Gajul constituit de către un comerciant sau de un necomerciant pentru fapte de comerț, se constata, între părțile contractante, prin toate probele admise de legea comercială și prevăzute în art. 46 din acest codice, fără a se distinge dacă părțile au sau nu același domiciliu.
Fața dinsa cu cel de al treilea, gajul nu poate fi dovedit decât prin înscris, dacă suma pentru care să constituit gajul trece peste 500 lei.
Gajul cambiilor și titlurilor la ordin poate fi constituit prin gir cu clauza "valoarea în garanție" sau o alta de asemenea, din care să rezulte voința părților ca aceste titluri au fost date în gaj, iar nu ca s-a transmis proprietatea lor.
Gajul asupra acțiunilor, părților de interes și obligațiunilor nominative ale societăților financiare, industriale, comerciale sau civile, poate fi constituit prin un transfer înscris în registrele societății, cu aratatea "pentru cauza de garanție".
Dacă s-a dat în gaj o creanta mobila, creditorul gajist, pentru a-și avea privilegiul sau fața cu cel de al treilea, urmează sa notifice debitorului creanței data în gaj, constituirea gajului.
Creditorul are dreptul de a fi plătit cu privilegiu asupra lucrului ce i s-a constituit în gaj.
Acest privilegiu nu exista decât dacă lucrul s-a pus și se afla în posesiunea creditorului sau a unei alte persoane aleasă de părți.
Creditorul este presupus ca are în posesiunea sa lucrurile date în gaj cînd ele se afla în magazinele sale sau ale comisionarului sau, în vasele sale, la vama sau într-un depozit public, sau dacă înainte de sosirea lor e în posesiunea poliței de încărcare, sau a scrisorii de carat girata cu clauza "valoarea în garanție" sau o alta asemenea.
În caz de neplata la termen a întregii datorii pentru care s-a constituit gajul, creditorul poate proceda la vînzarea obiectelor date în gaj.
Pentru acest sfîrșit el se va adresa la președintele tribunalului cu cerere de a fi autorizat sa vândă gajul. Președintele va ordonă să se comunice îndată prin portarei aceasta cerere atît debitorului, cat și aceluia care a procurat obiectele date în gaj, dacă acesta este altul decât debitorul cu invitare ca să-i supună în termen de trei zile observațiunile sau intampinarile lor contra acestei cereri, dacă au vreunele de făcut.
După expirarea celor trei zile libere de la aceasta notificare, președintele va statua asupra cererii de vânzare a gajului și, prin ordonanța ce va da, va incuviinta vînzarea fie în mod convenit de părți dacă ele au stipulat în ce mod să se vândă gajul, fie în mod pubnlic și prin organul unui agent judecătoresc desemnat de președinte dacă părțile n-au prevăzut alt mod de vânzare.
Ordonanța aceasta nu va deveni executorie decât după ce va fi fost notificată debitorului și aceluia care a procurat gajul, cu indicarea zilei, locului și orei la care se va proceda la vânzare și, după ce vor fi expirat cele trei zile ale opozitiunii, ordonanța va ramanea definitivă și în ultim resort, dacă în trei zile de la primirea ei debitorul sau tertiul care a procurat gajul nu vor fi făcut opoziitiune și nu vor fi chemat pe creditor înaintea tribunalului.
În caz de opozițiune, citarea părților și judecarea opozitiunii se vor face de urgenta și cel mult în termen de opt zile de la primirea opozitiunii.
Termenele mai sus fixate nu sînt susceptibile de a fi mărite în raport cu distanta.
Dacă debitorul sau tertiul care a procurat gajul nu sînt domiciliat în cuprinsul acestui tribunal și nau făcut electiune de domiciliu în acel cuprins, notificările menționate la articolele precedente vor fi valabil făcute prin afișarea lor în sala de audienta a tribunalului și prin publicarea în Monitor sau în foile anunțurilor judecătorești din acea localitate.
Notificarea primei ordonanțe a președintelui se va face, chiar în aceasta ultima ipoteza, conform art. 74 din procedura civilă.