Anexa nr. 10

a) descrierea nivelului de aplicare al ICAAP, inclusiv o prezentare generală și justificarea oricăror abateri de la nivelul de aplicare ale entităților vizate de cerințele minime de fonduri proprii;

b) descrierea metodei de identificare a riscurilor (inclusiv a concentrărilor de risc) și a includerii riscurilor identificate în categoriile și subcategoriile de riscuri vizate de ICAAP, inclusiv a metodei de stabilire a nivelului de semnificație a riscurilor;

c) descrierea obiectivelor-cheie și a ipotezelor principale ale ICAAP (de exemplu, legătura cu anumite ratinguri de credit externe), inclusiv a modului în care acestea asigură adecvarea capitalului;

d) descrierea situației care arată dacă ICAAP se axează pe impactul riscurilor asupra valorilor contabile sau pe valoarea economică a instituției de credit, sau pe ambele;

e) descrierea orizontului (orizonturilor) de timp ale ICAAP, inclusiv explicarea posibilelor diferențe dintre categoriile de riscuri și entitățile grupului vizate.

a) declarația privind adecvarea capitalului, redactată și semnată de organul de conducere;

b) lista categoriilor și subcategoriilor de risc vizate de ICAAP, inclusiv definițiile acestora și perimetrul categoriilor de risc individuale;

c) explicațiile diferențelor dintre riscurile vizate de ICAAP și cadrul privind apetitul la risc, în cazul în care domeniul de aplicare al riscurilor vizate este diferit;

d) descrierea oricăror abateri de la procesul ICAAP și ipotezele-cheie, în cadrul grupului și al entităților din cadrul grupului, după caz.

a) descrierea generală a caracteristicilor-cheie ale metodologiilor și modelelor de cuantificare/măsurare, inclusiv a măsurilor cantitative, a ipotezelor și a parametrilor utilizați (de exemplu, intervale de încredere, perioade de deținere etc.) pentru toate categoriile și subcategoriile de riscuri utilizate pentru aprobarea metodologiilor și modelelor de către organul de conducere al instituției de credit;

b) menționarea datelor efective utilizate, inclusiv explicarea modului în care datele utilizate reflectă domeniul de aplicare al entităților din cadrul grupului care sunt vizate de ICAAP, incluzând lungimea seriilor de timp;

c) descrierea principalelor diferențe dintre metodologiile și modelele de cuantificare/măsurare utilizate pentru scopurile ICAAP și cele utilizate pentru calcularea cerințelor minime de fonduri proprii pentru riscurile care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 575/2013 (în cazul în care instituția de credit folosește modele avansate aprobate de Banca Națională a României). Descrierea trebuie furnizată pentru fiecare dintre riscuri și include, printre altele, diferite ipoteze cu privire la parametrii de risc, intervale de încredere etc.;

d) descrierea metodei de agregare a estimărilor capitalului intern pentru entitățile și categoriile de risc vizate, incluzând abordarea concentrărilor și/sau a beneficiilor diversificării, în cadrul fiecărui risc și între riscuri, atunci când sunt avute în vedere în cadrul metodologiei instituției de credit.

a) estimările capitalului intern care acoperă toate categoriile și subcategoriile de risc, defalcate pe categorii și subcategorii de risc vizate de ICAAP. Instituțiile de credit trebuie să explice în mod corespunzător situația în care anumite categorii sau subcategorii de risc vizate de ICAAP sunt acoperite mai bine prin aplicarea măsurilor calitative de diminuare, decât prin alocarea de capital intern;

b) rezultatele calculării estimărilor privind capitalul intern, așa cum s-a menționat anterior, pentru toate categoriile și subcategoriile de risc semnificative vizate de ICAAP, în funcție de fiecare risc. În cazul în care, pentru anumite subcategorii de risc semnificative, metodele de calcul aplicate nu au permis calcularea unor estimări ale capitalului intern la nivelul de detaliere necesar și, din acest motiv, astfel de estimări au fost integrate în estimarea capitalului intern pentru categoria de risc respectivă, instituțiile de credit trebuie să explice cum au fost de fapt incluse astfel de subcategorii în calcule (de exemplu, o subcategorie de risc oarecare a fost identificată ca fiind semnificativă, dar instituția de credit nu poate să ofere o estimare a capitalului intern pentru un astfel de risc și, în schimb, include acoperirea acestui risc în estimarea capitalului pentru categoria de risc principală, instituția de credit trebuie să explice modul în care a inclus acest risc în categoria de risc principală);

