Programele educative reprezintă ansamblul demersurilor structurate care utilizează metode și tehnici psihopedagogice și au drept scop compensarea nevoilor educative ale persoanelor private de libertate identificate în procesul de evaluare, facilitând astfel reintegrarea socială a acestora.
(1) Programele educative au caracter general, adresându-se tuturor persoanelor private de libertate.
(2) Conținuturile programelor educative corespund unor domenii de tipul: alfabetizare, comportament civic, viață de familie, sănătate, cultură generală, educație fizică și sport.
Standardul minim privind organizarea și desfășurarea programelor educative impune respectarea unui număr de 12 ședințe, cu o frecvență de cel puțin o ședință pe săptămână.
Organizarea și desfășurarea programelor educative la nivelul fiecărui loc de deținere se realizează în baza programului elaborat sau avizat la nivelul direcției de specialitate și a mapei documentare a programului educativ.
Responsabilul unui program educativ este educatorul desemnat să organizeze și să susțină tematica prevăzută în cadrul programului.
Programul educativ cuprinde următoarele elemente:
a) denumirea programului educativ;
b) justificarea inițierii acestuia;
c) scopul;
d) obiectivele generale;
e) durata și frecvența;
f) grupul-țintă;
g) metodologia de lucru;
h) resursele materiale și umane implicate;
i) formele de evaluare;
j) tematica;
k) descrierea fiecărei întâlniri de lucru;
l) fișele de muncă independentă;
m) materialul-suport al activităților.
Denumirea programului educativ se referă la titlul programului, cu relevanță pentru scopul acestuia.
Justificarea inițierii unui program educativ vizează necesitatea aplicării acestuia în vederea compensării nevoilor educative identificate la nivelul populației carcerale.
Scopul programului se stabilește în funcție de aria de intervenție și se formulează, de regulă, printr-o singură propoziție sau frază, care indică finalitatea urmărită prin aplicarea programului.
Obiectivele generale se formulează în concordanță cu scopul programului și reprezintă o scurtă detaliere a rezultatelor urmărite, în termeni de achiziții observabile sau măsurabile.
Grupul-țintă căruia i se adresează programul reprezintă categoria de persoane private de libertate care au ca trăsătură comună același tip de nevoie educativă identificată.
(1) Metodologia de lucru cuprinde ansamblul metodelor, tehnicilor și instrumentelor utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.
(2) Metodele și tehnicile de lucru selectate sunt cu precădere interactive, pentru a facilita înțelegerea și asimilarea informațiilor.
(1) Resursele necesare inițierii și derulării programelor educative includ componenta umană și cea materială în vederea concretizării obiectivelor stabilite.
(2) Resursele umane se referă la toate persoanele implicate în desfășurarea programelor educative, atât din cadrul locului de deținere, cât și din afara acestuia.
(3) Resursele materiale se referă la spațiile necesare, suportul logistic și materialele care asigură buna desfășurare a programului.
Formele de evaluare includ evaluarea inițială, continuă și finală a persoanelor private de libertate și modalitățile concrete de realizare, în vederea evidențierii progreselor înregistrate pe parcursul desfășurării programului educativ.
Tematica unui program educativ include denumirea și succesiunea temelor ce urmează să fie abordate în cadrul ședințelor prevăzute în program, precum și secvențele de recapitulare sau de evaluare a conținuturilor parcurse.
Fiecare ședință prevăzută în program se detaliază precizându-se: denumirea temei, durata, obiectivele operaționale, precum și descrierea etapelor de desfășurare a ședinței în concordanță cu prezentarea conținutului propriu-zis.
(1) Obiectivele operaționale reprezintă anticiparea rezultatelor la care trebuie să ajungă participanții la finalul unei ședințe.
(2) Formularea obiectivelor operaționale reflectă activitatea persoanelor private de libertate participante la programul educativ și respectă următoarele reguli:
a) să fie clare, explicite și să exprime câte o singură acțiune;
b) să descrie un comportament observabil și măsurabil prin utilizarea verbelor de acțiune la modul conjunctiv prezent;
c) să fie accesibile majorității participanților și realizabile în intervalul de timp prevăzut;
d) pentru fiecare ședință să fie formulate maximum 4 obiective.
În detalierea fiecărei ședințe este necesară respectarea unei structuri care evidențiază etapele principale: momentul organizatoric și de captare a atenției, desfășurarea activității, asigurarea feed-back-ului, evaluarea, aprecierile și recomandările cu privire la participarea celor prezenți la activitate.
Transmiterea, fixarea și consolidarea conținuturilor programului sunt susținute de fișele de muncă independentă și materialul-suport al activităților.
(1) Mapa documentară a programului educativ cuprinde:
a) coperta mapei documentare a programului;
b) justificarea inițierii și derulării programului, raportat la specificul nevoilor identificate la nivelul fiecărui loc de deținere;
c) anunțul derulării acestuia și condițiile de participare;
d) angajamentul de participare la program;
e) tabelul nominal cu participanții;
f) orarul programului;
g) prezența persoanelor private de libertate incluse în program;
h) fișele de evaluare individuale;
i) raportul de evaluare finală a desfășurării programului.
(2) Modelele documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a), c), d), e), f), g) și i) se regăsesc în anexa nr. 5.
(3) Mapa documentară a programului educativ constituie obiect al controlului administrativ și de specialitate.
Responsabilul programului depune la mapa documentară a programului educativ evaluările și, după caz, rezultatele probelor practice obținute de către fiecare persoană privată de libertate participantă.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.