RO | EN

Anexa nr. 2B

A. SERVICIILE PREVENTIVE PENTRU COPII PE GRUPE DE VÂRSTĂ ȘI SEX

Consultațiile preventive sunt consultații periodice active, oferite persoanelor cu vârsta între 0 - 18 ani și au ca scop identificarea și intervenția în tulburările de creștere și dezvoltare și în riscurile modificabile specifice pe grupe de vârstă/sex.

Evaluarea complexă a copilului pe grupe de vârstă/sex va cuprinde următoarele:

a. Consultația preventivă a nou-născutului la externarea din maternitate și la 1 lună

a1. - la externarea din maternitate:

• înregistrare, luare în evidență pentru probleme depistate la naștere;

• examen clinic cu focus pe: fontanele, ochi, cord/pulmon, tegumente, neuro-musculo-scheletic (membre, dezvoltare neuro-motorie conform vârstei); organe genitale, extremități, morfologie generală, evaluarea hidratării;

• evaluarea alimentației, observarea tehnicii de alăptare și consiliere pentru alăptare eficientă;

• evaluarea condițiilor de igienă (sursă apă) și recomandări;

• verificarea efectuării în maternitate a vaccinurilor și screeningurilor neonatale;

• profilaxia rahitismului;

• consiliere și suport pentru alăptare exclusivă (inclusiv observarea tehnicii de alăptare și consiliere pentru lactație);

• consiliere pentru imunizare, prezentarea schemei naționale și a vaccinurilor opționale;

• sfaturi de conduită pentru prevenirea accidentelor și alte situații frecvente la această vârstă; consiliere și suport pentru stil de viață favorabil alăptării (inclusiv psiho-igienă) pentru mamă.

a2. - la 1 lună:

• măsurare: greutate (G), lungime (T), circumferința craniană - consemnare în graficele de creștere;

• evaluare alimentație, observarea tehnicii de alăptare și consiliere pentru alăptare eficientă;

• evaluarea condițiilor de igienă (sursă apă) și recomandări;

• profilaxia rahitismului;

• consiliere și suport pentru alăptare exclusivă (inclusiv observarea tehnicii de alăptare și consiliere pentru lactație);

• consiliere pentru imunizare, prezentarea schemei naționale și a vaccinurilor opționale;

• sfaturi de conduită pentru prevenirea accidentelor și alte situații frecvente la această vârstă;

• consiliere și suport pentru stil de viață favorabil alăptării (inclusiv psiho-igienă) pentru mamă.

b. Consultația preventivă a sugarului la vârsta de 2 și 4 luni cuprinde aceleași examinări ca la consultația de la 1 lună prevăzută la litera a.2, la care se adaugă:

• consemnare lungime și greutate pe graficele de creștere corespunzătoare și interpretarea tendințelor după scorul z (velocitatea creșterii);

• consemnare repere majore de dezvoltare motorie pe graficul pentru dezvoltarea neuropsihomotorie;

• screening malformații cardiovasculare;

• screening displazie dezvoltare a șoldului;

• evaluarea practicilor nutriționale, întărirea mesajelor privind alăptarea și îngrijirea copilului (prevenirea accidentelor și recunoașterea simptomelor care trebuie raportate fără întârziere);

• profilaxia anemiei la toți copiii cu greutatea la naștere sub 2500 grame începând cu vârsta de 2 luni.

c. Consultația preventivă a copiilor la vârsta de 6, 9, 12, 15 și 18 luni cuprinde aceleași examinări și înregistrări de parametri de dezvoltare ca și consultația la 2 și 4 luni prevăzută la litera b, la care se adaugă:

• evaluare și consiliere privind alimentația complementară (grafic și tehnici de introducere alimente noi, asigurarea Dietei Minim Acceptabile conform OMS);

• continuarea alăptării recomandată de OMS până la vârsta de doi ani;

• profilaxia anemiei la toți copiii cu greutate la naștere peste 2500 grame, de la 6 luni până la 18 luni;

• profilaxia anemiei la toți copiii cu greutate la naștere sub 2500 grame, de la 2 luni până la 24 luni;

• evaluarea dezvoltării dentiției, recomandări privind profilaxia cariei dentare, igiena orală, administ rarea de fluor;

• evaluare socio-emoțională;

• evaluare și consiliere pentru activitatea fizică;

• screeningul tulburărilor de auz;

• screeningul tulburărilor de vedere;

• sfaturi de conduită pentru familie pentru: prevenirea accidentelor, conduita în afecțiunile frecvente la aceste vârste;

• la copii de 12, 15 și 18 luni se vor identifica eventuale deficiențe ale dezvoltării psiho-motorii ale copilului, prin aplicarea unui chestionar care vizează arii de dezvoltare psiho -motorii care ar putea fi afectate în tulburarea de spectru autist. Chestionarul va fi aplicat adaptat vârstei.

Întrebări adresate părintelui:

Uneori

Copilul dvs vă privește în ochi când vorbiți cu el?

V-ați gândit că nu aude normal?

Copilul dvs este dificil la mâncare?/Pare lipsit de apetit?

Întinde mâinile să fie luat în brațe?

Se opune când este luat în brațe de dvs?

Participă la jocul "cucu-bau"?

Zâmbește când dvs îi zâmbiți? - întrebare înlocuită la 24 luni cu întrebarea: Folosește cuvântul "mama" când vă strigă?

Poate să stea singur în pătuț când este treaz?

Reacționează întotdeauna când este strigat pe nume?/ Întoarce capul când este strigat?

Observațiile medicului de familie

Evită privirea directă/Nu susține contactul vizual

Evidentă lipsă de interes pentru persoane

După 24 de luni: stereotipii motorii (flutură mâinile, țopăie, merge pe vârfuri, se învârte în jurul propriei axe, posturi inadecvate etc.)

Scor

Punctaj

Nivel de risc

Recomandări

Scor

0 - 6

Risc minim

Reevaluare peste 3 luni

Scor

7 - 9

Risc mediu

Reevaluare peste 3 luni

Scor

10 - 18

Risc sever

Trimitere către medicul de specialitate psihiatrie pediatrică/ neuropsihiatrie pediatrică

Medicul de familie parcurge toate întrebările, începând cu prima întrebare, va nota varianta de răspuns cea mai apropiată de comportamentul copilului menționată de către părintele/aparținătorul/tutorele legal al copilului și completează ultimele 3 coloane ale chestionarului cu punctajul corespunzător după observarea directă a comportamentului copilului.

La sfârșitul completării chestionarului efectuează adunarea scorurilor și bifează scorul în care se încadrează copilul în cauză.

Medicul de familie prezintă părintelui/aparținătorului/tutorelui legal atitudinea terapeutică necesară ulterior.