c) rezultatele agregării estimărilor capitalului intern pentru entități și categorii de risc, inclusiv pentru efectele concentrărilor și/sau beneficiilor diversificării, în cadrul fiecărui risc și între riscuri, în cazul în care aceste aspecte sunt luate în considerare prin metodologia aplicată.

a) definiția capitalului intern utilizat pentru a acoperi estimările de capital pentru ICAAP, inclusiv toate elementele/instrumentele de capital avute în vedere;

b) descrierea principalelor diferențe dintre elementele/ instrumentele de capital intern și instrumentele de fonduri proprii reglementate, după caz;

c) descrierea metodologiei și a ipotezelor utilizate pentru alocarea capitalului intern pentru entitățile din cadrul grupului, precum și a liniilor de activitate de bază și a piețelor, după caz;

d) descrierea procesului de monitorizare (compararea estimărilor de capital intern cu capitalul alocat), inclusiv a procedurilor de escaladare.

a) cuantumul capitalului intern disponibil la zi, defalcat pe diferite elemente avute în vedere;

b) cuantumurile efective ale capitalului intern alocat pentru riscurile vizate de ICAAP și entitățile din grup, precum și liniile de activitate de bază și piețele, după caz;

c) o comparație cantitativă între gradul de utilizare efectivă a capitalului intern și capitalul intern alocat pe baza estimărilor ICAAP, care să fie susținută de o explicație a cazurilor în care gradul de utilizare efectivă a capitalului este apropiat de sau depășește capitalul alocat.

a) descrierea procesului general de elaborare a planificării capitalului, inclusiv dimensiunile avute în vedere (de exemplu, interne, de reglementare), orizontul de timp, instrumente de capital, măsuri de capital etc.;

b) descrierea principalelor ipoteze aflate la baza planificării capitalului, și măsura în care acestea sunt în concordanță cu ipotezele avute în vedere în planurile de redresare.

a) previziuni referitoare la evoluția riscurilor și capitalului, sub aspectul capitalului intern și al fondurilor proprii reglementate;

b) descrierea concluziilor actuale de la planificarea capitalului, cum ar fi emisiuni planificate ale diferitelor instrumente de capital, alte măsuri de capital (de exemplu, politica dividendelor) și schimbări prevăzute la nivelul bilanțului (de exemplu, vânzări de portofolii etc.).

a) descrierea scenariilor adverse utilizate în cadrul ICAAP, inclusiv menționarea ipotezelor aferente scenariilor și a variabilelor macroeconomice-cheie, inclusiv descrierea modului în care au fost utilizate simulările de criză în sens invers pentru a calibra severitatea scenariilor utilizate;

b) descrierea celor șase scenarii de șoc standardizate pentru detectarea valorilor extreme, în conformitate cu prevederile art. 132 alin. (2), inclusiv menționarea ipotezelor aferente scenariilor și a variabilelor macroeconomice-cheie;

c) descrierea ipotezelor-cheie utilizate în cadrul scenariilor analizate, inclusiv acțiunile de gestionare, ipotezele economice cu privire la bilanț, date de referință, orizonturi de timp etc.;

d) descrierea acțiunilor de gestionare și a fezabilității și impactului fiecăreia dintre acestea în contextul scenariilor analizate;

e) descrierea impactului pe care eventuale modificări previzibile ale cadrului legislativ, de reglementare și contabil, comportamentul competitorilor sau alți factori îl pot avea asupra performanței instituțiilor de credit.

