Capitolul 1 — Transportul lucrurilor

Prin contractul de transport de lucruri, cărăușul își ia obligațiunea sa transporte dela un loc la altul mărfuri sau alte lucruri în schimbul unui preț.

Expeditorul, la cerere, va da cărăușului, în momentul încredințării lucrurilor pentru transport, o scrisoare de trasura sau o polița de încărcare, dacă transportul se face pe apa, în doua exemplare, care să cuprindă:

1. data și locul predării;

2. numele și domiciliul expeditorului;

3. numele și domiciliul cărăușului;

4. locul destinației, numele și domiciliul destinatarului;

5. natura, greutatea, cantitatea sau numărul lucrurilor de transportat și dacă acestea sînt în lăzi sau pachete, felul ambalajului, numărul și sigiliile sau mărcile puse pe el;

6. prețul transportului, data și locul plății, cum și persoana care trebuie să plătească;

7. termenul înăuntrul căruia trebuie să fie executat transportul;

8. determinarea de către expeditor a valorii lucrurilor cînd acestea sînt de preț;

9. documentele predate cărăușului pentru a fi alăturate scrisorii de trasura;

10. celelalte stipulațiuni convenite între părți.

Expeditorul se poate desemna ca destinatar.

Expeditorul este răspunzător de inexactitatea și insuficienta declarațiunilor trecute în scrisoarea de trasura.

Un exemplar al scrisorii de trasura cu semnatura expeditorului rămîne la cărăuș și intovaraseste lucrurile de transportat pînă la destinație; al doilea exemplar, denumit duplicat, cu semnatura cărăușului, trebuie să fie predat expeditorului.

Scrisoarea de trasura poate fi la ordin sau la purtător.

În ambele cazuri, cărăușul este scutit de obligațiunea înștiințării revazuta de art. 512, afară de cazul în care expeditorul a indicat în scrisoarea de trasura un domiciliatar la locul de destinație.

Proprietatea bunurilor ce fac obiectul transportului se transfera cînd scrisoarea de trasura este la ordin, prin girul duplicatului scrisorii de trasura.

Forma și efectele girurilor, anularea și înlocuirea scrisorii de trasura sau a poliței de încărcare sînt carmuite de dispozițiile privitoare la cambie și biletul la ordin.

Ultimul giratar al unui șir neintrerupt de giruri, care este posesor al titlului, este socotit proprietar. Debitorul care îndeplinește obligațiunea rezultând din titlu, este liberat, afară numai dacă nu a fost frauda sau greșeală grava din partea sa.

În lipsa de scrisoare de trasura, cărăușul trebuie să elibereze la cererea expeditorului o recipisa de primire, semnată de el, cuprinzînd indicatiunile cerute pentru scrisoarea de trasura.

Dacă sînt mai multe colete, cărăușul are dreptul sa ceara expeditorului scrisori de trasura diferite.

Expeditorul trebuie să predea cărăușului lucrurile de transportat în locul și conform condițiunilor contractului sau uzurilor locale, fiind răspunzător de daunele pricinuite prin întîrziere, dacă este în culpa.

Dacă pentru executarea transportului sînt necesare documente vamale fiscale sau polițienești, expeditorul este obligat să le predea cărăușului, fiind răspunzător față de acesta, de pagubele care ar putea rezultă din lipsa, insuficienta sau neregularitatea lor.

Dacă termenul, în care trebuie făcut transportul, n'a fost determinat de părți, se va ține seama de uzul locului de plecare, iar în lipsa, transportul se va face potrivit împrejurărilor.

Expeditorul poate suspenda transportul și cere restituirea lucrurilor sau predarea lor altei persoane decât aceleia arătate în scrisoarea de trasura, ori dispune cum va crede de cuviință, fiind obligat sa plătească cărăușului cheltuielile și daunele care sînt consecința imediata și directa a acestui contra-ordin.

Pentru a exercita dreptul de contra-ordin trebuie prezentată scrisoarea de trasura semnată de cărăuș sau recipisa de primire, dacă un asemenea document a fost eliberat; modificările ce decurg din contra-ordin trebuiesc trecute pe scrisoare sau pe recipisa sub o noua semnatura a cărăușului.

Dreptul de contra-ordin încetează din momentul în care destinatarul a cerut predarea lucrurilor, conform art. 515.

Cărăușul răspunde de daunele izvorite din executarea contra-ordinelor date de actul care nu se găsește în condițiunile prevăzute de acest articol.

Dacă începutul sau continuarea transportului sînt impiedecate sau peste măsura întârziate, prin caz fortuit, cărăușul trebuie să încunoștiințeze de îndată pe expeditor, luînd măsuri pentru paza lucrurilor. Expeditorul are facultatea sa dispună de lucruri conform articolului precedent, plătind numai cheltuielile făcute de cărăuș și prețul transportului în proporție cu parcursul efectuat.