În cazul în care copilul evidențiază un risc mediu sever, medicul explică părintelui/aparținătorului/tutorelui legal necesitatea prezentării la medicul de specialitate psihiatrie pediatrică/neuropsihiatrie pediatrică pentru evaluare complexă și stabilirea terapiei comportamentale și/sau medicamento ase.

d. Consultația preventivă a copiilor la vârsta de 2 ani, 3 ani, 4 ani și 5 ani și cuprinde aceleași examinări și înregistrări de parametri de dezvoltare ca la litera c, la care se adaugă:

• evaluarea practicilor nutriționale (anamneză nutrițională adresată părinților) și consiliere pentru o alimentație sănătoasă și comportament alimentar sănătos al întregii familii;

• continuă profilaxia rahitismului numai în perioadele reci ale anului (septembrie - aprilie);

• evaluarea dentiției și igiena orală, administrarea de fluor pentru profilaxia cariei dentare;

• evaluare și consiliere pentru activitatea fizică;

• evaluare și consiliere pentru dezvoltarea neuro-psiho-emoțională;

• screening-ul tulburărilor de vedere și măsurarea TA (cel puțin o dată în interval);

• sfaturi de conduită date mamelor și familiei pentru situații frecvente la această vârstă (prevenirea accidentelor, conduita în afecțiunile obișnuite vârstei, recunoașterea simptomelor care trebuie raportate fără întârziere);

• revizuirea atentă a schemei de vaccinare a copilului și completarea acesteia după caz, efectuarea rapelului vaccinal la vârsta de 5 ani;

• identificarea eventualelor deficiențe ale dezvoltării psiho-motorii ale copilului prin aplicarea unui chestionar care vizează arii de dezvoltare psiho -motorii care ar putea fi afectate în tulburarea de spectru autist; se efectuează conform literei c, la vârsta copilului de 2 ani și 3 ani.

Pentru un scor care indică un risc sever se recomandă trimiterea către medicul de specialitate psihiatrie pediatrică/neuropsihiatrie pediatrică.

În cadrul consultațiilor preventive, copiii beneficiază de investigațiile paraclinice - analize de laborator prevăzute la litera A, nota 2 lit. a) de la pct. 1.2.1.1, respectiv de la litera B, nota 1 lit. a) și nota 2 de la pct. 1.2.1.1 din anexa 1 la ordin, pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, dacă în anul în care se acordă consultații preventive de evaluare a riscului individual, nu a efectuat aceste investigații.

e. Consultația preventivă a copiilor la vârsta de 6 ani, 7 ani, 8 ani și 9 ani, cuprinde aceleași examinări și înregistrări de parametri de dezvoltare ca la litera d, la care se adaugă:

• screening-ul obezității prin utilizarea indicelui de masă corporală - (IMC);

• evaluarea dezvoltării pubertare - scala Tanner pentru identificare pubertate precoce;

• mesaje de consiliere țintite pentru copii privind stilul de viață sănătos (activitate fizică, nutriție, prevenire accidente, uzul de substanțe);

• examenul de bilanț fundamental, la împlinirea vârstei de intrare în clasa pregătitoare, cu alcătuirea fișei de înscriere a copilului, care să cuprindă schema de vaccinare efectuată;

• screeningul tulburari de creștere/tulburari de statica vertebrală;

La copii, începând cu vârsta de 6 ani se vor identifica eventuale tulburări de statică vertebrală, prin investigarea deviațiilor și dezechilibrelor coloanei, completând următorul chestionar:

Nume

Prenume

Vârsta

Sex

Adresa

Deviație coloană în plan frontal

Deviație coloană în plan sagital

Dezechilibru humeral

Dezechilibrude bazin

Gibbus

Medicul de familie investighează toate tulburările de la subpunctele 6-10. În cazul răspunsului cu ,,DA” la oricare dintre subpuncte, medicul de familie prezintă părintelui/aparținătorului/tutorelui legal atitudinea terapeutică necesară, respectiv trimiterea pacientului la Ortopedie Pediatrică pentru acordarea unei consultații de specialitate

În cadrul consultațiilor preventive copiii beneficiază de investigații paraclinice - analize de laborator prevăzute la litera A, nota 2 lit. b) de la pct. 1.2.1.1, respectiv de la litera B, nota 1 lit. b) și nota 2 de la pct. 1.2.1.1 din anexa 1 la ordin, pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, dacă în anul în care se acordă consultații preventive de evaluare a riscului individual, nu a efectuat aceste investigații. În cazul în care rezultatul analizei LDL colesterol este mai mare de 160 mg se recomandă consult de specialitate.

f. Consultația preventivă a copiilor la vârsta de 10 ani, 11 ani, 12 ani, 13 ani, 14 ani, 15 ani, 16 ani și 17 ani cuprinde aceleași examinări și înregistrări de parametri de dezvoltare ca la litera e, la care se adaugă:

● consiliere și screening BTS, la cei cu comportament la risc;

● recomandare VDRL sau RPR;

● examen microscopic al secreției vaginale la fetele active sexual;

● screening-ul depresiei;

● informarea fetelor și părinților privind beneficiile vaccinării anti-HPV/indicație vaccinare HPV;

● consiliere privind stilul de viață sănătos: activitate fizică, nutriție, prevenire accidente, fumat, alcool, droguri, violență/bullying/hărțuire, jocuri video;

● consiliere pentru planificare familială (adolescenți care au început viața sexuală);

● depistarea copiilor cu autovătămare deliberată, afecțiuni de sănătate mintală comorbide sau afecțiuni medicale cronice, experiența unui eveniment negativ major (inclusiv hărțuirea) în vederea intervenției precoce cu preîntâmpinarea unor comportamente dăunătoare sănătății.

În cadrul consultațiilor preventive copiii beneficiază de investigații paraclinice - analize de laborator prevăzute la litera A, Nota de la lit. c) de la pct. 1.2.1.1, respectiv de la litera B, nota 1 lit. c) și nota 2 de la pct. 1.2.1.1 din anexa 1 la ordin, pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, dacă în anul în care se acordă consultații preventive de evaluare a riscului individual, nu a efectuat aceste investigații. În cazul în care rezultatul analizei LDL colesterol este mai mare de 160 mg se recomandă consult de specialitate.

(la 01-07-2024, Litera f. , Litera A. , Anexa nr. 2B a fost modificată de Punctul 30 din ANEXA la ORDINUL nr. 3.690 din 27 iunie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 604 din 28 iunie 2024 )

B. SERVICIILE PREVENTIVE PENTRU ADULȚI ASIMPTOMATICI

Consultația de evaluare a riscului individual la adultul asimptomatic, fără semne de boală, care nu sunt în evidența medicului de familie cu boală/boli cronice, are ca scop identificarea și intervenția asupra riscurilor modificabile asociate afecțiunilor cu pondere importantă asupra poverii îmbolnăvirilor: boli cardiovasculare și metabolice, afecțiuni oncologice, boală cronică de rinichi, afecțiuni hepatice, sănătatea mintală, sănătatea reproducerii.

Evaluarea complexă a riscului individual în funcție de vârstă/sex se realizează prin consultație și/investigații specifice consemnate în riscogramă.