a) rezultatul cantitativ al scenariilor analizate și impactul asupra măsurilor cantitative-cheie, inclusiv contul de profit și pierdere și capitalul, fonduri proprii interne și reglementate, și indicatorii prudențiali, precum și, în cadrul abordărilor integrate, impactul asupra poziției lichidității;

b) rezultatul reprezentând modificarea valorii economice a instituțiilor de credit raportată la fondurile proprii, ca urmare a aplicării unor schimbări bruște și neașteptate a ratelor dobânzii conform celor șase scenarii de șoc standardizate pentru detectarea valorilor extreme, în conformitate cu prevederile art. 132 alin. (2);

c) explicarea modului în care rezultatele scenariului sunt relevante pentru modelul de afaceri, strategia și riscurile semnificative ale instituției de credit, precum și entitățile grupului vizate de ICAAP;

d) măsurile luate de către organul de conducere al instituțiilor de credit în urma derulării simulărilor de criză.

a) descrierea nivelului de aplicare al ILAAP, inclusiv o prezentare generală și justificarea oricăror abateri de la nivelul de aplicare prudențial al cerințelor de lichiditate, cu recunoașterea posibilelor derogări;

b) descrierea procesului de elaborare a ILAAP, cu explicarea relației dintre toate componentele acestuia și justificarea modului în care respectiva elaborare asigură accesul instituției de credit la lichidități suficiente;

c) criteriile aplicate de instituția de credit pentru selectarea determinanților de risc semnificativi pentru riscul de lichiditate și de finanțare, inclusiv selecția monedelor semnificative pentru monitorizarea poziției de lichiditate și de finanțare;

d) criteriile aplicate de instituția de credit pentru selecția instrumentelor și ipotezelor adecvate pentru ILAAP, cum ar fi metoda de măsurare și previzionare a fluxurilor de numerar actuale și viitoare ale activelor, datoriilor și elementelor extrabilanțiere pe orizonturi de timp corespunzătoare.

a) declarația privind adecvarea lichidității, redactată și semnată de organul de conducere;

b) o evaluare a fluxurilor lichidităților și pozițiilor de finanțare intragrup, inclusiv orice posibile obstacole juridice sau de reglementare în calea transferului lichidităților în cadrul (sub) grupului;

c) justificarea selecției determinanților de risc semnificativi și o prezentare generală cantitativă a acestor determinanți de risc, actualizată cu o frecvență corespunzătoare;

d) prezentarea generală cantitativă a profilului de finanțare și a stabilității sale percepute pentru toate monedele semnificative;

e) demonstrarea procesului de monitorizare a conformității cu cerințele prudențiale minime și suplimentare aferente riscului de lichiditate și de finanțare în conformitate cu articolul 226 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului cu modificările și completările ulterioare, inclusiv previzionarea conformității cu aceste cerințe în condițiile unor scenarii diferite de-a lungul unui orizont de timp corespunzător pentru scopurile ILAAP.

a) descrierea procesului general de elaborare a planului de finanțare, inclusiv a surselor de finanțare, a scadențelor, a piețelor-cheie, a produselor utilizate etc.;

b) după caz, un document privind politica de menținere a prezenței pe piețe pentru a asigura și a testa periodic accesul la piață și capacitatea instituției de credit de a obține finanțare, dacă este relevant;

c) după caz, un document privind politica aferentă riscului de concentrare a finanțării, inclusiv privind principiile pentru măsurarea și monitorizarea corelației dintre sursele de finanțare și a legăturii economice dintre deponenți și alți furnizori de lichidități;

d) după caz, o politică privind finanțarea în monede străine, inclusiv cele mai relevante ipoteze cu privire la disponibilitatea și convertibilitatea acestor monede.

a) planul actual de finanțare;

b) o prezentare generală cantitativă a caracteristicilor, cum ar fi volume, prețuri și apetitul investitorului, ale finanțării obținute recent și o analiză a fezabilității punerii în aplicare a planului de finanțare având în vedere (modificările cu privire la) volatilitatea pieței;

c) o perspectivă de evoluție (dorită) a poziției de finanțare pe un orizont de timp de perspectivă, respectiv 1 an, 2 ani și 3 ani;

d) o evaluare a poziției de finanțare și a riscului de finanțare după punerea în aplicare a planului de finanțare;

e) informații despre testarea ex-post a planului de finanțare.

