. Epicriza la externare va cuprinde obligatoriu epicriza de deces.

Articolul 156

Decesul este constatat de un medic primar/specialist. În cazul în care decesul se produce între orele 13.00-8.00, acesta este constatat de medicul de gardă, primar/specialist. Persoana care constată decesul consemnează în foaia de observație clinică generală data și ora decesului, cu semnătură și parafă; scrie epicriza de deces, cu dată/ora, cu semnătură și parafă. Secția are obligația (legală) de a anunța telefonic, prin centrală telefonică, aparținătorii legali ai pacientului decedat după trecerea a 2 ore de la constatarea decesului.

Articolul 157

(1) Certificatul medical constatator al decesului este întocmit obligatoriu de un medic primar/specialist de pe secția unde a fost internat pacientul, cu excepția cazurilor la care se efectuează autopsia anatomopatologică sau medico-legală. Întocmirea/Completarea certificatului medical constatator al decesului poate fi făcută numai după 24 de ore de la declararea decesului.

(2) În timpul programului de lucru al medicului anatomopatolog (luni-vineri, orele 7.30-13.30) certificatul este întocmit de medicul anatomopatolog în colaborare cu medicul curant.

(3) În afara programului normal de lucru, respectiv în ziua de sâmbătă/duminică, la nevoie, la solicitarea expresă a aparținătorilor, certificatul este întocmit de medicul anatomopatolog.

(4) Completarea certificatului medical constatator al decesului se face de laboratorul de anatomie patologică în zilele luni-vineri orele 7.30-13.30. Certificatele medicale constatatoare ale decesului se găsesc la serviciul de anatomie patologică.

(5) Este obligatorie completarea corectă a tuturor rubricilor conform foii de observație clinică generală și actului de identitate (carte de identitate, buletin de identitate sau pașaport); nu se admit ștersături, corecturi.

Articolul 158

(1) După constatarea decesului, pacientul va rămâne în pat (pe secție) timp de 2 (două) ore. După expirarea timpului de 2 ore, decedatul va fi transportat la morga Spitalului. Transportul este asigurat de brancardieri. Responsabilitatea anunțării brancardierilor este a medicului de gardă. Transportul decedatului se face cu biletul de însoțire a decedatului către serviciul de anatomie patologică/medicină legală (Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată).

(2) Autopsia anatomopatologică se face la toate cazurile de deces survenite în timpul spitalizării, în serviciul de anatomie patologică.

(3) În cazul în care aparținătorii (familie, tutore, persoane care au legal în grijă decedatul etc.) nu doresc autopsia, vor face o cerere de scutire de autopsie. Aceasta trebuie vizată, în ordine, de medicul curant, medicul-șef de secție, medicul anatomopatolog, managerul Spitalului.

(4) La cererea de autopsie se anexează copia actului de identitate al celui care solicită scutirea de autopsie.

(5) Cererea de scutire de autopsie poate fi refuzată de oricare din cei enumerați, dacă există motive întemeiate.

(6) Dacă există motive întemeiate care să sugereze o moarte violentă sau suspectă, medicul curant sau/și medicul anatomopatologic trebuie să anunțe poliția și medicul legist pentru a solicita constatarea medico-legală. Orice procedură asupra cadavrului (îmbălsămare, necropsie) poate fi făcută numai după 24 de ore de la constatarea decesului (anunțarea decesului). Dacă în termen de 3 (trei) zile nu se pot anunța aparținătorii și/sau decedatul nu este ridicat, este anunțată în scris poliția.

Articolul 159

Medicul anatomopatolog are următoarele atribuții:

a) răspunde de instruirea întregului personal din subordine cu privire la cunoașterea și respectarea normelor de aplicare a contractului-cadru privind acordarea asistenței medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, precum și a legislației specifice domeniului de activitate;

b) are competentă în execuția tehnică a tuturor operațiunilor din compartimentul de prosectură, în caz de necesitate, pentru a ajuta activitatea serviciului;

c) verifică aprovizionarea materialelor consumabile;

d) verifică și controlează prezența și respectarea orelor de program ale personalului subordonat;