B1. Consultații preventive de evaluare a riscului individual a adultului asimptomatic cu vârsta între 18 și 39 ani

În cadrul consultațiilor preventive adulții asimptomatici, cu factori de risc modificabili, beneficiază de trimitere pentru investigații paraclinice - analize de laborator prevăzute la litera A, lit. a) și b) de la Nota de la pct. 1.2.3, respectiv de la litera B, nota 1 lit. a) și b) și nota 2 de la pct. 1.2.3 din anexa 1 la ordin, pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, dacă în anul în care se acordă consultații preventive de evaluare a riscului individual, nu a efectuat aceste investigații. În cazul în care LDL colesterol este mai mare de 160 mg fără tratament și LDL colesterol este mai mare de 115 mg cu tratament se recomandă consult de specialitate.

Riscograma va cuprinde următoarele:

(la 01-07-2024, Preambulul de la Litera B1. , Litera B. , Anexa nr. 2B a fost modificat de Punctul 31 din ANEXA la ORDINUL nr. 3.690 din 27 iunie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 604 din 28 iunie 2024 )

a. Evaluarea comportamentelor cu impact global asupra sănătății (stilul de viață)

Consemnarea statusului curent privind:

• fumatul (pachete/an);

• consumul problematic de alcool evaluat prin completarea chestionarului standardizat;

• activitatea fizică;

• dieta - evaluarea practicilor nutriționale și consiliere pentru o alimentație sănătoasă și comportament alimentar sănătos; evaluarea obezității prin calcularea indexului de masă corporală (IMC);

• consiliere privind consumul de substanțe interzise sau cu regim special (psihoactive, hormoni anabolizanți, etc);

• evaluarea sănătății orale, în special la persoane adulte aparținând grupurilor socioeconomice inferioare cu dificultăți de acces la îngrijirea dentară, populație rurală, persoanele cu flux de salivă redus (ex. radioterapia capului și gâtului, Sindromul Sjogren, medicamente multiple inclusiv psihotrope), fumători, consumatori în exces de alcool;

• sfat minimal pentru schimbarea comportamentelor.

b. Evaluarea Riscului Cardiovascular (RCV) constă în:

• calcularea riscului cardiovascular relativ utilizând diagramele SCORE de evaluare a riscului (European HeartScore) prevăzute la punctul 2;

• încadrarea pacienților într-o categorie de risc cardiovascular cu ajutorul programului HeartScore;

• aplicarea măsurilor de schimbare a stilului de viață, individualizat, în funcție de mărimea riscului stabilit;

• includerea în sistemul de monitorizare activă a pacienților cu risc cardiovascular înalt (SCORE >/= 5 sau factori individuali crescuți).

În riscogramă vor fi consemnate următoarele:

1. Factorii de risc

• la toți pacienții: valoarea tensiunii arteriale, IMC, istoric familial de deces prematur prin boala cardiovasculară (< 55 ani la bărbați, < 65 ani la femei) și/sau boli familiale ale metabolismului lipidic;

• colesterolul seric total, LDL colesterol și glicemia pentru persoane care prezintă următorii factori de risc: TA > 140/90, IMC > 30, istoric familial de deces prematur prin boală cardiovasculară și/sau boli familiale ale metabolismului lipidic;

• creatinina serică cu determinarea RFGe - toate persoanele cu TA > 140/90.

2. Calcularea și comunicarea riscului relativ utilizând Diagrama SCORE de mai jos:

NOTĂ: Persoanele care sunt în evidența medicului de familie cu boli cronice nu sunt eligibile pentru acordarea serviciilor preventive pentru adulți asimptomatici. Astfel, sunt exceptate de la evaluarea riscului cardiovascular inclusiv persoanele cu următoarele afecțiuni: boala cardiovasculară deja cunoscută, diabet zaharat tip 2 sau tip 1 cu microalbuminurie, boala cronică renală sau nivele deja cunoscute foarte înalte ale factorilor individuali de risc (HTA, dislipidemie). Aceste persoane au deja un risc crescut de boală cardiovasculară și necesită managementul integrat al tuturor factorilor de risc în cadrul consultațiilor de monitorizare activă adresate bolilor cronice prioritare.

c. Evaluarea Riscului Oncologic

În riscogramă vor fi consemnate:

1. Factorii de risc:

● antecedentele personale și heredocolaterale de neoplazie la rudele de gradul I prin filiație directă;

● expunerea profesională particulară (azbest, aniline etc.) sau prin stilul de viață.

2. Intervenție asupra riscurilor modificabile:

● includerea persoanelor eligibile pentru intervenții de screening populațional în conformitate cu metodologiile de screening pentru cancer aprobate prin ordin al ministrului sănătății;

● trimiterea persoanelor cu risc înalt pentru evaluare și monitorizare de specialitate;

● intervenții preventive scadente la populația cu risc normal:

– femei 25 - 39 ani - trimestrul și anul corespunzător ultimei recoltări a materialului celular cervico - vaginal pentru testarea HPV sau examen citologic cervico-vaginal Babeș-Papanicolau, după caz.

– femei la risc înalt, cu vârsta cuprinsă între 30 și 39 de ani inclusiv, trimestrul și anul corespunzător ultimei ecografii de sân și mamografii 2D, în conformitate cu metodologiile de screening pentru cancerul de sân aprobate prin ordin al ministrului sănătății.

Notă: Femei la risc înalt pentru cancerul de sân sunt reprezentate de cel puțin una din categoriile de mai jos:

– femei cu iradiere toracică în antecedente pentru Limfom Hodgkin;

– femei diagnosticate cu sindrom Li-Fraumeni;

– rude de gradul I a unui purtător al mutațiilor genetice (BRCA 1, BRCA 2);

– istoric personal sau familial cu următoarele criterii:

– două sau mai multe cazuri de cancer de sân și/sau ovarian la rude de gradul I sau II (mamă, soră, fiică)

și

– cancer de sân la rude de gradul I la mai puțin de 50 de ani.

(la 01-07-2024, Litera c. , Litera B1. , Litera B. , Anexa nr. 2B a fost modificată de Punctul 32 din ANEXA la ORDINUL nr. 3.690 din 27 iunie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 604 din 28 iunie 2024 )

d. abrogată.

(la 01-07-2024, Litera d. , Litera B1. , Litera B. , Anexa nr. 2B a fost abrogată de Punctul 33 din ANEXA la ORDINUL nr. 3.690 din 27 iunie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 604 din 28 iunie 2024 )

e. Evaluarea riscurilor privind Sănătatea Mintală

Persoane cu risc înalt: persoane cu antecedente de depresie, istoric familial de depresie, alte tulburări psihice, inclusiv abuzul de substanțe, afecțiuni medicale cronice, șomajul, status socioeconomic scăzut, toți membrii familiei care au a suferit violență în familie, LGBT.

e.1. Factorii de risc:

e.1.1. antecedente personale și heredocolaterale de adicție la rudele de gradul I prin filiație directă;

e.1.2. comportamentul privind consumul de alcool utilizând chestionarul standardizat cu 3 întrebări pentru depistarea consumului problematic de alcool.

