Oricine poate ca, drept o primă, să asigure plata unei sume de bani după durata sau intamplarile ce ar avea loc în însuși viața sa sau a unei alte persoane.
Asigurarea asupra vieții unei alte persoane e nulă dacă contractantul nu are nici un interes la existenta ei.
Asiguratorul nu datorește plata sumei asigurata dacă moartea persoanei ce și-a asigurat viața a provenit din sinucid, duel, sau e consecința unui delict ori a unei crime comisă de asigurat.
În aceste cazuri asiguratorul câștiga prima, dacă nu este convențiune contrarie.
Schimbarea locuinței, ocupatiunilor stării și felului vieții asiguratului, nu fac sa înceteze efectele asigurării dacă nu au caracterele arătate la art. 457 și dacă asiguratorul, după ce le-a cunoscut, nu a cerut rezilierea contractului.
În caz de reziliere, asiguratorul este dator sa restituie asiguratului a treia parte din prima.
Dispozițiunile articolelor 454 și 455 se aplică și la asigurările asupra vieții.
În caz de moarte sau faliment a aceluia ce a asigurat asupra vieții sale proprii, sau asupra vieții unei alte persoane, o sumă ce are a se plati alteia, deși aceasta i-ar putea fi mostenitoare, foloasele asigurării rămîn în beneficiul exclusiv al persoanei desemnată prin contract, afară întrucât privește vărsămintele făcute, de dispozițiunile codicelui civil relative la raporturi și reductiuni în succesiuni sila revocarea actelor făcute în frauda creditorilor.
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.