a) metodologia instituțiilor de credit pentru stabilirea dimensiunii rezervei interne minime de lichidități, inclusiv definiția instituțiilor de credit privind activele lichide, criteriile pe care le aplică pentru stabilirea valorii lichidității sub forma activelor lichide și constrângerile legate de concentrare și alte caracteristici de risc ale activelor lichide;

b) document privind politica de administrare a garanțiilor reale, inclusiv principiile legate de locația și transferabilitatea garanțiilor reale, precum și rolul acestora în legătură cu îndeplinirea cerințelor prudențiale minime;

c) document privind politica privind activele grevate cu sarcini, inclusiv principiile pentru măsurarea și monitorizarea atât a activelor grevate, cât și a celor negrevate cu sarcini și corelarea cadrului privind limitele și controlul aferent activelor grevate cu sarcini, cu apetitul la risc (de lichiditate și de finanțare) al instituției de credit;

d) principiile privind testarea ipotezelor legate de valoarea lichidității activelor și momentul vânzării activelor sau încheierii unui acord repo cu activele incluse în rezerva de active lichide;

e) document privind politica aferentă riscului de concentrare a lichidității în rezerva de lichiditate, inclusiv principiile de măsurare și monitorizare a oricăror pierderi potențiale de lichidități disponibile din cauza acestei concentrări.

a) cuantificarea volumului minim al activelor lichide considerat adecvat pentru îndeplinirea cerințelor interne;

b) cuantificarea rezervei de lichidități actuale, inclusiv distribuirea acesteia pe produse, monede, contrapărți, regiuni/entități din cadrul grupului etc.;

c) descrierea diferențelor dintre definițiile elementelor „capacității de contrabalansare“ și „activelor lichide de calitate ridicată“ conform Regulamentului delegat (UE) 2015/61 al Comisiei, cu includerea motivelor pentru a demonstra că respectiva capacitate de contrabalansare poate să acopere riscuri neincluse în Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

d) previziuni ale evoluției volumului minim necesar la nivel intern al activelor lichide și al activelor lichide disponibile pe orizonturi de timp adecvate, atât în condiții „normale de activitate“, cât și de criză;

e) prezentare generală cantitativă și analiza nivelurilor actuale și previzionate ale grevării cu sarcini a activelor, inclusiv detalii despre active grevate, precum și negrevate cu sarcini care ar putea fi utilizate pentru generarea de lichidități;

f) evaluarea duratei necesare pentru convertirea activelor lichide în lichidități direct utilizabile, ținând cont de obstacolele juridice, operaționale sau prudențiale din calea utilizării activelor lichide pentru a acoperi ieșiri de numerar;

g) analiza testării ipotezelor legate de valoarea lichidității activelor și momentul vânzării activelor sau încheierii unui acord repo cu activele incluse în rezerva de active lichide.

a) descrierea mecanismului de alocare a costurilor și beneficiilor de lichiditate, precum și a criteriilor de selecție a elementelor de lichiditate și de finanțare care să asigure faptul că se ține cont de toate beneficiile și costurile relevante, precum și de orice frecvență de ajustare a prețurilor;

b) descrierea interconexiunilor dintre mecanismul de alocare a costurilor și beneficiilor de lichiditate și administrarea riscului și administrarea generală a instituției de credit;

c) în cazul instituțiilor de credit care dispun de mecanisme de stabilire a prețurilor de transfer a lichidității (LTP), descrierea procesului de elaborare și funcționare a LTP și, în special, a interconexiunilor dintre LTP și procesul decizional strategic, precum și a procesului decizional din cadrul departamentului de relații cu clienții cu privire la generarea de active și datorii.

a) descrierea mecanismului actual de alocare a costurilor și beneficiilor de lichiditate și o prezentare generală cantitativă a calibrării sale actuale (de exemplu, curbe ale dobânzii, rate de referință interne pentru principalele categorii de active și datorii utilizate etc.);

b) descrierea integrării actuale a mecanismului de alocare a costurilor și beneficiilor de lichiditate în cuantificarea profitabilității în cazul generării de active și datorii noi, atât la nivel bilanțier, cât și extrabilanțier;

c) descrierea integrării actuale a mecanismului de alocare a costurilor și beneficiilor de lichiditate în gestionarea performanței, dacă este cazul cu o defalcare pe diferite linii de activitate/unități sau regiuni.