Chestionar pentru depistarea consumului problematic de alcool (testul AUDIT-C)

Întrebări:

1. Cât de des consumați o băutură conținând alcool?

a. niciodată - 0 puncte

b. lunar sau mai rar - l punct

c. 2 - 4 ori pe lună - 2 puncte

d. 2 - 3 ori pe săptămână - 3 puncte

e. 4 sau mai multe ori pe săptămână - 4 puncte

2. Câte băuturi standard*) consumați într-o zi obișnuită, atunci când beți?

a. una sau două - 0 puncte

b. trei sau patru - l punct

c. cinci sau șase - 2 puncte

d. șapte sau nouă - 3 puncte

e. zece sau mai mult - 4 puncte

*) o băutură standard conține 12 g alcool pur și este echivalentă cu 1 doză de bere 330 ml, 1 pahar vin a 125 ml sau 1 pahar de tărie a 40 ml

3. Cât de des beți 6 sau mai multe băuturi alcoolice standard la o singură ocazie?

a. niciodată - 0 puncte

b. lunar sau mai rar - l punct

c. lunar - 2 puncte

d. săptămânal - 3 puncte

e. zilnic sau aproape zilnic - 4 puncte

Un scor mai mare de 4 - la bărbați și 3 la femei prin punctajul cumulat la minim 2 întrebări indică un consum inadecvat.

e.2. Identificarea persoanelor cu risc înalt de depresie utilizând chestionarul standardizat cu 2 întrebări pentru screening-ul depresiei de mai jos

Chestionarul standardizat cu 2 întrebări pentru screening-ul depresiei

1. V-ați pierdut interesul sau plăcerea pentru activitățile obișnuite în ultima lună? [ ] DA [ ] NU

2. V-ați simțit trist, demoralizat sau neajutorat în ultima lună? [ ] DA [ ] NU

Răspunsul afirmativ la ambele întrebări indică un risc înalt de depresie și impune trimiterea la consultații de specialitate de psihiatrie.

2. În riscogramă se consemnează riscul privind consumul de alcool și riscul de depresie.

3. Intervenții asupra riscurilor:

– Sfat minimal în ceea ce privește consumul inadecvat de alcool;

– Selectarea cazurilor eligibile și trimitere pentru consiliere și consultații de specialitate.

f. Identificarea unor riscuri semnificative legate de sănătatea reproducerii

f.1. Obiective:

• evitarea sarcinilor nedorite la femeile de vârstă fertilă (18 - 39 ani);

• planificarea sarcinilor dorite la femeile de vârstă fertilă (18 - 39 ani);

• evitarea riscurilor de infecții de boli cu transmitere sexuală la populația cu risc înalt.

f.2. În riscogramă vor fi consemnate:

• la femei 18 - 39 ani: statusul privind intenția de sarcină, utilizarea unei metode de contracepție;

• femei și bărbați de toate vârstele: statusul privind situația de cuplu (partener stabil, partener nou, relații multiple).

f.3. Intervenție asupra riscurilor:

• femei 18 - 39 ani: consiliere în cabinet/planificare familială pentru femeile care nu doresc să rămână însărcinate și nu folosesc nicio metodă contraceptivă; consiliere pentru aport acid folic pentru femeile care planifică o sarcină;

• consiliere pentru comportame nt sexual responsabil (sex protejat).

g. Evaluarea Riscului de Melanom Malign

În riscogramă vor fi consemnate:

1. Factorii de risc:

• antecedente heredocolaterale pozitive de melanom malign;

• expunerea prelungita la radiatiile solare;

• istoric de arsuri solare, mai ales în perioada copilariei;

• istoric personal de melanom sau de tumoră cutanată;

• mai mult de 50 de alunițe pe corp;

• mulți pistrui (extinși) la nivelul porțiunii superioare a spatelui, prezența a >5 nevi atipici (displazici);

• culoarea deschisa a pielii;

• culoarea deschisa a ochilor;

• părul blond sau roscat.

2. Intervenție asupra riscurilor modificabile:

• trimiterea persoanelor cu risc înalt pentru evaluare și monitorizare de specialitate;

• consiliere privind expunerea la soare sau UV în saloanele de bronzat.

B.2. Consultații preventive de evaluare a riscului individual la adultul asimptomatic cu vârsta de 40 de ani și peste

În cadrul consultațiilor preventive adulții asimptomatici care nu sunt în evidența medicului de familie cu boli cronice, cu factori de risc modificabili, beneficiază de trimitere pentru investigații paraclinice - analize de laborator prevăzute la litera A, lit. c) de la Nota de la pct. 1.2.3, respectiv de la litera B nota 1 lit. c) și nota 2 de la pct. 1.2.3 din anexa 1 la ordin, pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, dacă în anul în care se acordă consultații preventive de evaluare a riscului individual, nu a efectuat aceste investigații.

(la 01-07-2024, Preambulul de la Litera B.2. , Litera B. , Anexa nr. 2B a fost modificat de Punctul 34 din ANEXA la ORDINUL nr. 3.690 din 27 iunie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 604 din 28 iunie 2024 )

a. Evaluarea comportamentelor cu impact global asupra sănătății (stilul de viață)

• consemnarea statusului curent privind:

– fumatul (pachete/an);

– consumul problematic de alcool evaluat prin completarea chestionarului standardizat, prevăzut la punctul B1 subpunctul d.1.2;

– activitatea fizică;

• consiliere privind consumul de substanțe interzise sau cu regim special (psihoactive, hormoni anabolizanți, etc);

• sfat minimal pentru schimbarea comportamentelor.

b. Evaluarea Riscului Cardiovascular (RCV) constă în:

• calcularea riscului cardiovascular relativ utilizând diagramele SCORE de evaluare a riscului (European HeartScore) prevăzută mai jos;

• încadrarea pacienților într-o categorie de risc cardiovascular cu ajutorul programului HeartScore;

• aplicarea măsurilor de schimbare a stilului de viață, individualizat, în funcție de mărimea riscului stabilit;

• includerea în sistemul de monitorizare activă a pacienților cu risc cardiovascular înalt (SCORE >/= 5 sau factori individuali crescuți):

– Persoane >/= 40 ani: Risc global absolut (Diagrama SCORE - estimează riscul de eveniment cardiovascular fatal în următorii 10 ani).

În riscogramă vor fi consemnate următoarele:

1. Factorii de risc

• colesterolul total pentru bărbații cu vârsta mai mare de 40 ani și femeile cu vârsta mai mare de 50 ani sau în post-menopauză. Repetarea colesterolului la persoanele cu risc normal se va face o dată la 5 ani;

• glicemia pentru persoanele care prezintă următorii factori de risc: TA > 140/90, IMC > 30 istoric familial de deces prematur prin boala cardiovasculară și/sau boli familiale ale metabolismului lipidic;

• creatinina serică cu determinarea RFGe - toate persoanele cu TA > 140/90.

2. Intervenții asupra riscurilor modificabile:

• persoanele cu Risc SCORE < 5% vor fi reevaluate, după cum urmează:

– pentru persoanele cu Risc SCORE < 5% și mai mare 1% se formulează recomandări referitoare la stilul de viață evaluarea se va realiza anual;

– pentru RCV = 1% reevaluarea riscului total se realizează o dată la 3 ani.

