Capitolul 3 — Despre revendicatiune

Pot fi revendicate rimesele în cambiale sau în alte titluri de credit neplătite încă, și pe care falitul le poseda în natura în ziua sentinței declarative de faliment, dacă aceste rimese au fost făcute de proprietarul lor cu simplul mandat de a face să se încaseze valoarea lor și de a o păstra în contul sau, sau dacă ele au fost destinate de proprietarul lor pentru plati anume determinate.

Pot asemenea să fie revendicate, dacă se poseda în natura, în tot sau în parte, de către falit în ziua sentinței declarative de faliment, mărfurile care i-au fost predate cu titlul de depozit spre a fi vândute în contul proprierarului, cu rezerva însă a dispozițiilor din acest codice relative la revendicatiunea titlurilor la purtător pierdute sau furate și ale art. 1909 din codicele civil.

Poate asemenea să fie revendicat prețul sau parte din preț al acelorași mărfuri care nu fusese plătit în bani sau altfel, nici trecut în cont curent între falit și cumpărător.

Mărfurile expediate falitului, al căror preț el nu l-a plătit încă, pot fi revendicate dacă, în ziua declarării falimentului, nu ajunsesera încă în magazinele sale sau nu fuseseră primite la dispoziția lui în magaziile sau locurile de depozit ori de paza ale comisionarului insaracinat să le vândă pentru contul lui.

Revendicatiunea nu este admisă dacă mărfurile înainte de sosirea lor fuseseră vândute fără frauda prin girarea facturii, a poliței de încărcare sau a scrisorii de carat, cînd acestea sînt în ordine, sau prin remiterea acelor titluri cînd sînt la purtător.

Acela care revendica, trebuia sa despăgubească masa de sumele plătite în contul lui și de toate anticipatiunile făcute pentru navlu sau port, pentru comision, pentru asigurări sau alte speze și sa plătească sumele ce ar fi datorate pentru aceleași cauze.

Vânzătorul poate să retina mărfurile vândute care n-au fost predate falitului, sau care nu i-au fost expediate lui sau unei alte persoane pentru contul sau.

În cazurile prevăzute de cele doua articole precedente, sindicul, cu consimțămîntul delegatiunii creditorilor și cu autorizarea judecătorului-comisar, va putea cere predarea mărfurilor plătind vânzătorului prețul convenit.

Cererile de revendicare trebuie să fie propuse înaintea judecătorului-comisar contradictoriu cu sindicul și cu delegațiunea creditorilor.

Fiecare din creditori și chiar falitul este admis să le contesteze. Dacă nu exista contestatiune sau dacă contestatiunea după valoarea lucrului revendicat este de competența judecătorului de ocol, revendicarea este admisă sau respinsă printr-o ordonanța a judecătorului-comisar supusă apelului. În caz contrariu, judecătorul-comisar trebuie să trimită pe părți la o audienta fixa înaintea tribunalului de comerț.

Cererile de revendicatiune în natura suspenda vînzarea lucrurilor revendicate, dar nu pot anula vînzările deja efectuate.

Cererile de revendicarea prețului nu au efect asupra sumelor deja distribuite înaintea lor.