d) în cazul instituțiilor de credit care dețin mecanisme LTP, informații privind descrierea funcționării LTP și, în special, în ceea ce privește legătura dintre LTP și indicatorii de risc-cheie.

a) după caz, descrierea criteriilor și instrumentelor de măsurare și monitorizare a riscurilor de lichiditate pe parcursul zilei;

b) după caz, descrierea procedurilor de escaladare prevăzute pentru deficite de lichiditate apărute pe parcursul zilei, care asigură îndeplinirea la timp a obligațiilor legate de plățile scadente și decontări, atât în condiții „normale de activitate“, cât și de criză.

a) după caz, prezentare generală cantitativă a riscului de lichiditate pe parcursul zilei în ultimul an cu o frecvență corespunzătoare;

b) după caz, numărul total al plăților neefectuate și o prezentare cu explicații privind neefectuarea unor plăți importante sau neîndeplinirea unor obligații importante de către instituția de credit în condiții de promptitudine.

a) descrierea scenariilor adverse aplicate și a ipotezelor analizate în cadrul simulărilor de criză pentru lichiditate, inclusiv a oricăror elemente relevante cum ar fi numărul de scenarii utilizate, domeniul de aplicare, frecvența de raportare internă către organul de conducere, determinanții de risc (macro și idiosincratici), orizonturile de timp aplicate și, după caz, defalcarea pe monede/regiuni/unități de activitate;

b) descrierea criteriilor pentru scenariile de calibrare, selecția orizonturilor de timp corespunzătoare (inclusiv pe parcursul zilei, dacă este relevant), cuantificarea impactului crizei asupra valorii lichidității activelor din rezervă etc.

a) rezultatul cantitativ al simulărilor de criză, inclusiv o analiză a (principalilor determinanți ai) acestui rezultat, și o imagine clară a relevanței rezultatului pentru limitele interne, rezervele de lichiditate, raportare, modelare și apetitul la risc;

b) analiza cantitativă și calitativă a rezultatelor simulărilor de criză asupra profilului de finanțare.

a) descrierea liniilor de responsabilitate pentru proiectarea, monitorizarea și executarea planului pentru situații neprevăzute privind lichiditatea;

b) descrierea strategiilor pentru acoperirea deficitelor de lichidități în situații de urgență;

c) descrierea instrumentului/instrumentelor pentru monitorizarea condițiilor de piață care să permită instituțiilor de credit să stabilească cu promptitudine dacă se garantează sau nu escaladarea și/sau executarea măsurilor;

d) descrierea procedurilor de testare, după caz (de exemplu, exemple de vânzări de tipuri de active noi, depunerea de garanții reale la bănci centrale etc.);

e) descrierea legăturii cu planul de redresare privind lichiditatea, și cum interacționează acestea cu privire la riscurile identificate pe bază continuă sau în diferite scenarii adverse.

a) planul actual pentru situații neprevăzute privind lichiditatea;

b) informații despre posibile acțiuni de gestionare, inclusiv evaluarea fezabilității acestora și a capacității de a genera lichiditate în cadrul unor diverse scenarii de criză;

c) opinia conducerii cu privire la implicațiile tuturor informațiilor publicate de către instituția de credit în legătură cu lichiditatea pentru fezabilitatea și promptitudinea acțiunilor de gestionare incluse în planul pentru situații neprevăzute privind lichiditatea;

d) o analiză recentă a simulărilor, inclusiv concluzii privind fezabilitatea acțiunilor de gestionare incluse în planul pentru situații neprevăzute privind lichiditatea;

e) descrierea opiniei interne cu privire la impactul punerii în aplicare a acțiunilor de gestionare incluse în planul pentru situații neprevăzute privind lichiditatea, de exemplu, cu privire la accesul instituției de credit la piețele relevante și la stabilitatea generală a profilului său de finanțare pe termen scurt și mai lung.