• persoanele cu Risc SCORE >/= 5% sau nivele înalte ale unui singur factor de risc se include în sistemul de management intensiv al riscului cardiovascular înalt (monitorizare activă prin consultații de management de caz).

c. Evaluarea Riscului Oncologic

În riscogramă vor fi consemnate:

1. Factorii de risc:

● antecedentele personale și heredocolaterale de neoplazie la rudele de gradul I prin filiație directă;

● expunerea profesională particulară (azbest, aniline etc.) sau prin stilul de viață;

● antecedentele personale de testare prin screening pentru cancerele incluse în programele naționale de sănătate;

2. Intervenție asupra riscurilor modificabile:

● includerea persoanelor eligibile pentru intervenții de screening populațional în programele naționale de sănătate adecvate;

● trimiterea persoanelor cu risc înalt pentru evaluare și monitorizare de specialitate;

● intervenții preventive scadente la populația cu risc normal:

– femei 40 - 65 ani - trimestrul și anul corespunzător ultimei recoltări a materialului celular cervico - vaginal pentru testarea HPV sau examen citologic cervico-vaginal Babeș-Papanicolau, după caz.

– femei la risc înalt, cu vârsta cuprinsă între 40 și 49 de ani inclusiv, trimestrul și anul corespunzător ultimei ecografii de sân și mamografii 2D, în conformitate cu metodologiile de screening pentru cancerul de sân aprobate prin ordin al ministrului sănătății.

– femei 50 - 69 ani - trimestrul și anul corespunzător ultimei mamografii 2D, în conformitate cu metodologiile de screening pentru cancerul de sân aprobate prin ordin al ministrului sănătății;

– bărbați cu vârsta de peste 50 de ani -trimestrul și anul corespunzător ultimului test PSA;

– femei și bărbați cu vârsta de peste 50 de ani, până la vârsta de 74 de ani, inclusiv - trimestrul și anul corespunzător ultimului test imunologic cantitativ pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale în conformitate cu metodologiile de screening pentru cancerul colorectal aprobate prin ordin al ministrului sănătății.

Notă: Femei la risc înalt pentru cancerul de sân sunt reprezentate de cel puțin una din categoriile de mai jos:

– femei cu iradiere toracică în antecedente pentru Limfom Hodgkin;

– femei diagnosticate cu sindrom Li-Fraumeni;

– rude de gradul I a unui purtător al mutațiilor genetice (BRCA 1, BRCA 2);

– istoric personal sau familial cu următoarele criterii:

– două sau mai multe cazuri de cancer de sân și/sau ovarian la rude de gradul I sau II (mamă, soră, fiică)

și

– cancer de sân la rude de gradul I la mai puțin de 50 de ani.

(la 01-07-2024, Litera c. , Litera B. , Anexa nr. 2B a fost modificată de Punctul 35 din ANEXA la ORDINUL nr. 3.690 din 27 iunie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 604 din 28 iunie 2024 )

d. Evaluarea Riscului de Boală Cronică de Rinichi

În riscogramă vor fi consemnate:

1. Factorii de risc:

• Istoric:

– familial (rude gradul I) de nefropatii, insuficiență renală, dializă sau transplant renal;

– de greutate mică la naștere (sub 2,5kg);

– de reducere a masei rinichilor (nefTectomie, rinichi unic);

– de insuficiență renală acută în antecedente;

• Nivel socio-economic scăzut;

• Expunere la solvenți organici, benzină și derivați, siliciu, plumb;

• Obezitate;

• Fumat.

2. Rezultatul investigațiilor paraclinice recomandate: creatinina serică cu determinarea RFGe, determinarea raportului albumină/creatinină urinară.

3. Intervenție asupra riscurilor modificabile:

• trimiterea persoanelor cu risc înalt pentru evaluare și monitorizare de specialitate;

• consiliere privind dieta, activitatea fizică și fumat.

e. Evaluarea riscurilor privind Sănătatea Mintală

Persoane cu risc înalt: persoane cu antecedente de depresie, istoric familial de depresie, alte tulburări psihice, inclusiv abuzul de substanțe, afecțiuni medicale cronice, șomajul, status socioeconomic scăzut, toți me mbrii familiei care au a suferit violență în familie, LGBT.

e.1. Factorii de risc:

e.1.1. antecedente personale și heredo-colaterale de adicție (rudele de gradul I prin filiație directă); e.1.2. comportamentul privind consumul de alcool utilizând chestionarul standardizat cu 3 întrebări pentru depistarea consumului problematic de alcool.

e.1.2. comportamentul privind consumul de alcool utilizând chestionarul standardizat cu 3 întrebări pentru depistarea consumului problematic de alcool.Chestionar pentru depistarea consumului problematic de alcool (testul AUDIT-C)

Întrebări:

1. Cât de des consumați o băutură conținând alcool?

a. niciodată - 0 puncte

b. lunar sau mai rar - l punct

c. 2 - 4 ori pe lună - 2 puncte

d. 2 - 3 ori pe săptămână - 3 puncte

e. 4 sau mai multe ori pe săptămână - 4 puncte

2. Câte băuturi standard*) consumați într-o zi obișnuită, atunci când beți?

a. una sau două - 0 puncte

b. trei sau patru - 1 punct

c. cinci sau șase - 2 puncte

d. șapte sau nouă - 3 puncte

e. zece sau mai mult - 4 puncte

*) o băutură standard conține 12 g alcool pur și este echivalentă cu 1 doză de bere 330 ml, 1 pahar vin a 125 ml sau 1 pahar de tărie a 40 ml.

3. Cât de des beți 6 sau mai multe băuturi alcoolice standard la o singură ocazie?

a. niciodată - 0 puncte

b. lunar sau mai rar - l punct

c. lunar - 2 puncte

d. săptămânal - 3 puncte

e. zilnic sau aproape zilnic - 4 puncte

Un scor mai mare de 4 la bărbați și 3 la femei prin punctajul cumulat la minim 2 întrebări indică un consum inadecvat.

e.2. Identificarea persoanelor cu risc înalt de depresie utilizând chestionarul standardizat cu 2 întrebări pentru screening-ul depresiei de mai josChestionarul standardizat cu 2 întrebări pentru screening-ul depresiei

1. V-ați pierdut interesul sau plăcerea pentru activitățile obișnuite în ultima lună? [ ] DA [ ] NU

2. V-ați simțit trist, demoralizat sau neajutorat în ultima lună? [ ] DA [ ] NU

Răspunsul afirmativ la ambele întrebări indică un risc înalt de depresie și impune trimiterea la consultații de specialitate de psihiatrie.

În riscogramă se consemnează riscul privind consumul de alcool și riscul de depresie.

