Capitolul 3 — Despre funcțiunile relative la administrațiunea falimentului

Sindicul, îndată după numirea sa, trebuie să staruiasca la judecătorul-comisar sau la judecatoruln de ocol ca sa procedeze la punerea sigiliilor, dacă ele nu ar fi încă aplicate. El trebuie asemenea, după indicatiunile bilanțului, registrelor și hârtiilor falitului, cum și după orice alte informațiuni ar mai putea culege, sa întocmească un tablou despre creditorii falimentului și sa adreseze fiecăruia dintre ei o înștiințare specială, pentru cea dintâi adunare, cu arătarea dispozițiunilor din sentinta declarativă de faliment, privitoare la prezentarea declarațiunilor creanțelor și la închiderea procesului verbal de verificare.

Tabloul creditorilor, cu arătarea aproximativă a creanțelor respective, trebuie să fie depus la grefa tribunalului, și poate fi rectificat și completat la judecătorul-comisar, chiar înainte de verificarea creanțelor.

În caz de omisiune sau de neglijența în îndeplinirea indatorirei mai sus arătată, sindicul este răspunzător de daune, și poate chiar să fie destituit din însărcinarea sa și lipsit de parte sau de totalul salariului sau.

Cînd falitul nu a prezentat bilanțul, sindicul sub controlul judecătorului-comisar și al procurorului trebuie să-l întocmească fără întîrziere cu elementele ce a putut aduna.

Dacă bilanțul a fost prezentat de falit, sindicul trebuie să-l verifice și să-i facă rectificările și adăugirile ce ar crede necesare.

Bilanțul astfel făcut, verificat și rectificat, trebuie depus la grefa tribunalului.

Dacă falitul justifica ca s-a găsit în imposibilitate, fără culpa din parte-i, de a prezenta bilanțul sau registrele sale de comerț în termenul fixat de art. 698, tribunalul poate, dacă nu are nici o indoiala ca ar fi rea credința, sa-l autorizeze, printr-o încheiere data în camera de consiliu, de a prezenta bilanțul într-un termen ulterior scurt; iar după expirarea și acestui termen se vor aplica dispozițiunile articolului precedent. În acest scop falitul poate să examineze registrele sale de comerț la sindic sau la grefa.

Sindicul trebuie să cheme pe falit înaintea sa, ca sa examineze registrele, să le recunoască conținutul, să le certifice starea în care se afla, sa la încheie și să le semneze în prezenta sa.

Dacă falitul nu se prezintă la invitarea facuta, va fi somat sa compare cel mult în 48 de ore înaintea judecătorului-comisar.

Falitul care se afla în stare de arestare, sau care nu a obținut o permisiune de libertate, poate fi autorizat de judecătorul-comisar sa compare prin mandatar.

Sindicul provizoriu trebuie să încaseze creanțele falitului, observând măsurile de asigurare care vor fi fost prescrise de judecătorul-comisar, și sa dea chitanța.

El trebuie să facă toate actele conservatoare pentru drepturile falitului în contra debitorilor săi, și sa ia asupra bunurilor lor inscriptiuni pentru ipotecile care nu ar fi fost înscrise de falit.

Inscripțiunile se vor lua în numele masei, și pe lîngă cerere se va alătură un certificat al grefei tribunalului de comerț constatând numirea sindicului.

Sindicul numit definitiv continua încasarea creanțelor sub privegherea delegatiunii creditorilor.

Scrisorile și telegramele adresate falitului trebuie să fie remise sindicului, care este autorizat a le deschide și pe unele și pe altele; falitul poate să asiste la deschiderea lor, și, dacă conținutul scrisorilor și telegramelor nu privește la interesele sale patrimoniale, poate să ceara predarea lor. Sindicul este dator sa păstreze secretul.

Sindicul chiar provizoriu poate să fie autorizat de judecătorul-comisar sa vândă lucrurile supuse stricăciunii sau la o micșorare iminenta de valoare, cum și acele a căror conservare ar fi costisitoare; asemenea poate fi autorizat sa continue comerțul falitului, facă acest comerț n-ar putea fi întrerupt fără prejudiciu pentru creditori.

Formele și condițiunile vinderii și sigurantele necesare pentru continuarea comerțului sînt determinate de judecătorul-comisar.