e) informează conducerea Spitalului asupra oricărei probleme de natură tehnică, de aprovizionare, de securitate și sănătate a muncii sau disciplinară care apare sau ar putea apărea în cadrul serviciului;

f) controlează raportarea datelor statistice pe departamentele de histopatologie, citologie și prosectură de către personalul mediu sanitar din subordine;

g) verifică respectarea normelor de păstrare și conservare a reactivilor folosiți și controlează respectarea acestor norme de către tot personalul din subordine, conform normelor legale în vigoare;

h) verifică periodic modul de păstrare a instrumentarului și a aparaturii din dotare, precum și colectarea materialelor utilizate sau a resturilor din pieselor operatorii și de la necropsii, depozitarea acestora în vederea distrugerii, conform normelor legale în vigoare;

i) controlează periodic efectuarea curățeniei și a dezinfecției frigiderului de la morgă;

j) respectă normele igienico-sanitare și de securitate și sănătate a muncii și mediului și controlează respectarea acestor norme de către tot personalul din subordine, conform dispozițiilor legale;

k) respectă secretul profesional, secretul informațiilor ce provin din exercitarea profesiei și controlează respectarea acestor norme de către tot personalul din subordine;

l) se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizarea echipamentelor prin studiu individual sau alte forme de formare profesională;

m) respectă regulamentul intern, regulamentul de organizare și funcționare și codul de etică și deontologie, controlează respectarea acestora de către tot personalul din subordine;

n) respectă confidențialitatea informațiilor decurse din serviciile medicale acordate pacienților, precum și intimitatea și demnitatea acestora, așa cum sunt stabilite prin Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacienților, cu modificările și completările ulterioare;

o) respectă reglementările privind prevenirea, controlul și combaterea infecțiilor asociate asistenței medicale, conform prevederilor legale; organizează, controlează și răspunde pentru derularea activităților proprii laboratorului, conform planului anual de supraveghere și control al infecțiilor asociate asistenței medicale din Spital;

p) poartă echipamentul de protecție stabilit, pe care îl va fi schimba ori de câte ori este nevoie, pentru păstrarea igienei și a aspectului estetic personal;

q) desfășoară activitatea în așa fel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă;

r) respectă confidențialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă indiferent de natura acestora, orice declarație publică cu referire la locul de muncă fiind interzisă, fără avizul conducătorului unității;

s) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de conducerea Spitalului.

Articolul 160

Asistentul medical anatomopatolog are următoarele atribuții:

a) respectă programul de lucru și utilizează integral timpul de lucru;

b) poate părăsi instituția numai în interes de serviciu și numai cu aprobarea medicului-șef;

c) răspunde de aplicarea măsurilor de dezinfecție și dezinsecție potrivit normelor în vigoare;

d) răspunde cu promptitudine la solicitările personalului medical superior din cadrul Spitalului;

e) răspunde de îndeplinirea corectă și la timp a lucrărilor ce i-au fost încredințate;

f) răspunde de integritatea și securitatea arhivei fiecărei lucrări medico-legale în lucru pe perioada cât aceasta îi este încredințată și de toată arhiva cu lucrări medico-legale finalizate pe perioada cât aceasta îi este încredințată;

g) informează în prealabil medicul-șef înainte de a întreprinde orice fel de acțiuni în nume propriu care pot implica în orice fel instituția unde lucrează;

h) aduce imediat la cunoștință medicului-șef orice problemă deosebită sau disfuncționalitate ivită în activitatea pe care o desfășoară;

i) respectă normele de securitate și sănătate în muncă și de PSI;

j) respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat;

k) respectă prevederile regulamentului intern și ale regulamentului de organizare și funcționare;

l) respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact.

Articolul 161

Asistentul medical din laboratorul de anatomie patologică, cu pregătire pentru efectuarea autopsiilor, are în principal următoarele atribuții:

a) stabilește și răspunde de identitatea cadavrelor;

b) înregistrează și eliberează aparținătorilor cadavrele, conform normelor legale;

c) pregătește cadavrele și instrumentarul pentru necropsie, ajută medicul la efectuarea autopsiei;

d) îmbălsămează și toaletează cadavrele în vederea predării lor.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.