Intervenții asupra riscurilor:

– sfat minimal în ceea ce privește consumul inadecvat de alcool;

– selectarea cazurilor eligibile și trimitere pentru consiliere și consultații de specialitate.

f. Riscuri semnificative legate de sănătatea reproducerii

f.1. Obiective:

• evitarea sarcinilor nedorite la femeile de vârstă fertilă (40 - 44 ani);

• consiliere privind planificarea sarcinilor dorite la femeile de vârstă fertilă (40 - 44 ani);

• evitarea riscurilor de infecții de boli cu transmitere sexuală la populația cu risc înalt.

f.2. În riscogramă vor fi consemnate:

• La femei 40 - 44 ani: statusul privind intenția de sarcină, utilizarea unei metode de contracepție.

f.3. Intervenție asupra riscurilor:

• Femei 40 - 44 ani - consiliere în cabinet/planificare familială pentru femeile care nu doresc să rămână însărcinate și nu folosesc nicio metodă contraceptivă; consiliere pentru aport acid folic pentru femeile care planifică o sarcină.

g. Evaluarea Riscului de Melanom Malign

În riscogramă vor fi consemnate:

1. Factorii de risc:

• antecedente heredocolaterale pozitive de melanom malign;

• expunerea prelungita la radiatiile solare;

• istoric de arsuri solare, mai ales în perioada copilariei;

• istoric personal de melanom sau de tumoră cutanată;

• mai mult de 50 de alunițe pe corp;

• mulți pistrui (extinși) la nivelul porțiunii superioare a spatelui, prezența a >5 nevi atipici (displazici);

• culoarea deschisa a pielii;

• culoarea deschisa a ochilor;

• părul blond sau roșcat.

2. Intervenție asupra riscurilor modificabile:

• trimiterea persoanelor cu risc înalt pentru evaluare și monitorizare de specialitate;

• consiliere privind expunerea la soare sau UV în saloanele de bronzat.

C. SERVICIILE PREVENTIVE DE DEPISTARE PRECOCE A UNOR AFECȚIUNI CRONICE LA ADULȚII CU VÂRSTA ÎNTRE 40 ȘI 60 DE ANI

Consultația preventivă de depistare precoce a unor afecțiuni cronice la adulții care sunt înregistrați la medicul de familie cu una sau mai multe afecțiuni cronice are ca scop identificarea și intervenția asupra riscurilor modificabile asociate altor afecțiuni cu pondere importantă asupra poverii îmbolnăvirilor: boli cardiovasculare și metabolice, afecțiuni oncologice, boală cronică de rinichi, afecțiuni hepatice, sănătatea mintală, sănătatea reproducerii, în cazul în care persoana nu este deja diagnosticată cu aceste afecțiuni.

Evaluarea complexă a riscului individual în funcție de vârstă/sex se realizează prin consultație și/investigații specifice consemnate în riscogramă.

Consultațiile preventive de depistare precoce a unor afecțiuni la adulții cu vârsta între 40 și 60 ani cuprind aceleași evaluări și intervenții care se realizează în cadrul consultațiilor preventive de evaluare a riscului individual la adultul asimptomatic cu vârsta de 40 de ani și peste, reglementate la litera B2, fiind întocmită riscograma corespunzătoare pentru riscurile privind afecțiunile cu care adultul nu este în evidența medicului de familie la data acordării consultației.

În cadrul consultațiilor preventive de depistare precoce a unor afecțiuni, adulții cu vârsta între 40 și 60 ani beneficiază de recomandare pentru aceleași investigații paraclinice - analize de laborator prevăzute pentru adulții asimptomatici cu vârsta de 40 de ani și peste, pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, dacă în anul în care se acordă consultații preventive, nu a efectuat aceste investigații.

La Evaluarea Riscului de Boală Cronică de Rinichi, se vor consemna în Riscogramă, inclusiv următoarii factori de risc:

– afecțiuni: diabet zaharat, sindrom dismetabolic, hipertensiune arterială, dislipidemii, boală aterosclerotică (coronariană, cerebrală sau periferică), boli sistemice care pot afecta rinichiul (LED, vasculite, poliartrită reumatoidă, spondilită ankilopoietică, mielom multiplu), infecții sistemice (VHB, VHC, HIV), infecții urinare complicate, litiază reno-urinară de infecție, consecutivă obstrucției sau metabolic activă (>1 episod pe an), obstrucții ale tractului urinar (obstrucție cunoscută sau suspectată a colului vezical, inclusiv prin adenom al prostatei, vezică neurologică, derivații ale tractului urinar);

– situații care necesită tratamente de lungă durată cu medicamente potențial nefrotoxice: inhibitori de enzimă de conversie ai angiotensinei (IECA), blocanți ai receptorilor angiotensinei (BRA); antiinflamatoare nesteroidiene (AINS); carbonat de litiu; mesalazină și alte derivați 5- aminosalicilici, inhibitori de calcineurină (ciclosporină, tacrolimus, antineoplazice (cis-platin, metotrexat).

NOTĂ: Sunt exceptate de la evaluarea riscului cardiovascular persoanele cu boli cronice de cauză cardiovasculară sau care pot genera complicații cardiovasculare sau cu nivele deja cunoscute foarte înalte ale factorilor individuali de risc (HTA, dislipidemie, diabet zaharat, boală cronică de rinichi). Aceste persoane au deja un risc crescut de boală cardiovasculară și necesită managementul integrat al tuturor factorilor de risc în cadrul consultațiilor de monitorizare activă adresate bolilor cronice prioritare.

D. SERVICIILE PREVENTIVE DE DEPISTARE PRECOCE A UNOR AFECȚIUNI CRONICE LA ADULȚII CU VÂRSTA DE PESTE 60 DE ANI

Evaluarea complexă a riscului individual în funcție de vârstă/sex se realizează prin consultație și/investigații specifice consemnate în riscogramă.

În cadrul consultațiilor preventive de depistare precoce a unor afecțiuni la adulții cu vârsta de peste 60 de ani, aceștia beneficiază de recomandare pentru investigații paraclinice - analize de laborator prevăzute la nota 2 de la pct. 1.2.7, literele A și B din anexa 1 la ordin, pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, dacă în anul în care se acordă consultații preventive de depistare precoce a unor afecțiuni, nu a efectuat aceste investigații.

a. Evaluarea comportamentelor cu impact global asupra sănătății (stilul de viață)

• consemnarea statusului curent privind:

– fumatul (pachete/an);

– consumul problematic de alcool evaluat prin completarea chestionarului standardizat, prevăzut la punctul C1 subpunctul d.1.2;

– activitatea fizică;

• consiliere privind consumul de substanțe interzise sau cu regim special (psihoactive, hormoni anabolizanți, etc);

• evaluarea nevoilor psiho-sociale;

• sfat minimal pentru schimbarea comportamentelor.

b. Evaluarea Riscului Cardiovascular (RCV) constă în:

• calcularea riscului cardiovascular relativ utilizând diagramele SCORE de evaluare a riscului (European HeartScore) prevăzută mai jos;

• încadrarea pacienților într-o categorie de risc cardiovascular cu ajutorul programului HeartScore;

• aplicarea măsurilor de schimbare a stilului de viață, individualizat, în funcție de mărimea riscului stabilit;

• includerea în sistemul de monitorizare activă a pacienților cu risc cardiovascular înalt (SCORE >/= 5 sau factori individuali crescuți):

– Diagrama SCORE - estimează riscul de eveniment cardiovascular fatal în următorii 10 ani.

În riscogramă vor fi consemnate următoarele:

1. Factorii de risc

• la toți pacienții: valoarea tensiunii arteriale, IMC, istoric familial d e deces prematur prin boala cardiovasculară (< 55 ani la bărbați, < 65 ani la femei) și/sau boli familiale ale metabolismului lipidic;

• colesterolul total - repetarea colesterolului la persoanele cu risc normal se va face o dată la 5 ani;

• creatinina serică cu determinarea RFGe - toate persoanele cu TA > 140/90.

