Capitolul 1 — Dispozițiuni generale

Contractul de închiriere trebuie făcut prin act scris.

Actul trebuie să cuprindă:

1) Numele, naționalitatea și capacitatea vasului;

2) Numele și pronumele inchirietorului și chiriașului;

3) Numele și pronumele căpitanului sau patronului;

4) Locul și timpul ce s-a stabilit pentru încărcare și descărcare;

5) Navlul (chiria);

6) Dacă închirierea se raporta la întregul vas sau numai la o parte a lui;

7) Indemnitatea ce s-ar cuveni în caz de întîrziere.

Proba prin scris nu este necesară dacă închirierea are de obiect vasele și călătoriile arătate la art. 511.

Schimbarea căpitanului sau a patronului arătat în act, chiar după concediul dat de proprietarul vasului, nu face sa înceteze efectele contractului de închiriere, dacă nu s-a convenit într-altfel.

Timpul încărcării sau al descărcării vasului se stabilește prin convențiunea părților; în lipsa de asemenea convențiuni, el se determina de oficiul maritim local.

Dacă închirierea este cu luna sau pe un timp oarecare și nu este hotărâtă de cînd începe, ea curge din ziua cînd începe încărcarea lucrurilor ce sînt de transportat pînă în ziua cînd sînt descărcate la locul de destinatiune.

Dacă înainte de plecarea vasului călătoria pentru locul de destinatiune este împiedicată prin faptul vreunui guvern străin, contractul este desființat și nici una dintre părți nu datorează celeilalte vreo despăgubire.

Cheltuielile pentru încărcare și descărcare privesc pe încărcător.

Dacă plecarea vasului sau continuarea călătoriei este împiedicată pentru catva timp, din caz fortuit sau forta majoră, contractul subzistă, și nu e loc la adăugire de navlu (chirie) sau la despăgubire din cauza întârzierii.

Pe cat timp tine împiedicarea, încărcătorul poate descarca cu cheltuiala sa lucrurile sale, cu obligațiune însă de a le reincarca sau de a despăgubi pe căpitan; pentru îndeplinirea acestei obligațiuni el va da cauțiune.

În caz de blocus al portului de destinatiune sau alt caz fortuit ori de forta majoră, care ar împiedica intrarea vasului în acel port, capitanul, dacă nu are ordine sau dacă ordinele primite nu se pot executa, este dator sa lucreze în cel mai bun mod pentru apărarea intereselor încărcătorului, ori intrand în alt port vecin, ori intorcandu-se la portul de unde a plecat.

Dispozițiunile art. 440 se aplică și la contractul de închiriere prevăzut în acest capitol.