Capitolul VIII — Programele de asistență socială

Pe această pagină

Articolul 193

Programele de asistență socială reprezintă demersul structurat cu caracter specific ce cuprinde ansamblul de metode și tehnici de specialitate, care se adresează nevoilor și riscurilor identificate, în vederea formării și dezvoltării deprinderilor sociale, precum și a îmbunătățirii relațiilor persoanelor private de libertate cu mediul de suport.

Articolul 194

Programele de asistență socială se adresează persoanelor private de libertate care în urma evaluării sociale au fost identificate cu nevoi a căror compensare reclamă intervenții specializate în următoarele arii:

a) abilități parentale;

b) abilități sociale;

c) abilități decizionale în situații de risc;

d) relațiile cu mediul de suport;

e) violența domestică.

Articolul 195

Standardul minim privind organizarea și desfășurarea programelor de asistență socială impune respectarea unui număr de 12 ședințe, cu o frecvență de cel puțin o ședință pe săptămână.

Articolul 196

Elaborarea programelor de asistență socială se realizează cu respectarea următoarelor elemente constitutive:

a) denumirea programului;

b) justificarea inițierii acestuia;

c) scopul programului;

d) obiectivele programului;

e) durata programului și frecvența ședințelor;

f) resursele umane și materiale;

g) beneficiarii;

h) grupul-țintă;

i) metodele și tehnicile de utilizare;

j) evaluarea programului;

k) tematica programului;

l) recomandări.

Articolul 197

Denumirea programului de asistență socială se referă la titlul programului, cu relevanță pentru scopul acestuia.

Articolul 198

Justificarea inițierii unui program de asistență socială vizează necesitatea aplicării acestuia, în vederea compensării nevoilor și riscurilor identificate din punct de vedere social la nivelul populației carcerale.

Articolul 199

Scopul programului se stabilește în funcție de aria de intervenție și se formulează, de regulă, printr-o singură propoziție sau frază, care indică rezultatul urmărit prin aplicarea programului.

Articolul 200

Obiectivele se formulează în concordanță cu scopul programului și reprezintă o scurtă detaliere a rezultatelor urmărite în termeni de comportamente observabile sau măsurabile.

Articolul 201

(1) Resursele umane se referă la toate persoanele implicate în desfășurarea programelor de asistență socială, atât din interiorul locului de deținere, cât și din afara acestuia.

(2) Resursele materiale se referă la spațiile necesare, suportul logistic și materialele care asigură buna desfășurare a programului.

Articolul 202

Beneficiarii programului de asistență socială sunt:

a) direcți: persoanele private de libertate participante la program;

b) indirecți: membrii familiei, grupul de suport, comunitatea.

Articolul 203

Grupul-țintă căruia i se adresează programul reprezintă categoria de persoane private de libertate care au ca trăsătură comună același tip de nevoie socială identificată.

Articolul 204

Metodele și tehnicile de utilizare selectate sunt cu precădere interactive, pentru a facilita înțelegerea și asimilarea informațiilor.

Articolul 205

Formele de evaluare includ evaluarea inițială, continuă și finală a persoanelor private de libertate și modalitățile concrete de realizare, în vederea evidențierii progreselor înregistrate pe parcursul desfășurării programului de asistență socială.

Articolul 206

Tematica unui program de asistență socială include denumirea și succesiunea temelor ce urmează să fie abordate în cadrul ședințelor prevăzute în program, precum și secvențele de evaluare a conținuturilor parcurse.

Articolul 207

Recomandările oferă precizări privind modul de abordare și desfășurare a activităților din programul de asistență socială.

Articolul 208

Fiecare activitate prevăzută în program se detaliază precizându-se: tema întâlnirii, obiectivele operaționale, precum și recomandări privind desfășurarea activității.

Articolul 209

(1) Mapa documentară a programului de asistență socială cuprinde:

a) coperta mapei documentare a programului;

b) angajamentul de participare;

c) criteriile de excludere din program;

d) tabelul nominal cu persoanele private de libertate participante la program;

e) fișa de activitate;

f) prezența persoanelor private de libertate la program;

g) fișe de lucru;

h) fișa de evaluare finală a participării;

i) raportul de evaluare finală a desfășurării programului.

(2) Modelele documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d), e), f) și i) se regăsesc în anexa nr. 14.

(3) Mapa documentară a programului de asistență socială constituie obiect al controlului administrativ și de specialitate.

Articolul 210

Pentru persoanele private de libertate ale căror nevoi de intervenție impun acest lucru, pot fi organizate și desfășurate grupuri de tratament, sub următoarele forme:

a) grupurile de progres, creștere și dezvoltare sunt destinate să încurajeze și să sprijine progresul individual al membrilor grupului;

b) grupurile de terapie socială sunt destinate să sprijine fiecare membru în parte să adopte stiluri comportamentale acceptate social;

c) grupurile educaționale sunt destinate să educe și să pregătească membrii grupului într-o anumită problematică sau pe o anumită temă;

d) grupurile de socializare sunt destinate să ofere asistență în formarea de deprinderi necesare socializării în comunitate;

e) grupurile de suport sunt grupurile cu un puternic accent pe sprijin reciproc, prin furnizarea de informații, încurajare și susținere.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.