Capitolul 3 — Mijlocitorii

Mijlocitorul este ținut:

1. să facă cunoscut cu imparțialitate părților, împrejurările ce pot să le determine a încheia afacerile;

2. sa păstreze probele de mărfuri pînă la exercitarea contractelor de vânzare încheiate pe baza lor;

3. sa răspundă de existenta titlurilor și de autenticitatea ultimei semnături a titlurilor la ordin pe care le preda;

4. sa predea cumpărătorului, o lista semnată de el de titlurile negociate, cu arătarea numărului și a seriei lor;

5. sa nu mijloceasca pentru persoane notoriu insolvabile sau pentru cele a căror incapacitate îi este cunoscută.

Mijlocitorul nu reprezintă pe părți pentru încheierea operațiunilor.

Mijlocitorul are dreptul la comision, dacă contractul se încheie datorită intervenției sale sau dacă se îndeplinește condițiunea suspensivă căreia a fost subordonat contractul.

El păstrează dreptul la comision chiar dacă părțile au renunțat la contractul încheiat.

În lipsa de convențiune sau de obiceiu al locului, comisionul se va plati pe jumătate de fiecare dintre părți.

Dacă mijlocitorul, la încheierea operațiunii, a lucrat ca reprezentant al uneia dintre părți, nu are dreptul la comision.

Mijlocitorul nu poate pretinde plata cheltuielilor făcute cu ocazia încheierii operațiunii, afară de convențiune contrară.

Mijlocitorul care declara unuia dintre contractanți ca cealaltă parte este de acord a încheia contractul, răspunde personal de executarea lui, dacă n'a arătat numele contractantului, iar dacă mijlocitorul executa contractul, el este subrogat în drepturi împotriva contractantului nearatat.

Dacă după încheierea contractului, contractantul nearatat se face cunoscut el însuși sau este arătat de mijlocitor, fiecare dintre contractanți se poate indrepta direct împotriva celuilalt, răspunderea mijlocitorului rămînînd însă întreaga.

Prin derogare dela dispozițiunile art. 40, mijlocitorul este obligat sa țină numai următoarele registre:

1. un registru pe care va arata pe scurt, momentul încheierii contractului, clauzele principale ale acestuia;

2. un registru jurnal în care va trece în mod cronologic și amănunțit operațiunile încheiate prin intermediul sau.

Dispozițiunile prevăzute pentru registrele obligatorii se vor aplica și acestora.

Oricare dintre părțile contractante poate cere mijlocitorului o copie de pe înscrierile făcute în registre.

Instanța judecătorească va putea ordonă mijlocitorului, chiar din oficiu, să prezinte registrele și corespondenta pentru constatarea faptelor referitoare la neînțelegerile ivite între contractanți, și, de va fi locul, sa dea lămuriri.

Acțiunea mijlocitorului pentru plata comisionului se prescrie prin trecerea unui an din momentul încheierii contractului, iar în cazul prevăzut de art. 109, din momentul îndeplinirii condițiunii.