2. Intervenții asupra riscurilor modificabile:

• persoanele cu Risc SCORE < 5% vor fi reevaluate, după cum urmează:

– pentru persoanele cu Risc SCORE < 5% și mai mare 1% se formulează recomandări referitoare la stilul de viață evaluarea se va realiza anual;

– pentru RCV = 1% reevaluarea riscului total se realizează o dată la 3 ani.

c. Evaluarea Riscului Oncologic

În riscogramă vor fi consemnate:

1. Factorii de risc:

● antecedentele personale și heredocolaterale de neoplazie la rudele de gradul I prin filiație directă;

● expunerea profesională particulară (azbest, aniline etc.) sau prin stilul de viață;

● antecedentele personale de testare prin screening pentru cancerele incluse în programele naționale de sănătate;

2. Intervenție asupra riscurilor modificabile:

● includerea persoanelor eligibile pentru intervenții de screening populațional în programele naționale de sănătate adecvate;

● trimiterea persoanelor cu risc înalt pentru evaluare și monitorizare de specialitate;

● intervenții preventive scadente la populația cu risc normal:

– femei - 60 - 65 ani - trimestrul și anul corespunzător ultimei recoltări pentru a materialului celular cervico - vaginal pentru testarea HPV sau examen citologic cervico-vaginal Babeș-Papanicolau, după caz, conformitate cu metodologiile de screening pentru cancerul de col uterin aprobate prin ordin al ministrului sănătății;

– femei 60 - 69 ani - trimestrul și anul corespunzător ultimei mamografii 2D, în conformitate cu metodologiile de screening pentru cancerul de sân aprobate prin ordin al ministrului sănătății;

– bărbați - trimestrul și anul corespunzător ultimului test PSA;

– femei și bărbați, până la vârsta de 74 de ani, inclusiv - trimestrul și anul corespunzător ultimului test imunologic cantitativ pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale, conformitate cu metodologiile de screening pentru cancerul colorectal aprobate prin ordin al ministrului sănătății.

(la 01-07-2024, Litera c. , Litera D. , Anexa nr. 2B a fost modificată de Punctul 36 din ANEXA la ORDINUL nr. 3.690 din 27 iunie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 604 din 28 iunie 2024 )

d. Evaluarea Riscului de Boală Cronică de Rinichi

În riscogramă vor fi consemnate:

1. Factorii de risc:

• Istoric:

– familial (rude gradul I) de nefTopatii, insuficiență renală, dializă sau transplant renal;

– de greutate mică la naștere (sub 2,5kg);

– de reducere a masei rinichilor (nefTectomie, rinichi unic);

• de insuficiență renală acută în antecedente;

• Nivel socio-economic scăzut;

• Vârstă>65 ani;

• Expunere la solvenți organici, benzină și derivați, siliciu, plumb;

• Obezitate;

• Fumat;

• afecțiuni: diabet zaharat, sindrom dismetabolic, hipertensiune arterială, dislipidemii, boală aterosclerotică (coronariană, cerebrală sau periferică), boli sistemice care pot afecta rinichiul (LED, vasculite, poliartrită reumatoidă, spondilită ankilopoietică, mielom multiplu), infecții sistemice (VHB, VHC, HIV), infecții urinare complicate, litiază reno-urinară de infecție, consecutivă obstrucției sau metabolic activă (>1 episod pe an), obstrucții ale tractului urinar (obstrucție cunoscută sau suspectată a colului vezical, inclusiv prin adenom al prostatei, vezică neurologică, derivații ale tractului urinar);

• situații care necesită tratamente de lungă durată cu medicamente potențial nefrotoxice: inhibitori de enzimă de conversie ai angiotensinei (IECA), blocanți ai receptorilor angiotensinei (BRA); antiinflamatoare nesteroidiene (AINS); carbonat de litiu; mesalazină și alte derivați 5 - aminosalicilici, inhibitori de calcineurină (ciclosporină, tacrolimus, antineoplazice (cis-platin, metotrexat).

2. Rezultatul la investigațiile paraclinice recomandate: creatinina serică cu determinarea RFGe, determinarea raportului albumină/creatinină urinară.

3. Intervenție asupra riscurilor modificabile:

• trimiterea persoanelor cu risc înalt pentru evaluare și monitorizare de specialitate;

• consiliere privind dieta, activitatea fizică și fumat.

e. Evaluarea riscurilor privind Sănătatea Mintală

e.1. Factorii de risc:

e.1.1. antecedente personale și heredo-colaterale de adicție (rudele de gradul I prin filiație directă);

Întrebări:

1. Cât de des consumați o băutură conținând alcool?

a. niciodată - 0 puncte

b. lunar sau mai rar - l punct

c. 2 - 4 ori pe lună - 2 puncte

d. 2 - 3 ori pe săptămână - 3 puncte

e. 4 sau mai multe ori pe săptămână - 4 puncte

2. Câte băuturi standard*) consumați într-o zi obișnuită, atunci când beți?

a. una sau două - 0 puncte

b. trei sau patru - 1 punct

c. cinci sau șase - 2 puncte

d. șapte sau nouă - 3 puncte

e. zece sau mai mult - 4 puncte

*) o băutură standard conține 12 g alcool pur și este echivalentă cu 1 doză de bere 330 ml, 1 pahar vin a 125 ml sau 1 pahar de tărie a 40 ml.

3. Cât de des beți 6 sau mai multe băuturi alcoolice standard la o singură ocazie?

a. niciodată - 0 puncte

b. lunar sau mai rar - l punct

c. lunar - 2 puncte

d. săptămânal - 3 puncte

e. zilnic sau aproape zilnic - 4 puncte

Un scor mai mare de 4 la bărbați și 3 la femei prin punctajul cumulat la minim 2 întrebări indică un consum inadecvat.

e. 2. Identificarea persoanelor cu risc înalt de depresie utilizând chestionarul standardizat cu 2 întrebări pentru screening-ul depresiei de mai josChestionarul standardizat cu 2 întrebări pentru screening-ul depresiei

1. V-ați pierdut interesul sau plăcerea pentru activitățile obișnuite în ultima lună?

[ ] DA [ ] NU

2. V-ați simțit trist, demoralizat sau neajutorat în ultima lună?

[ ] DA [ ] NU

Răspunsul afirmativ la ambele întrebări indică un risc înalt de depresie și impune trimiterea la consultații de specialitate de psihiatrie.

În riscogramă se consemnează riscul privind consumul de alcool și riscul de depresie.

Intervenții asupra riscurilor:

– sfat minimal în ceea ce privește consumul inadecvat de alcool;

– selectarea cazurilor eligibile și trimitere pentru consiliere și consultații de specialitate.

f. Evaluarea Riscului de Melanom Malign

În riscogramă vor fi consemnate:

1. Factorii de risc:

• antecedente heredocolaterale pozitive de melanom malign;

• expunerea prelungita la radiatiile solare;

• istoric de arsuri solare, mai ales în perioada copilariei;

• istoric personal de melanom sau de tumoră cutanată;

• mai mult de 50 de alunițe pe corp;

• mulți pistrui (extinși) la nivelul porțiunii superioare a spatelui, prezența a >5 nevi atipici (displazici);

• culoarea deschisa a pielii;

• culoarea deschisa a ochilor;

• părul blond sau roscat.

