Titlul V — DESPRE REPARTITIUNEA ÎNTRE CREDITORI ȘI DESPRE ÎNCHIDEREA FALIMENTULUI

Sumele de bani aparținînd falimentului, scăzând cheltuelile de justiție și de administrațiune și ajutoarele acordate falitului și familiei sale, trebuie, mai întîi de toate să se întrebuințeze, cu autorizarea tribunalului, la plata creditorilor cu gaj sau alt privilegiu, și restul va fi distribuit între toți creditorii, în proportiune cu creanțele lor verificate.

În acest scop, judecătorul-sindic trebuie să prezinte, în fie-care luna, tribunalului, un stat de situațiune al falimentului și al banilor disponibili, pentru a fi repartizați. Tribunalul va ordonă, de va fi loc, o repartitiune, fixând suma de distribuit, și va îngriji ca toți creditorii să fie avizați despre aceasta.

Statul de repartitiune va fi format de judecătorul-sindic și va deveni executoriu prin ordonanța tribunalului.

Pentru repartizarea banilor aflați în depozit, judecătorul-sindic va remite fiecăruia din creditori mandatul de plată după statul de repartitiune.

Plățile se efectuează deadreptul de către cassa.

Nu se va proceda la nici o repartitiune decât rezervandu-se porțiunea corespunzătoare conform bilanțului la creanțele pentru care termenul verificarei a fost prorogat, dacă aceste creanțe n'au fost încă admise la pasivul falimentului în momentul repartitiunei.

Dacă aceste creanțe n'au fost trecute în bilanț, pentru o sumă determinata, sau dacă creditorul pretinde o sumă mai mare decât cea trecută în bilanț, judecătorul-sindic va determina suma de rezervat cu apel la tribunal. Ordonanța judecătorului-sindic este provizoriu executorie.

Porțiunea rezervată rămîne în depozit pînă la împlinirea termenelor prorogate după dispozițiunile art. 769.

Dacă creditorii pentru care termenele au fost prorogate nu au făcut sa li se verifice creanțele, conform dispozițiunilor precedente, porțiunea rezervată se va împărți între creditorii admiși la pasiv.

Aceeași rezerva are loc și pentru creanțele în privinta admiterii cărora nu s'a fost statuat definitiv.

Dacă sumele rezervate produc interese, acestea se cuvin creditorilor pentru cari s'au rezervat.

În toate cazurile, depozitul este în rizicul și pe cheltuiala lor.

Nici un mandat de plată nu se va emite de judecătorul-sindic decât numai după prezintarea titlului constitutiv al creanței.

Judecătorul-sindic va menționa pe titlu mandatul de plată.

Dacă nu exista titlu scris sau dacă nu este posibil a-l prezintă tribunalul va putea autoriza plata asupra prezintarei extractului de pe procesul-verbal de verificarea creanțelor.

Creditorul va da chitanța pe marginea statului de repartitiune.

Creditorii cari vor fi declarat tardiv creanțele lor, conform dispozițiunilor art. 773*), nu vor putea reclama în contra repartitiunilor activului deja făcute, nici să se opună la cele deja ordonate de judecatorulsindic, dar vor concura numai la repartitiunile următoare în proportiune cu creanta lor, și cînd vor fi fost admiși provizoriu la pasiv, în proportiune cu suma determinata de tribunal. Dacă însă ei justifica ca au fost în imposibilitate de a face declarațiunea creanței lor în termenele stabilite, ei vor putea fi admiși a prelua asupra activului nedistribuit încă și dividendele ce li s'ar fi cuvenit în distributiunile anterioare.

În caz de opozițiune tardivă în contra admiterii unei creanțe, tribunalul poate ordonă ca sumele cuvenite pentru aceasta creanta în repartitiunile următoare, sau pentru partea contestată a acestei creanțe, să fie ținute în rezerva; și dacă în virtutea acelei opozițiuni, creanta va fi în tot sau în parte declarata neexistenta, chiar sumele pe nedrept primite în repartitiunile precedente vor trebui să fie restituite la massa.

----------

*) Credem ca din eroare s'a trecut aci art. 773, în loc de 780, care trebuie indicat.

După terminarea repartitiunei sumelor provenite din averea mobiliară și imobiliară a falitului, procedura falimentului va fi închisă; însă fie-care creditor își păstrează dreptul la plata restului creanței sale.

Cu toate acestea, procedura falimentului se va redeschide cînd debitorul va face o asemenea cerere, oferind creditorilor săi de a le plati cel puțin încă o zecime din creanțele lor și dînd cauțiune pentru cheltuieli. În acest caz, tribunalul va rechema la însărcinarea sa pe judecătorul-sindic, sau îl va numi din nou și va lua toate măsurile prevăzute în dispozițiunile precedente în privinta conservatiunei și a administrațiunei patrimoniului existent, cum și în privinta lichidațiunei lui și în privinta pasivului care ar fi survenit.

Nu se va proceda la nici o repartitiune decât numai după expirarea, în privinta noilor creditori, a termenelor stabilite conform dispozițiunilor art. 708.

Falitul, care va plati integral în capete, interese și cheltuieli, toate creanțele admise la massa falimentului, va putea obține reabilitarea sa.

Cererea de reabilitare se va adresa către tribunalul care a pronunțat sentinta de declarare a falimentului. Președintele tribunalului, primind aceasta cerere, va ordonă ca o copie indicată sa stea afișată în timp de doua luni, pe usa tribunalului, la bursa și la Camera de comerț, publicându-se de doua ori, la interval de câte o luna, și în Monitorul Oficial.

Creditorul care nu va fi primit de deplin plata capitalului sau cu procente și cheltuieli, cum și ori-ce parte interesată, va putea, în curgerea timpului în care copia va sta afișată, să se opună la reabilitare printr'o petitiune depusa la grefa tribunalului, însoțită de actele pe care se întemeiază.

Oponentul nu poate figura ca parte în proces.

Tribunalul, la ziua fixată pentru cercetarea acestei cereri, va examina, în prima linie, dacă formalitățile mai sus arătate au fost îndeplinite; apoi, ascultând pe falit și examinând actele pe care se întemeiază cererea, intimpinarea oponentului, dacă opoziție s'a făcut, și actele depuse, va putea incuviinta cererea. Sentinta care a respins reabilitarea va putea fi atacată, pe calea apelului, numai de către falit în termen de 15 zile dela pronunțare. Dacă cererea de reabilitare a fost respinsă, falitul nu va putea introduce din nou alta cerere decât după un an dela data sentinței.

Falitul va putea fi reabilitat, după moartea sa, după cererea moștenitorilor.

Bancrutarii frauduloși și cei condamnați pentru fals, furt, abuz de încredere, escrocherie și delapidare de bani publici, nu pot obține reabilitarea.

Cererea de reabilitare este inadmisibila pînă la închiderea acțiunii penale.

Bancrutarii simpli nu pot fi reabilitați decât după ce au făcut pedeapsa la care au fost condamnați.