Ordonanța este provizoriu executorie; dar este supusă recursului înaintea tribunalului încît se atingede autorizarea de a continua exercițiul comerțului.

Sindicul trebuie să lucreze personal în toate afacerile însărcinării sale, dacă nu a fost autorizat de judecătorul-comisar să se reprezinte prin alții și cu cheltuiala sa în unele operațiuni determinate. El mai poate asemenea fi autorizat de judecătorul-comisar, ascultandu-se și delegațiunea creditorilor, atunci cînd împrejurări particulare o reclama, ca să fie ajutat sub a sa răspundere în administrațiune de una sau mai multe persoane retribuite.

El mai poate asemenea fi autorizat de judecătorul-comisar sa întrebuințeze pe falit pentru a-i înlesni administrațiunea, și în acest caz condițiunile concursului dat de falit sînt determinate de judecător.

În adunarea încheierii procesului-verbal de verificarea creanțelor, creditorii trebuie să delibereze asupra continuării puterilor concedate sindicului, sau asupra modificărilor ce vor crede de cuviință.

Judecătorul-comisar poate acorda falitului, pentru el și familia sa, din activul falimentului ajutoarele necesare, și să le fixeze cuantumul după propunerea sindicului, ascultandu-se și delegațiunea creditorilor.

Ordonanța judecătorului-comisar este supusă recursului la tribunal.

După încheierea procesului-verbal de verificarea creanțelor, nici un ajutor nu se mai poate da falitului și familiei sale, fără o deliberatiune a creditorilor.

Banii provenind din vânzări și din încasări, scăzându-se sumele recunoscute necesare de judecătorul-comisar pentru cheltuielile de justiție și de administrație, vor trebui să fie imediat depusi la casa de depuneri, și recipisa la tribunal. Sindicul este dator ca în trei zile de la încasare să prezinte judecătorului-comisar proba executării acestei depuneri. În caz de întîrziere, sindicul este dator dobânzi pentru sumele nedepuse.

Banii depusi de sindic sau de alții în contul falimentului nu pot fi retrasi decât în virtutea unei ordonanțe a judecătorului-comisar. Dacă sînt sechestrati, sindicul trebuie mai întîi să obțină ridicarea sechestrului.

Sindicul trebuie să prezinte, la finitul fiecărei luni, delegatiunii creditorilor, un prospect sumar despre administrațiunea sa, și un tablou despre depozitele efectuate cu actele justificative. Dacă împrejurările falimentului o reclama, judecătorul-comisar poate să prelungească acest termen pînă la trei luni.

În orice faliment sindicul trebuie, în 15 zile de la primirea insaracinarii sale, sa remită judecătorului-comisar o expunere succintă a principalelor cauze și împrejurări ale falimentului și a caracterului ce el prezintă, cum și un cont sumar al stării aparente a masei.

Judecătorul-comisar trebuie să privegheze îndeplinirea acestor îndatoriri, și sa transmită imediat procurorului tribunalului expunerea și contul sindicului, însoțite de observațiunile sale. Dacă aceste relatiuni nu s-au prezentat în termenul sus arătat, judecătorul comisar trebuie să avizeze pe procuror, arătându-i cauzele întârzierii și sa constranga pe sindic chiara cu pedepse pecuniare a le prezenta în cel mai scurt termen posibil.

Cînd sindicul încetează din însărcinarea sa înainte de a se fi terminat lichidațiunea activului după dispozițiunile titlului IV, el trebuie să predea fără întîrziere succesorului sau patrimoniul și actele falimentului, și să-i remită contul administrațiunii sale.

Dacă facerea inventarului nu este terminată, el trebuie să intervină pentru a face să se constate predarea a tot ce el primise.

Darea socotelilor nu e definitivă pînă ce nu se va fi aprobat de creditori.

În caz de moarte sau de interdiciune a sindicului, aceste îndatoriri trec la erezii sau reprezentanții săi.

Terminandu-se lichidarea activului, creditorii vor fi convocați de judecătorul comisar pentru a delibera asupra dării socotelilor de către sindic.

La adunările creditorilor în care se tratează despre darea socotelilor, trebuie să fie citat și falitul.