Capitolul 1 — Efectele sentinței declarative față de falit

Pe această pagină

Articolul 747

Sentinta declarativă de faliment ridica de plin drept falitului, din ziua pronunțării, administrarea bunurilor sale și dreptul de a dispune de ele, chiar și în privinta acelora pe care le-ar dobândi în timpul falimentului.

Acțiunile, chiar în curs, aparținînd falitului, nu vor putea fi exercitate și susținute decât de către judecătorul sindic, afară de acelea care privesc drepturile exclusiv personale ale falitului sau care sînt străine falimentului.

Nicio acțiune în contra falitului nu va putea fi intentată sau continuată decât în contra judecătorului sindic.

Tribunalul, dacă găsește cu cale, poate permite sau ordonă ca falitul să fie citat în cauza, mai cu seama atunci cînd ar avea interese opuse cu judecătorul sindic.

Sînt admise interventiunile falitului în cauzele din care poate să decurgă pentru el o imputare de bancruta.

Creanțele împotriva falitului nu vor putea fi valorificate decât pe calea arătată în art. 757.

Articolul 748

Toate actele, operațiunile falitului și toate plățile făcute sau primite de dânsul, în urma sentinței declarative de faliment, sau în chiar ziua declarării, sînt nule față de masa creditorilor.

Articolul 749

Dacă în ziua declarării falimentului, un act juridic nu devenise opozabil celor de al treilea, înscrierile, transcrierile, intabularile și orice alte formalități necesare acestui scop, efectuate după data sentinței declarative, sînt fără efect față de masa credala, afară numai cînd cererea sau sesizarea a fost primită, la instanța competența, cel mai târziu în ziua premergătoare sentinței declarative de faliment și dacă titlul, în baza căruia au fost cerute, este, recunoscut valabil.

Articolul 750

Nu intră în compunerea masei falimentului:

1. bunurile și drepturile de natura strict personală;

2. rentele viagere, plățile periodice avînd caracter alimentar, cum și recompensele, toate acestea în limitele sumelor necesare întreținerii falitului și familiei sale;

3. veniturile rezultând din uzufructul legal asupra bunurilor copiilor, în măsura cerută de nevoile familiei;

4. veniturile dotei și creanțele dotale pentru care dreptul de încasare trece femeii;

5. cîștigurile realizate de falit din munca sa, după declararea în faliment, dar numai în măsura nevoilor de întreținerea lui și a familiei sale, apreciată de judecătorul sindic;

6. bunurile ce nu pot fi urmărite, în baza legilor privitoare la execuțiunea silită și a legii asupra contractelor de muncă.

Casa aparținînd falitului în care locueste, în măsura în care este necesară lui și familiei sale, nu poate primi alta destinatiune pînă la înstrăinare.

Articolul 751

Tribunalul va putea acorda falitului, lipsit de orice mijloace de existenta, un ajutor cu titlul de alimente, pentru el și familia sa, fixând suma odată pentru totdeauna.

După închiderea procesului-verbal de verificare, nici un ajutor nu se mai poate da sau continua a se da falitului fără încuviințarea majorității în număr și suma a creditorilor verificați, excluzandu-se voturile rudelor și afinilor pînă, la gradul al patrulea inclusiv.

Articolul 752

Pînă la terminarea procedurii falimentare, falitul nu se poate departa dela domiciliul sau fără o permisiune scrisă a judecătorului sindic, în care să se arate locul unde pleacă și durata absentarii.

Falitul trebuie să se prezinte în persoana oridecateori este chemat înaintea judecătorului sindic. Dacă însă judecătorul sindic se va convinge ca falitul este împiedicat de a se infatisa în persoana din cauze binecuvantate, poate să-l autorize a se infatisa prin mandatar.

Judecătorul sindic poate să ceara tribunalului arestarea falitului, care se departeaza fără a fi autorizat.

Articolul 753

Scrisorile și telegramele adresate falitului trebuiesc să fie predate judecătorului sindic, care are dreptul sa retina pe cele care privesc bunurile supuse procedurii falimentare. Falitul are dreptul sa ceara sa asiste la deschiderea corespondentei, iar judecătorul sindic este obligat sa păstreze secretul asupra conținutului străin procedurii falimentare.

Articolul 754

Tribunalul va ordonă, deodată cu pronunțarea sentinței declarative de faliment, arestarea falitului în contra căruia se ivesc indicii suficiente de frauda, mai cu seama în cazuri de disparitiune, lipsa nejustificată a registrelor comerciale sau nedepunerea bilanțului. Va putea de asemenea sa ordone și arestarea complicilor la frauda.

Tribunalul, și mai în urma, în orice stare a procedurii, va ordonă arestarea falitului și a complicilor în contra cărora se ivesc indicii suficiente de frauda.

Articolul 755

La grefa fiecărui tribunal, se va tine un registru special în care se vor trece numele și prenumele comercianților declarați în faliment de acel tribunal, eventual firma societăților falite împreună cu numele asociaților nemarginit răspunzători, declarați în faliment.

Numele și firma celor de mai sus se mai înscrie și într'un, tablou afișat în sala centrala a bursei celei mai apropiate.

Ștergerea numelor falitilor din registru și din tablou, se va face numai în baza unei sentințe, pronunțate de același tribunal.

Ace, ale căror nume figurează pe tablou, nu pot intră în localul burselor.

Înscrierea nu va avea loc dacă falitul a murit și ea va trebui radiată la cererea oricărui interesat, după 6 luni dela moartea falitului, în urma prezentării la tribunal a actului de deces.

Articolul 756

Comerciantul falit suferă toate restrictiunile drepturilor civile, politice, administrative și profesionale, prevăzute în legi.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.