Dacă împrejurările fac imposibila cererea de instrucțiuni dela expeditor sau dacă instrucțiunile date nu sînt îndestulătoare, ori nu se pot executa, cărăușul poate depozita lucrurile la un al treilea, iar dacă acestea sînt supuse stricăciunii, să le vândă conform art. 369.

Cărăușul trebuie să încunoștiințeze imediat pe expeditor de depozitul făcut sau de vânzare sub sancțiunea răspunderii de daune.

Dacă transportul a fost întrerupt prin pierderea totală a lucrurilor, datorită unui caz fortuit, cărăușul nu mai are dreptul la prețul transportului chiar pentru parcursul efectuat.

Cărăușul trebuie să pună lucrurile transportate la dispozițiunea destinatarului în locul și la termenul indicate de contract sau de uzuri, în lipsa de stipulațiuni contractuale.

Dacă contractul sau uzurile nu dispun altfel, se prezuma ca predarea trebuie să aibă loc la domiciliul destinatarului.

Dacă predarea trebuie să se facă în alt loc decât domiciliul destinatarului, cărăușul trebuie să încunoștiințeze pe destinatar de sosirea lucrurilor îndată ce au ajuns la destinație.

După ajungerea la destinație a lucrurilor transportate sau după trecerea zilei în care ele trebuiau sa ajungă, destinatarul pretinzand redarea poate exercita toate drepturile izvorind din contractul de transport.

Dacă scrisoarea de trasura este la ordin sau la purtător, posesorul ei este obligat sa înapoieze cărăușului duplicatul scrisorii de trasura la predarea mărfurilor.

Destinatarul are dreptul sa verifice pe cheltuiala sa, în momentul predării, starea în care se afla lucrurile transportate, chiar dacă n'ar prezenta semne exterioare de stricăciune.

Dacă se va stabili existenta unor stricăciuni, cheltuielile făcute vor fi înapoiate.

În lipsa de convențiune contrară, stricăciunile vor fi verificate în modul arătat de art. 369.

Destinatarul nu poate obține predarea lucrurilor transportate înainte de a plati cărăușului sumele datorite, potrivit contractului de transport și rambursurile cu care expeditorul a grevat transportul.

În caz de neînțelegere asupra cuantumului sumelor datorate, dacă destinatarul plătește suma ce crede ca datorește și depline diferența pînă la suma pretinsa de cărăuș la una din institutiunile de credit arătate prin, art. 386, cărăușul este dator să-i predea lucrurile.

Dacă scrisoarea de trasura este la ordin, sau la purtător, cel care cere predarea trebuie să înapoieze cărăușului duplicatul scrisorii de trasura.

Cărăușul trebuie să ceara deindata instrucțiuni expeditorului, dacă destinatarul nu poate fi găsit sau refuza ridicarea lucrurilor ori se ivesc neintelegeri între mai mulți destinatari la predarea lor.

Expeditorul poate dispune de lucrurile transportate conform art. 510. inapoind cărăușului daunele care sînt urmarea directa a împiedicării predării, în afară de dreptul cărăușului de a proceda la depozitarea sau vînzarea lucrurilor transportate potrivit art. 511, sau dacă este cazul potrivit art. 517.

Dacă destinatarul, după ce a cerut predarea, întârzie sa ridice lucrurile, sau dacă se ivesc neintelegeri în ce privește primirea lucrurilor transportate, cărăușul poate depozita lucrurile transportate sau în cazul cînd lucrurile sînt supuse stricăciunii, să le vândă, potrivit art. 369, încunoștiințând în prealabil în ambele cazuri, pe destinatar.

Dacă întârzierea în operațiunile de predare se datorește destinatarului, cărăușul poate pretinde daune.

Cărăușul are asupra lucrurilor transportate un drept de retentiune pentru toate creanțele rezultând din contractul de transport, cu dreptul de a proceda la vînzarea lor, chiar dacă nu are titlu executoriu împotriva debitorului.

Dacă destinatarul a cerut sa i se facă predarea lucrurilor, cărăușul care voiește sa exercite dreptul de retentiune trebuie să-l înștiințeze conform art. 384.

Înștiințarea se va face expeditorului dacă lucrurile n'au ajuns la destinație sau dacă destinatarul nu poate fi găsit ori nu voiește sa ridice lucrurile transportate sau dacă sînt neintelegeri între mai mulți destinatari.

Cărăușul care preda lucrurile fără a incasa dela destinatar sumele ce i se datoresc lui, cărăușilor anteriori sau expeditorului, ori fără a pretinde depunerea sumei asupra căreia exista neintelegeri pierde dreptul de regres și rămîne răspunzător față de expeditor și cărăușii anteriori, pentru sumele ce li se cuveneau. În toate cazurile însă, cărăușul are acțiune în contra destinatarului, chiar dacă acesta a ridicat lucrurile transportate.

Cărăușul este răspunzător de pierderea și stricăciunea lucrurilor ce i-au fost încredințate, din momentul primirii lor, pînă la acel al predării, dacă nu dovedește ca pierderea sau stricăciunea a provenit din caz fortuit, din natura sau vitiurile lucrurilor, din impachetare ori din fapta expeditorului sau a destinatarului.