2. Intervenție asupra riscurilor modificabile:

• trimiterea persoanelor cu risc înalt pentru evaluare și monitorizare de specialitate;

• consiliere privind expunerea la soare sau UV în saloanele de bronzat.

g. Evaluarea Riscului de Osteoporoză

Obiectivul evaluării este reducerea riscului de fractură asociată osteoporozei.

În riscogramă vor fi consemnate:

1. Factorii de risc:

• sexul feminim;

• istoricul familial de osteoporoză;

• greutate corporală scăzută;

• fractură vertebrală clinică sau morfometrică anterioară, fractură anterioară datorată unui traumatism minim;

• terapia cu glucocorticoizi pe termen lung;

• artrita reumatoidă;

• hipogonadism primar/secundar la bărbați;

• densitate osoasă minerală scăzută;

• deficiență de vitamina D, aport scăzut de calciu, hipercifoză, fumat curent, consum de alcool,;

• cădere și imobilizare.

2. Intervenție asupra riscurilor modificabile:

• trimiterea persoanelor cu risc înalt pentru evaluare și monitorizare de specialitate;

• consiliere privind nutriția, cu aport corect proteic, aportul de calciu, vitamina D, consumul de alcool, fumatul, exerciții fizice, aportul de calciu, evitarea căderilor;

3. Rezultatul la DXA

– pentru femeile cu vârsta de 65 de ai sau peste, respectiv la toate femeile în postmenopauză cu antecedente de fracturi de fragilitate, ostopenie, în caz de începere sau administrare a tratamentelor sistemice pe termen lung cu glucocorticoizi, alți factori de risc pentru osteoporoză.

– Pentru bărbați cu vârsta peste 70 de ani.

h. Evaluarea Riscului de Incontinență Urinară

În riscogramă vor fi consemnate:

1. Factorii de risc:

• sexul feminim, nașterea pe cale vaginală;

• obezitatea;

• fumatul;

• hipertrofie prostatică la bărbați;

2. Intervenție asupra riscurilor modificabile:

• trimiterea persoanelor cu risc înalt pentru evaluare și monitorizare de specialitate;

• consiliere privind dieta, fumatul, activitate fizică ușoară, antrenarea vezicii urinare, a musculaturii vezicii urinare, reducerea consumului de alcool, cafeină și alimente acide.

i. Evaluarea Riscului de Demență

În riscogramă vor fi consemnate:

1. Afecțiuni ce produc demența: boala Alzheimer, boala Parkinson, anumite tumori sau infecții cerebrale, accidentele vasculare cerebrale, leziunile cerebrale ce determină moartea neuronilor, degenerarea lobilor frontali și temporali ai creierului, boala Creutzfeldt - Jakob, tulburările cerebrale structurale: hidrocefalie cu presiune normală și hematom subdural, tulburările metabolismului: hipotiroidism, deficiență de vitamina B12, afecțiuni renale și hepatice, toxinele (precum plumbul) la nivelul sistemului nervos, afecțiuni cardiovasculare și cerebrovasculare;

2. Factorii de risc:

• vârsta;

• istoric familial de demență;

• sindrom Down - risc de boală Alzheimer cu debut precoce;

• colesterol ridicat;

• diabet zaharat;

• insuficiență cognitivă;

• fumat;

• consum de alcool;

• dietă bogată în grăsimi;

• viață socială izolată.

3. Intervenție asupra riscurilor modificabile:

• trimiterea persoanelor cu risc înalt pentru evaluare și monitorizare de specialitate;

• consiliere privind dieta, fumatul, activitate fizică ușoară, reducerea consumului de alcool, cafeină și alimente acide, exerciții de stimulare cognitivă, odihna suficientă.

NOTA 1: în cadrul consultației preventive conform celor de mai sus, acordate persoanelor asigurate, se pot elibera bilete de trimitere în ambulatoriu pentru specialitățile clinice, bilete de trimitere pentru investigații paraclinice și prescripții medicale pentru profilaxia anemiei la gravide și a rahitismului și anemiei la sugari, utilizând codul 999 din Clasificarea CIM revizia a 10-a, varianta 999 coduri de boală, documente utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

NOTA 2: În cazul în care medicul de familie apreciază necesar a recomanda investigații paraclinice în vederea stabilirii diagnosticului și pentru monitorizare, a recomanda neasiguratului consultație la medicul de specialitate din ambulatoriu inclusiv pentru servicii de îngrijiri paliative în ambulatoriu, după caz, sau pentru internare în spital pentru cazurile care necesită aceasta sau care depășesc competența medicului de familie, sau alte tipuri de recomandări, medicul de familie nu va utiliza formularele utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Pentru prescrierea de medicamente sau dispozitive medicale neasiguratului, medicul de familie nu va utiliza formularele de prescripție utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

NOTA 3: Medicul de familie va efectua consultațiile preventive conform prezentei anexe până la avizarea de către Ministerul Sănătății a ghidurilor de prevenție utilizate în asistența medicală primară, publicate pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică la adresa https://insp.gov.ro/download/cnepss/metodologii_ghirduri_recomandrari_si_evidente_stintifice/ghiduri_si _recomandari/Ghid-Volumul-4-web.pdf Prezenta Anexa va fi înlocuită cu modele de fișe de consultații preventive, distinct pe fiecare tip de consultație preventivă acordată de medicul de familie, urmând ca fișele completate cu ocazia acordării consultațiilor să se raporteze în format electronic casei de asigurări de sănătate, odată cu activitatea realizată conform contractului de furnizare de servicii medicale.

NOTA 4: Începând cu data de 1 iulie 2024, medicul de familie va utiliza la evaluarea riscului cardiovascular și tratarea factorilor de risc, algoritmul SCORE actualizat - SCORE 2 - ce estimează riscul de evenimente cardiovasculare fatale și non-fatale la 10 ani la persoane cu vârstă între 40 și 69 ani, respectiv SCORE 2 - OP, ce estimează riscul de evenimente cardiovasculare fatale și non-fatale la 5 și 10 ani, ajustat la riscurile concurente la persoanele cu vârsta de peste 70 ani. Graficul utilizat pentru România, disponibil prin aplicații informatice, este cel corespunzător populațiilor cu risc foarte înalt.

Transpunerea riscului cardiovascular conform SCORE 2 și SCORE 2 - OP în obiective de tratament se realizează conform ghidurilor de practică medicală utilizate în România, în funcție de vârstă, comorbidități asociate, fragilitate, beneficiile tratamentului, modificarea riscurilor, precum și opțiunea personală a pacientului.

(la 01-07-2024, Anexa nr. 2B a fost completată de Punctul 37 din ANEXA la ORDINUL nr. 3.690 din 27 iunie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 604 din 28 iunie 2024 )

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.

Anexa nr. 2B

Cookie-uri