Cînd cărăușul primește lucrurile fără nicio rezerva, se prezuma ca acestea nu prezintă vitii aparente de impachetare.

Pentru lucrurile care prin natura lor suferă în timpul transportului o micșorare în greutate sau măsura, cărăușului răspunde de lipsuri numai pentru ceea ce depășește scăderea fireasca a lor. Se va ține seama de scăderea pentru fiecare colet în parte.

Cărăușul este răspunzător pentru neefectuarea transportului sau întârzierea în predare, dacă nu dovedește ca acestea au provenit din caz fortuit, din fapta expeditorului sau din aceea a destinatarului.

În caz de întîrziere în efectuarea transportului peste termenul stabilit prin art. 508 și 509, cărăușul pierde o parte din prețul transportului, în proporție cu durata întârzierii și întreg prețul transportului dacă întârzierea a durat indoitul timpului hotărît pentru efectuarea lui, afară de daunele mai mari de care este răspunzător, dacă s'ar proba ca au provenit din aceasta cauza.

Paguba provenită din pierdere sau stricăciune se calculează după prețul curent al lucrurilor transportate în locul de destinație și în momentul prețului, scăzându-se cheltuelile ce nu au mai fost făcute ca urmare a stricăciunii sau pierderii, iar în acest din urmă caz, și prețul transportului.

Cărăușul răspunde de pierderea sau stricăciunea obiectelor, prețioase, banilor sau titlurilor de credit, numai dacă au fost declarate și în limita valorii arătate la predare.

În caz de pierdere sau stricăciune a bagajelor unui călător, predate cărăușului fără arătarea conținutului, cuantumul despăgubirii se determina după împrejurări.

Cărăușul este răspunzător de faptul subordonaților săi, al cărăușilor următori, sau persoanelor cărora le-a încredințat efectuarea transportului.

Răspunderea cărăușului, pentru încasarea rambursurilor cu care expeditorul a grevat transportul și pentru îndeplinirea operațiunilor vamale e reglementată de dispozițiunile privitoare la mandat.

Acțiunile împotriva cărăușului, izvorind din contractul de transport, se sting prin plata transportului sau prin primirea lucrurilor, dacă odată cu plata sau cu primirea, nu s'au făcut rezerve; se exceptează cazurile de dol sau de culpa grava, cum și acțiunea în daune, derivând din întârzierea transportului dacă aceasta se intenteaza în cincisprezece zile dela primirea lucrurilor.

Se exceptează de asemenea acțiunile privitoare la rectificarea prețului de transport încasat fără drept și acțiunea pentru despăgubiri în caz de pierderi parțiale sau stricăciuni constatate în mod legal înainte de luarea în primire.

Acțiunea împotriva cărăușului pentru pierderile parțiale sau stricăciunile ce nu se puteau constata în momentul predării, va putea fi intentată chiar după ridicarea lucrurilor transportate, dacă se dovedește ca acestea au avut loc în timpul executării contractului de transport și cu condițiunea ca cererea pentru verificare să fie facuta îndată după descoperirea lor și cel mai târziu, în termen de șapte zile dela primirea, lucrurilor de către destinatar.

Dacă cărăușul, luînd asupra sa un transport, se însărcinează sa transporte lucrurile nu numai pe liniile sale de exploatare, ci și pe acelea ale altui cărăuș predandu-le acestuia, se prezuma ca ia asupra sa pentru transportul ce urmează a se face pe celelalte linii numai răspunderea unui expeditor comisionar.

Cărăușul care ia asupra sa un transport cumulativ, este răspunzător de executarea lui pînă la predarea lucrurilor la locul destinației. Fiecare cărăuș următor, cînd ia lucrurile în primire, devine responsabil solidar cu primul cărăuș pentru întreg transportul, potrivit contractului original.

Cărăușul, care a fost chemat sa răspundă de fapte care nu sînt ale sale, se poate întoarce împotriva oricăruia dintre ceilalți cărăuși. Dacă se poate determina care din ei este autorul daunei, acesta este ținut la despăgubirea totală; în caz contrar, cărăușii suporta despăgubirea în părți proporționale sumei ce ar fi avut de încasat din transport, exceptându-se acei care pot dovedi ca dăuna nu s'a întâmplat în timpul transportului pe liniile lor de exploatare.

Cărăușii următori au, dreptul sa ceara a se menționa, pe scrisoarea de trasura sau într'un act separat, starea în care se afla lucrurile în momentul cînd le sînt încredințate; în lipsa unei asemenea arătări se presupune ca au primit lucrurile în buna stare și conform scrisorii de trasura.

Dacă sînt mai mulți cărăuși, cel din urma dintre ei reprezintă pe cei anteriori, în ce privește încasarea sumelor datorate din contractul de transport și exercițiul dreptului de retentiune asupra lucrurilor transportate.

Cînd cărăușul nu îndeplinește aceste obligațiuni, este răspunzător față de cărăușii precedenti pentru sumele datorate lor.